Pretentii civile. Speta. Decizia 2104/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 2104
Ședința publică din data de 15 Aprilie 2009
Completul compus din:
Președinte: JUDECĂTOR 1: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 2: Ligia Epure
JUDECĂTOR 3: Corneliu Maria
Grefier - -
*******
Pe rol, soluționarea recursului declarat de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, împotriva sentinței civile nr.54/10.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă și intimații pârâți PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MEHEDINȚI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINAȚELOR, având ca obiect, drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile nu au răspuns.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, că în conformitate cu prevederile art.242 alin.2 pr.civ. s-a solicitat și judecata în lipsă, după care, instanța apreciind cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr. 54/10.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr- s-a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL MEHEDINȚI, având ca obiect drepturi bănești - acordare spor risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%.
S-a dispus obligarea pârâților MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL MEHEDINȚI la plata sporului de 50% pentru perioada 16.04.2007-01.03.2008.
S-a respins acțiunea față de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Reclamanta are calitatea de grefier în cadrul Parchetului de pe lângă Judecatoria T, iar la data de 15 mai 2008 formulat cerere de chemare în judecată prin care a solicitat ca pârâții să fie obligați la plata sporului de suprasolicitare neuropsihică de 50 % pentru perioada 16.04.2007 - 01.03.2008. Pentru perioada mentionata, reclamanta a desfasurat activitate ca grefier la Parchetul de pe langa Judecatoria M, dupa data de 01.03.2008 fiind transferata la Parchetul de pe langa Judecatoria
În art. 47 din Legea nr. 50/1996 republicată, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, s-a prevăzut acordarea unui spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților precum și personalul auxiliar în cuantum de 50% din salariul de bază brut lunar.
Este adevarat ca acest text de lege a fost abrogat prin art. pct. 42 din Ordonanța Guvernului nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Acest spor, însă a fost prevăzut și de Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 142/1997, lege organică în vigoare la data emiterii Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, care prevedea în art. 81 că magistrații beneficiază de salarii stabilite în raport cu nivelul instanței, de indemnizații pentru stabilitate în magistratură, pentru îndeplinirea unei funcții de conducere, de sporuri pentru vechime în muncă, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Așa cum rezultă din preambulul Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, Guvernul a fost abilitat, conform Legii nr. 125/2000, să adopte, să modifice sau să completeze acte normative, activitatea de legiferare intrând în atribuțiile exclusive ale Parlamentului României care, potrivit art. 73 alin. (1) din Constituție, adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare.
Art. 4 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în vigoare la data emiterii Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, prevede că "actele normative se elaborează în funcție de ierarhia lor, de categoria acestora și de autoritatea publică competentă să le adopte", iar "categoriile de acte normative și normele de competență privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constituție". De asemenea, în această lege sunt definite atât instituția modificării, completării cât și abrogării unui act normativ, ale căror efecte juridice sunt diferite.
Astfel, instanța a constatat că prin Ordonanța Guvernului nr.83/2000 au fost abrogate mai multe legi organice și ordonanțe de urgență, prin încălcarea principiului ierarhiei actelor juridice, prevăzut de Legea nr.24/2000 și cu depășirea limitelor legii speciale de abilitare adoptate de Parlamentul României, încălcându-se astfel dispozițiile art. 108 alin. 3 ( art. 107 alin. 3 din Constituția României din 1991, în vigoare la data emiterii Ordonanței Guvernului nr.83/2000), cu referire la art. 73 alin. (1) din Constituția României.
Ca urmare, neregularitatea modului în care au fost adoptate face inaplicabile normele de abrogare conținute în art. I pct. 42 și în art. IX alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 iar, în lipsa unei abrogări exprese, normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică au produs și produc în continuare efecte juridice. Astfel, drepturile prevăzute de art. 47 din Legea nr. 50/1996 se cuvin în continuare categoriilor profesionale la care se referă acest act normativ.
De altfel, în acest sens s-a pronunțat și ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, care prin Decizia nr. 21/10.03.2008 a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și a stabilit că "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001."
Dezlegarea dată de Sectiile Unite ale ICCJ problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, conform art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă.
În raport de aceste considerente, instanța a constatat că cererea reclamantei privind acordarea drepturilor bănești reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% este întemeiată.
Acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor a fost respinsă deoarece nu există raporturi juridice de muncă între aceste părți și, implicit, nici obligații de natură salarială. Raporturile de munca exista intre reclamanta si institutia in care isi desfasoara activitatea, fara ca Ministerul Finantelor sa fie parte, ca subiect de drepturi si obligatii.
Rolul Ministerului Economiei si Finantelor este acela de a raspunde de elaborarea proiectului de buget de stat, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor pricipali de credite ai bugetului, precum si a proiectelor locale, respectand procedura reglementata in legea finantelor publice. Mai mult, Ministerul Economiei si Finantelor este ordonator principal de credite pentru subunitatile aflate in subordine, dar nu si pentru instantele de judecata, Ministerul Justitiei, MINISTERUL PUBLIC, Curtea de Conturi sau alti ordonatori principali de credite.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În esență, s-au formulat următoarele critici:
1.Pentru perioada anterioară datei de 3 februarie 2007 (data intrării în vigoare a nr.OG 8/2007), cererea este inadmisibilă, date fiind dispozițiile deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în interesul legii și potrivit căreia s-a recunoscut existența acestui drept și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
S-au invocat, în susținerea acestei critici, dispozițiile art. 329 alin. 3 cod. pr. civ.
2. Pentru perioada ulterioară datei de 3 februarie 2007, hotărârea este nelegală întrucât, prin art. 30 din OG. nr. 8/ 2007 s-a abrogat explicit Legea nr. 50/1996, deci și art. 47 care reglemta acordarea porului de 50 % solicitat de către reclamantă.
3. Instanța de fond nu a luat în considerare, la pronunțarea sentinței, cererea de chemare în garanție formulată și depusă la data de 27 noiembrie 2007, ignorând astfel, interesul născut, actual, personal și direct, legitim și juridic al recurentului, Ministerul Finanțelor Publice fiind cel care răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite precum și de proiectele de rectificare a acestor bugete.
Verificând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate, Curtea constată recursul nefondat, urmând a-l respinge pentru următoarele considerente.
Prin hotărârea supusă recursului de față, prima instanță a recunoscut reclamantei dreptul solicitat pentru perioada 16 aprilie 2007/ 1 martie 2008, deci numai pentru o perioadăulterioarădatei de 3 februarie 2007, astfel că prima critică, ce vizează perioada anterioară acestei date, este lipsită de obiect.
În ceea ce privește cea de a doua critică ce vizează acordarea sporului de 50% după data de 3 februarie 2007, Curtea reține următoarele.
Sporul de 50 % solicitat de către reclamantă, a fost reglementat de art. 47 din Legea 50/1996, text în conformitate cu care, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50 % din salariul de bază brut lunar.
Prin articolul 1 pct. 42 din OG nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, a fost abrogat expres art. 47 din Legea nr. 50/1996.
Această abrogare s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor constituționale și de tehnică legislativă, aspect reținut și prin Decizia nr. XXI în dosarul nr. 5/ 10 martie 2008 pronunțată de ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, care a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ și a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv, salariul de bază brut lunarși după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Chiar dacă ulterior, prin nr.OG 8/2007, a fost abrogată Legea nr. 50/1996, dreptul în litigiu subzistă și după această dată, el fiind menționat expres prin dispozițiile art. 81 din Legea nr. 92/1992 pentru organizare judecătorească, modificată prin Legea nr. 142/24 iulie 1997. De menționat că acest din urmă act normativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 170/25 iulie 1997 și a intrat în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei, deci cu mult anterior datei de 3 februarie 2007.
Prin urmare, se constată nefondată și această critică formulată de către recurent.
În sfârșit, în ceea ce privește ultimul motiv de recurs, Curtea constată că în dispozitivul sentinței recurate s-a făcut mențiunea că se respinge acțiunea față de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, fără a se menționa că au fost formulate împotriva acestui pârât atât o cerere de chemare în judecată cât și o cerere de chemare în garanție împotriva acestei pârâte.
Lipsa acestei distincții coroborată cu mențiunile din considerente (în care se face vorbire despre raporturile juridice dintre părțile în cauză, despre atribuțiile Ministerului Public ca și ordonator principal de credite dar și despre rolul Ministerului Economiei și Finanțelor și obligațiile legale ale acestuia), conduc la concluzia că s-a răspuns apărărilor și susținerilor pârâtului MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎCCJ fiind deci, analizată și cererea de chemare în garanție formulată de către acesta.
Față de cele arătate anterior, Curtea constată că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile art. 304/1 rap. la art. 304 cod. pr. civ. și întrucât în cauză nu există motive de ordine publică ce ar putea fi invocate și din oficiu, conform art. 306 alin. 2 cod. pr. civ. astfel că, în temeiul art. 312 cod. pr. civ. se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, împotriva sentinței civile nr.54/10.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă și intimații pârâți PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MEHEDINȚI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINAȚELOR, având ca obiect, drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Aprilie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. Jud.// 18 mai 2009
jud. fond,
Tehn./ex.2
Președinte:Mariana PascuJudecători:Mariana Pascu, Ligia Epure, Corneliu Maria
