Pretentii civile. Speta. Decizia 131/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZI A CIVILA Nr. 131/
Ședința publică din 06 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Anca Pîrvulescu
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.1055/5.11.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul reclamant personal și pentru intimata pârâtă SC SRL
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termen legal și este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Întrucât reprezentantul intimatei pârâte nu are delegație la dosar, precizează că este patronul societății și se legitimează cu BI seria - nr.- eliberat la data de 4.04.1995. Totodată solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru studierea motivelor de recurs și pregătirea apărării.
După reluarea dezbaterilor în cauza de față, întrebate fiind de către instanță părțile prezente arată că nu mai au alte cereri de formulat, probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat, instanța în temeiul art.150 Cod procedură civilă declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursului declarat în cauză.
Recurentul reclamant solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat arătând că deși a lucrat la societatea pârâtă două luni, în momentul când a solicitat eliberarea unei adeverințe fiindu-i necesară pentru internare la spital, patronul societății a refuzat. Solicită despăgubiri în cuantum de 4.500 Ron, contravaloare spitalizare și 5.000 Ron daune morale pentru amenințare.
Reprezentantul intimatei pârâte solicită respingerea recursului ca nefondat, arătând că reclamantul s-a prezentat pentru angajare, însă nu a fost angajat, având în vedere că nici nu avea unde să domicilieze iar când i-a dat ceva să lucreze, acesta a refuzat motivând că este bolnav.
CURTEA,
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 1055/2007, a Tribunalului Brașov, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta SC SRL.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut că acțiunea de față are ca obiect obligarea pârâtei la eliberarea unei adeverințe care să ateste calitatea de angajat a reclamantului.
Această obligație revine pârâtei numai în cazul în care aceasta are calitatea de angajator în raport cu reclamantul.(art.40 alin.2 lit.h din Codul Muncii ).
Așadar, este necesar a fi dovedit existența unui raport de muncă între reclamant, în calitate de salariat și pârâtă, în calitate de angajator.
Raportul de muncă se dovedește prin contractul individual de muncă încheiat de părți. Obligația încheierii contractului individual de muncă revine angajatorului. Potrivit art. 16 alin. 2 din Codul Muncii în cazul în care nu a fost încheiat contact individual de muncă în formă scrisă părțile pot face dovada raportului de muncă cu orice mijloc de probă.
Pentru a se face această dovadă este necesar să se probeze existența a trei elemente definitorii pentru existența acestui raport, respectiv: prestarea muncii, salariul, subordonarea salariatului față de angajator.
Cât privește primul element - prestarea muncii, această obligație incumbă angajatului, fiind principala sa obligație și trebuie întotdeauna să corespundă funcției îndeplinite. Cu alte cuvinte angajatul trebuie să îndeplinească atribuțiile specifice postului pe care este angajat.
În cauza de față, reclamantul a arătat că a fost angajat pe postul de ospătar-bucătar. Acest fapt este relatat și de martorul care arată în depoziția sa că,reclamantul mi-a spus că a fost angajat pe postul de bucătar ospătar și îndeplinea atribuțiile specifice postului și în plus de acestea și alte atribuții care presupuneau efort fizic".
Aceste relatări ale martorului nu au fost percepute în mod direct, fiind reținute din cele spuse de către reclamant.
Cealaltă martoră audiată, angajată pe funcția de ospătar în cadrul societății pârâte, a arătat faptul că reclamantul nu a prestat nici o activitate specifică acestei funcții - respectiv să gătească sau să servească clienții la masă. A mai precizat martora ca,l-am văzut pe reclamant descărcând alimentele și, de asemenea, l-am văzut curățând cartofii de lujeri. De asemenea l-am văzut pe reclamant când încărca cherestea".
Din probele administrate nu rezultă îndeplinirea cerinței analizate, respectiv prestarea muncii în folosul angajatorului, cerință esențială pentru existența raportului de muncă. Faptul că reclamantul a prestat anumite activității pentru societatea pârâtă nu presupune că a existat un raport de muncă câtă vreme aceste activități au fost izolate, nerepetate în timp și mai ales nu au reprezentat atribuții specifice unei funcții pe care să fi fost angajat.
Activitățile prestate de reclamant puteau constitui o recompensă pentru faptul că reprezentantul societății i-a oferit adăpost și cazare, nicidecum o contraprestație echivalentă salariului primit.
Nici cel de-al doilea element al raportului de muncă - salariul nu s-a dovedit în speță. Martora audiată a relatat faptul că nu cunoaște dacă reclamantul a primit salariu pentru activitățile prestate.
Față de cele mai sus arătate, Tribunalul a apreciat că nu s-a făcut dovada existenței unui raport de muncă între reclamant și societatea pârâtă, în temeiul căruia reclamantul să fie îndreptățit la eliberarea adeverinței de salariat, fapt pentru care în temeiul art.1169 din Codul civil cererea acestuia a fost respinsă.
A fost respinsă și cererea privind daunele morale, întrucât aceasta are un caracter accesoriu petitului principal, întrucât în condițiile art. 269 din Codul Muncii numai angajatorul este obligat să repare prejudiciul moral produs unui salariat al său, cerință ce nu este îndeplinită în speță.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurentul, criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În cuprinsul motivelor de recurs sunt relatate o serie de incidente și fapte, legate de activitatea desfășurată de diferiți angajați și de patronul firmei, fără a fi adusă vreo critică sentinței atacate.
Examinând sentința în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
Toate relatările prezentate de recurent în cadrul recursului, nu au consistența unor critici de recurs în sensul prevăzut de dispozițiile codului d e procedură civilă ci mai degrabă au caracterul unei reclamații administrative. Faptele și incidentele prezentate de recurent nu pot fi analizate ca și motive de recurs, și în lipsa altor critici instanța apreciază că recursul nu este întemeiat, și în consecință va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul, împotriva sentinței civile nr.1055/5.11.2007 a Tribunalului Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 06 Februarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.: NG/22.02.2008
Dact: MD/26.02.2008 - 2 ex.
Jud.fond: /
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu, Anca Pîrvulescu
