Pretentii civile. Speta. Decizia 1715/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.1715/2009-
Ședința publică din 26 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Moșincat Eugenia JUDECĂTOR 2: Stan Aurelia Lenuța
- - - - - JUDECĂTOR 3: Trif
- - - judecător
- - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de recurenții pârâți Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în O, str. -, nr. 3. județul B, în reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice, cu sediul în B,-, sector 5, Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B,-, sector 5, în contradictoriu cu intimații reclamanți, toți cu domiciliul procedural ales în Aleșd, P-ța -, nr. 5, județul B, și intimații pârâți Tribunalul Bihor, Curtea de APEL ORADEA, ambii cu sediul în O, P-cul, nr. 10, județul B, împotriva sentinței civile nr. 22/P din data de 08.09.2008, pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, în dosar nr-, având ca obiect litigiu de muncă.
La apelul nominal făcut în cauză, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că, recursul este scutit de la plata taxei de timbru,constatându-se că se solicită judecarea cauzei și în lipsă, după care:
CURTEA D APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursurilor civile de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.22/P din 8 septembrie 2008, Curtea de APEL ORADEAa admis acțiunea formulată de reclamanții, împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL BIHOR cu sediul în O, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, iar pe cale de consecință:
A obligat pe pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și TRIBUNALUL BIHOR să plătească reclamanților sporul de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară de încadrare, începând cu luna februarie 2007 la zi, precum și în continuare, reactualizată cu rata inflației la data plății.
A obligat pe intimatul Tribunalul Bihor să facă cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
A obligat pe pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR să aloce fondurile necesare plății sumelor acordate reclamanților.
A respins acțiunea formulată de reclamanți față de pârâta CURTEA DE APEL ORADEA cu sediul în O, Parcul, nr. 10, județul
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50 % din salariul de bază brut".
În practica instanțelor judecătorești, constatând că nu există un punct de vedere unitar cu privire la aplicarea textului de lege mai sus evocat, în raport de prevederile de abrogare a acestor dispoziții prin art. I pct. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, aprobată prin Legea nr. 334/2001, referitor la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50 % din salariul de bază brut lunar, pentru judecători, procurori și personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu soluționarea recursului în interesul legii, cu privire la interpretarea și aplicarea textelor de lege mai sus citate.
Instanța de fond a mai reținut că, prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 444/13.06.2008, admițând recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit următoarele: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații - asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate, au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
Potrivit art. 329 alin. (3) Cod procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate cu ocazia recursului în interesul legii, este obligatorie pentru instanțe, în măsura în care acestea sunt confruntate cu astfel de probleme, cum este și cazul de față.
Așa fiind, în temeiul art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, raportat la art. 329 alin. (3) Cod procedură civilă și art. 1084 Cod civil,prima instanță a admis acțiunea în sensul că a obligat pe pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Bihor, să le plătească reclamanților, care au calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Aleșd, sporul de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară de încadrare, începând cu luna februarie 2007 la zi, precum și în continuare, reactualizată cu data inflației de la data plății și va dispune efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor,s-a apreciat de prima instanță că aceasta este neîntemeiată, având în vedere că, potrivit art. 15 din nr.HG 83/2000, toate instituțiile publice din sistemul jurisdicțional românesc sunt finanțate de la bugetul de stat, aceeași condiție și posibilitate de finanțare fiind cuprinsă și în art. 118 din Legea nr. 304/2004.
Pe de altă parte, s-a mai reținut că drepturile salariale solicitate de către reclamanți, nu pot fi plătite decât în măsura în care pârâtul va aloca sumele necesare plății acestora, așadar, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să aloce fondurile necesare plății sumelor acordate reclamanților, nu în virtutea unor raporturi de muncă între pârât și reclamanți, ci, avându-se în vedere că, acest pârât, prin atribuțiile ce-i revin, este cel care trebuie să asigure fondurile necesare plății sumelor la care au fost obligați pârâții, Ministerul Justiției dispune de fonduri salariale numai în limitele sumelor prevăzute în bugetul de stat întocmit la propunerea Ministerului Economiei și Finanțelor, sume ce pot fi majorate, evident tot la propunerea acestuia.
A fost respinsă acțiunea față de pârâta Curtea de APEL ORADEA, reținându-se lipsa calității procesuale pasive a acesteia, constatându-se că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Ministerul Justiției și Direcția Generală a Finanțelor Publice B în reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice.
1.Recurentul Ministerul Justiției a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței, invocând prevederile art.304 pct.5 și 9 Cod procedură civilă, în considerarea următoarelor motive:
-instanța nu a comunicat recurentului cererea de chemare în judecată, iar necomunicarea acțiunii conduce la încălcarea dreptului la apărare-dreptul la apărare fiind considerat atât în legea fundamentală la art.24 alin.1 și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului la art.6 paragraful 3 lit.c -, fiind încălcat și principiul contradictorialității;
-instanța de judecată a încălcat și prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, astfel reclamanta îndeplinește activitatea de agent procedural, cea de aprod, iar a fost paznic până în aprilie 2008 (personal contractual), iar potrivit art.47 din Legea nr.50/1996, sporul de 50% din salariul de bază brut se acordă doar categoriei profesionale a magistraților și personalului auxiliar de specialitate, ori aprozii și agenții procedurali nu se încadrează în aceste categorii socio-profesionale, de asemenea, prin Legea nr.50/1996, Legea nr.567/2008 și 8/2007 nu s-a făcut nicio referire la personalul contractual;
-decizia nr.21 din 10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu include și categoria personalului conex, astfel că pretențiile reclamanților personal conex sunt în mod vădit neântemeiate.
2.Recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice Bas olicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii, în drept invocând prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
În motivarea cererii de recurs, sunt învederate următoarele:
-în mod netemeinic și nelegal a reținut instanța de fond faptul că Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă în cauză;
-nr.OG22/2002 cuprinde dispoziții aplicabile pentru toate instituțiile publice, prin urmare și pentru Ministerul Justiției, cu atât mai mult cu cât cererile se referă la drepturi salariale solicitate de către reclamante și respectiv intervenientul aflat în raporturi juridice de muncă cu Ministerul Public, și nu cu Ministerul Economiei și Finanțelor;
-conform dispozițiilor art.2 din nr.OG22/2002, calitate procesuală pasivă are Ministerul Justiției, în calitatea sa de ordonator principal de credite.
Părțile intimate, deși legal citate nu s-au prezentat și nici nu și-au comunicat poziția.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Sporul de suprasolicitare și risc de 50% din salariul de bază brut lunar, a fost stabilit prin art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorităților judecătorești, în favoarea magistraților și personalului auxiliar de specialitate.
Această dispoziție legală a fost abrogată prin nr.OG83/2000, art.I pct.42 care a modificat și completat Legea nr.50/1996 aprobată fiind de Legea nr.334/2001, însă, Înalta Curte de Casație și Justiție pronunțându-se în cadrul unui recurs în interesul legii conform art.329 Cod procedură civilă a interpretat că sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar, se cuvine judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți, personalului auxiliar de specialitate și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001, dezlegarea dată problemei de drept judecată, fiind conform art.329 alin.3 Cod procedură civilă, obligatorie pentru instanțe.
Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, în art.3 alin.1 a precizat că personalul auxiliar de specialitate este format din grefieri, grefieri statisticieni, documentariști, arhivari, informaticieni, registratori, însă la alin.3 s-a precizat că sunt conexe personalului auxiliar de specialitate funcțiile de aprod și agent procedural, dispoziție completată prin Legea nr.17/2006 în sensul includerii în categoria personalului conex și a funcției de șofer.
Pentru a clarifica semnificația dispoziției legislative în ceea ce privește personalul conex format din agent procedural, aprod și șofer, este nevoie de aflarea definiției cuvântului conex, aflată în Explicativ al limbii române. Conform acesteia, conexitatea exprimă ceva legat prin raporturi strânse, care se găsește în legătură cu ceva, care însoțește ceva, care merge împreună cu ceva, legat prin ceva comun, aspecte din care se reține fără dubiu faptul că personalul având funcțiile de aprod, agent procedural și șofer fac parte efectivă din categoria personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești.
În sprijinul celor de mai sus este și art.4 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, care, prevede că, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor, este cel prevăzut de art.3, deci include în această categorie și personalul conex, altfel s-ar fi menționat doar categoria celor cuprinși în art.3 alin.1 -grefierii, informaticienii, arhivarii, registratorii, exclusiv categoria celor de la alin.3 ce cuprinde personalul conex.
Mai mult, în Ordonanța de Guvern nr.8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, și din cadrul altor unități din sistemul justiție,la art.1 s-a prevăzut că se reglementează drepturile personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești cum este definit la art.3 din Legea nr.567/2004, deci incluzând în această categorie și personalul conex, nu doar cei cu funcțiile stabilite la alin.1, sens în care, în sprijinul celor expuse este anexa nr.I c privind coeficienții de multiplicare pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul judecătoriilor și parchetelor de pe lângă acestea, care la punctele 13-15 includ în categoria personalului auxiliar de specialitate -șoferul, agentul procedural și aprodul, criticile recurentului față de cele de mai sus fiind nefondate, decizia pronunțată în interesul legii, fiind în speță aplicabilă și intimaților reclamanți.
Cât privește aspectul referitor la necomunicarea cererii de chemare în judecată, susținerile recurentului sunt neântemeiate, cererea fiind comunicată de tribunal inclusiv recurentului pârât, astfel cum rezultă din actul depus în dosarul tribunalului la fila 26.
Referitor la calitatea procesuală Ministerului Finanțelor Publice, este de subliniat că acesta are rolul de a coordona acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, rolul său fiind acela de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete. Calitatea acestei părți recurente se justifică și prin dispozițiile art. 1 din OG nr. 22/2002 aprobată prin Legea nr. 288/2002, conform cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuială la care se încadrează obligația de plată respectivă, prin urmare cererea de chemare în garanție se impune a fi admisă.
De asemenea, în mod justificat instanța a dispus actualizarea creanței conform indicelui de inflație, având în vedere prevederile art. 1084 din Codul civil, astfel este de notorietate că sumele de bani datorate se devalorizează continuu, iar potrivit textului de lege arătat, daunele interese ce sunt debite creditorului cuprind în genere pierderea ce a suferit și beneficiul de care a fost lipsit.
Față de considerentele ce preced, instanța, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondate recursurile, sentința recurată urmând fi păstrată în totul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondate recursurile civile declarate de recurenții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR B și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR reprezentat prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr.22/ din 8 septembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 26 noiembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.concept decizie -
Data:3.12.2009
Jud.fond /
Dact.
Data:15.12.2009
20 ex.
18 com.
Data:
Președinte:Moșincat EugeniaJudecători:Moșincat Eugenia, Stan Aurelia Lenuța, Trif
