Pretentii civile. Speta. Decizia 1093/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1093
Ședința publică din data de 20 mai 2009
PREȘEDINTE: Cristina Pigui
JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Traian Logojan Ioana Cristina
---
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SC SA cu sediul în B, sector 1, Calea nr. 239, împotriva sentinței civile nr. 519 din 26 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, domiciliat în comuna, sat, județul D și, domiciliat în comuna G, sat G, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-pârâtă SC SA B, reprezentată de avocat, lipsind intimații-reclamanți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termen și scutit de plata taxei de timbru.
Avocat, pentru recurenta-pârâtă, având cuvântul arată că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate și, pe fond, respingerea cererii ca neîntemeiată.
Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr-, reclamanții și au solicitat în contradictoriu cu pârâta, obligarea acesteia la plata suplimentărilor salariale reprezentând prime de Paști și C pentru anul 2005, invocându-se faptul că au fost salariații societății pârâte până la data de 22.03.2006, când au încetat raporturile de muncă cu pârâta.
S-a mai invocat și faptul că aceste suplimentări salariale cuvenite și neacordate de către societatea pârâtă au fost prevăzute în CCM la nivel de societate în art. 168 alin.1.
La dosarul cauzei au fost depuse în copie cărțile de identitate și carnetele de muncă ale reclamanților, CCM încheiat la nivel de societate pentru anii 2005 - 2007 și adresa cu privire la salariul mediu de bază pentru anii 2003 - 2007.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune și cea a necompetenței teritoriale a Tribunalului Dâmbovița, iar pe fondul cauzei, respingerea cererii formulată de către reclamanți ca fiind neîntemeiată, motivat de faptul că suplimentările salariale solicitate de reclamanți s-au introdus în salariul de bază al acestora, acțiunea fiind lipsită de suport juridic.
După administrarea probatoriilor, Tribunalul Dâmbovița prin sentința civilă nr. 519 din 26 februarie 2009 a admis acțiunea și a obligat pârâta la plata către reclamanți a suplimentărilor salariale reprezentând prima de C pentru anul 2005.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Raporturile de muncă ale reclamanților cu societatea pârâtă au încetat la data de 22.03.2006, iar în conformitate cu dispozițiile art. 168 alin. 1 din CCM la nivel de unitate, salariații beneficiază de suplimentări salariale de Paști și C, care reprezintă un salariu mediu de bază la nivel de unitate.
Deși pentru anul 2003 s-a convenit ca aceste prime de C să fie introduse în salariul de bază, contractele de muncă pe anii următori continuă să prevadă aceste drepturi, de unde rezultă că ele nu au fost incluse, pe anul 2005, în salariul de bază al reclamanților. În aceste condiții instanța a apreciat că acțiunea se impune a fi admisă și obligată pârâta la plata acestor suplimentări salariale cuvenite și neacordate.
În ce privește excepțiile invocate de către pârâtă privind prescripția dreptului la acțiune și necompetența teritorială a Tribunalului Dâmbovița, instanța s-a pronunțat asupra acestora în ședința publică din data de 26.02.2009 înainte de intrarea în dezbateri asupra fondului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta SC SA, în baza art. 304 pct.9 Cod pr.civilă criticând-o ca nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:
A învederat recurenta că instanța de fond a acordat în mod nelegal primele de Paști și C, cu încălcarea disp. art. 168 CCM, deși acestea au fost incluse în salariul de bază al reclamantului, începând cu anul 2003.
În consecință, recurenta consideră că, începând cu anul 2003, dispozițiile art. 168 CCM au devenit inaplicabile întrucât primele respective au fost introduse în salariul de bază anual, prin majorarea acestuia. Acest lucru ar rezulta și din nota comisiei paritare SA, iar lipsa oricărui fel de negociere cu privire la aceste prime vine să întărească includerea lor în salariul de bază al reclamantului.
Considerând că voința internă a părților a fost introducerea suplimentărilor salariale în salariul de bază, recurenta consideră că se impune suspendarea efectelor sentinței recurate până la soluționarea recursului.
În recurs nu au fost formulate probe noi.
Legal citat intimatul nu a formulat întâmpinare la recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei și sub toate aspectele, conform art. 3041Cod pr.civ. Curtea consideră că motivele de recurs nu sunt fondate pentru următoarele considerente.
Reclamanții au fost salariații societății pârâte până la data de 22.03.2006 și nu au primit suplimentările salariale reprezentând prime de Paști și C conform art. 168 alin.1 din CCM/2004.
Este adevărat că în anul 2003 suplimentările salariale au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, astfel cum a fost ulterior stipulat în CCM/2005, însă recurenta nu a făcut dovada că și în ceilalți ani, ulterior, aceste prime au fost incluse în salariul de bază și că salariul de bază al reclamanților s-ar fi majorat anual, în cuantumul acestor prime. Salariul de bază mediu pe SA nu este același în fiecare an, astfel încât dovada incumbă recurentei pentru fiecare an în parte.
Mai mult decât atât, dacă ele ar fi fost introduse în salariul de bază și ulterior, nu ar fi avut nicio logică să fie menționată din nou în art. 168 din CCM ulterioare.
Așa fiind, în baza art. 312 alin.1 Cod pr.civilă urmează să respingă ca nefondat recursul formulat, motiv pentru care solicitarea recurentei privind suspendarea sentinței recurate până la pronunțarea prezentului recurs a căzut în desuetudine.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC SA cu sediul în B, sector 1, Calea nr. 239, împotriva sentinței civile nr. 519 din 26 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți domiciliat în comuna, sat, județul D și domiciliat în comuna G, sat G, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Traian Logojan Ioana Cristina
- - - - ---
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Tehnored. CP/SȘ
2 ex./15.06.2009
f- Tribunalul Dâmbovița
Președinte:Cristina PiguiJudecători:Cristina Pigui, Traian Logojan Ioana Cristina
