Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 805/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 805
Ședința publică din 13 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 2: Carmen Pârvulescu DR. - -
JUDECĂTOR 3: Ioan Jivan
GREFIER: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanții, -, A, C, -, - și împotriva sentinței civile nr. 61 din 14 octombrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați TRIBUNALUL C S, CURTEA de APEL TIMIȘOARA, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și CONSILIUL NAȚIONAL pentru COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal au fost lipsă reclamanții recurenți, A, Bîrlaș, C, și pârâții intimați Tribunalul C-S, Ministerul Justiției, Curtea de APEL TIMIȘOARA și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, constatându-se că s-a solicitat judecarea în lipsă, cauza a fost lăsată în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 61/14.10.2008, pronunțată în dosarul nr-, Curtea de APEL TIMIȘOARAa admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și a respăins acțiunea reclamanților, A, G, G, C, (fostă ), Bîrlaș, Mari, împotriva pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru lipsa calității procesuale pasive, precum și împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL TIMIȘOARA, Tribunalul C-S și Ministerul Economiei și Finanțelor ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că nu există un temei legal, conform căruia Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării să poată fi obligat la despăgubiri materiale sau morale față de persoanele discriminate, atribuțiile sale legale fiind prevăzute de nr.OG 137/2000.
Cu privire la fondul cauzei, a arătat că art.155 din Codul muncii definește componentele salariului ca fiind: salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri, iar sporurile, cum este și acela de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, pe care reclamanții le-au câștigat prin hotărâri judecătorești și care au fost și executate, cum susțin reclamanții, se calculează, pe întreaga economie, într-un anumit procent din salariul de bază.
A admite acțiunea reclamanților, așa cum a fost formulată, echivalează cu calcularea unor sporuri la sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, spor care le-a fost plătit, ceea ce nu poate fi admis, întrucât ar echivala cu o îmbogățire fără justă cauză. Este, deci, greșită interpretarea dată de reclamanți temeiurilor de drept invocate în motivarea acțiunii lor.
Reclamanții au formulat, în termen legal, recurs împotriva sentinței civile nr. 61/14.10.2008 a Curții de APEL TIMIȘOARA, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și admiterea acțiunii.
În motivarea cererii de recurs se arată că la calcularea sporului de vechime, sporului de fidelitate, sporului de condiții grele, a primelor de 2 %, a salariului de merit, a indemnizației de conducere și a sporului pentru ore suplimentare, aferente perioadei 2000-2007, nu s-a avut în vedere influența sporului de 50% asupra indemnizației brute lunare, fiind astfel încălcate dispozițiile art.11 alin.1 din nr.OUG177/2002, în vigoare pe perioada 1.07.2002-31.05.2004, precum și ale art.28 alin.4 din nr.OUG 24/2004, deoarece sporurile menționate au fost calculate și achitate de către pârâți fără să se includă sporul de 50% în baza de calcul, respectiv în indemnizația brută lunară la care se raportează toate sporurile cuvenite.
În drept, se invocă dispozițiile art.304 pct.7 și pct.9 coroborate cu cele ale art.3041Cod procedură civilă.
Intimatul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că sporurile solicitate de recurenți se calculează în procent la indemnizația de încadrare brută lunară și, respectiv, la salariul brut de încadrare lunară, atât pentru magistrați, cât și pentru personalul auxiliar, potrivit actelor normative aplicabile în perioada ce face obiectul litigiului, respectiv Legea nr.50/1996, nr.OUG 177/2002, nr.OUG 27/2006 și nr.OG 8/2007. Contrar susținerilor recurenților, sporul prevăzut de art.47 din Legea nr. 50/1996 nu face parte din salariul brut de încadrare lunară și nu poate fi luat în calcul la stabilirea altor drepturi salariale, astfel încât pretențiile recurenților sunt nefondate.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.304 pct.7 și pct.9 coroborate cu cele ale art.3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că este neîntemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la Curtea de APEL TIMIȘOARA sub nr. 802/59 din 29.07.2008, reclamanții, A, Bîrlaș, C, au chemat în judecată pârâții Curtea de APEL TIMIȘOARA, Tribunalul C-S, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pentru a fi obligați, în principal, "la calcularea și plata de despăgubiri în favoarea fiecărui reclamant echivalente cu drepturile salariale pentru perioada 2000-2007 rezultate din cuprinderea în baza de calcul pentru fiecare reclamant a majorării cu 50% a indemnizației brute lunare de încadrare, obținută prin hotărâri judecătorești în funcție de care să se calculeze și să se achite diferența de spor de vechime, fidelitate, condiții grele, primele de 2% (respectiv taxă timbru), salariul de merit (la cine este cazul), indemnizația de conducere (la cine este cazul) și orele suplimentare (la cine este cazul), începând cu 2000 - până la zi și în continuare."
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că, în calitate de judecători și personal auxiliar de specialitate încadrat la Tribunalul C-, prin sentințele civile nr. 685/04.06.2008, 648/28.05.2008, 513/26.11.2007, 356/02.11.2007 și 72/14.09.2007 ale Tribunalului C-S, definitive și irevocabile, au câștigat plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația brută lunară, sumele fiindu-le calculate și achitate de către pârâți, fără a se lua în calcul, raportat la acest spor de 50%, la salariu sporul de vechime, de fidelitate, de condiții grele, salarii de merit, primele de 2%, indemnizația de conducere și orele suplimentare pe perioada 2000-2007.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 11 alin. 1 din nr.OUG 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților în vigoare în perioada 01.07.2002 - 31.05.2004, cât și dispozițiile art. 28 din nr.OUG 24/2004.
Art. 47 din Legea nr.50/1996, republicată, prevede că: "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Prin urmare, sporul prevăzut de aceste dispoziții legale se aplică la indemnizația de încadrare brută lunară a unui magistrat, respectiv la salariul de bază brut lunar cuvenit personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești, însă nu face parte din această indemnizație, respectiv salariu, așa cum susțin reclamanții recurenți, pentru a fi luat în calcul la stabilirea altor sporuri, precum cele menționare de reclamanți în cererea de chemare în judecată, ce sunt raportate la indemnizația de încadrare brută lunară a unui magistrat, respectiv la salariul de bază brut lunar cuvenit personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești.
Având în vedere aceste considerente și prevederile Legii nr. 50/1996, nr.OUG 177/2002, nr.OUG27/2006 și nr.OG 8/2007, în temeiul cărora au fost stabilite și achitate drepturile salariale cuvenite reclamanților în perioada 2000-2007, Curtea apreciază că instanța de fond a respins în mod corect cererea reclamanților ca neîntemeiată, astfel încât nu este incident motivul de recurs reglementat de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Hotărârea recurată cuprinde motivele pe care se sprijină, iar acestea nu sunt contradictorii ori străine de natura pricinii, cum susțin recurenții, astfel încât nu este aplicabil în speță nici motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.7 Cod procedură civilă.
Pe cale de consecință, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul reclamanților ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanții, -, A, C, -, - și împotriva sentinței civile nr. 61 din 14 octombrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, DR.- - - -
GREFIER,
- -
Red./7.07. 2009
Thred./9.07.2009
Ex.2
Prima inst. - - - Curtea de APEL TIMIȘOARA
Președinte:Vasilica SandoviciJudecători:Vasilica Sandovici, Carmen Pârvulescu, Ioan Jivan
