Pretentii civile. Speta. Decizia 317/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 317
Ședința publică din data de 18 februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Simona Petruța Buzoianu
JUDECĂTOR 2: Vera Andrea Popescu
Judecător - - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului civil formulat de pârâta SC SA cu sediul în B,sector 1,Calea,nr. 239, împotriva sentinței civile nr. 2757 din 31.10.2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții și G cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de avocatură cu sediul în P,-, județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, în baza lucrărilor dosarului retine următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr- reclamanții G și au chemat în judecată pe pârâta SC SA B pentru a fi obligată la plata sumei de câte 3160 lei reprezentând drepturi salariale suplimentare cuvenite și neacordate cu titlu de prime de C și Paști pentru perioada 2004-2005, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele inflației precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au susținut că au fost salariați ai societății pârâte la Sucursala, până în luna decembrie 2005, raporturile de muncă încetând ca urmare a disponibilizării lor; că în această calitate nu au primit suplimentările salariale echivalente unui salariu de bază brut, cu prilejul sărbătorilor de Paște și C în perioada 2004-2005, deși acestea erau prevăzute în art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă.
În dovedirea acestor susțineri, reclamanții au depus la dosar copii ale carnetelor lor de muncă (filele 5-18).
Societatea pârâtă SC SA Baf ormulat întâmpinare (filele 34-37) la care a atașat înscrisuri (filele 38-59) solicitând respingerea acțiunii în principal ca prescrise față de dispozițiile art.283 alin.1, lit.e din codul muncii iar în subsidiar ca neîntemeiate cu motivarea că drepturile suplimentare salariale cerute de reclamanți au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat începând cu anul 2003, fiind efectiv încasate de toți angajații, inclusiv de aceștia.
Prin sentința civilă nr.2757 pronunțată la 31octombrie 2008, Tribunalul Prahova, a admis excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă, ca fiind întemeiată și a respins acțiunea reclamanților ca fiind prescrisă pentru drepturile reprezentând primă de Paști 2004-2005 iar în fond a admis în parte acțiunea și a obligat-o pe pârâtă la plata sumei brute de câte 927 lei reprezentând suplimentări salariale corespunzătoare numai primei de C 2005 și care vor fi actualizate conform indicelui de inflație, de la data scadenței fiecărei prime la plata efectivă, pentru fiecare dintre cei doi reclamanți.
Prin aceeași sentință, pârâta a fost obligată și la plata sumei de câte 500 lei cheltuieli de judecată fiecărui reclamant.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut din analiza actelor și lucrărilor dosarului că excepția prescripției dreptului la acțiune este justificată, deoarece raportat la termenul de prescripție de 3 ani, prevăzut de art.283 alin.1, lit c din codul muncii, acțiunea reclamanților este parțial prescrisă - pentru dreptul de creanță reprezentând primele de Paște pentru anii 2004 și 2005, deoarece învestirea instanței s-a făcut la data de 9 octombrie 2008.
În aceste condiții, cererea reclamanților de a pretinde plata de la societatea pârâtă a drepturilor suplimentare, actualizate, constând în prime de Paște 2004-2005 fost respinsă ca prescrisă.
Referitor la fondul acțiunii, tribunalul a reținut că potrivit art.168 alin.1,2 din contractul colectiv de muncă pentru anul 2003 primele de Paște și C au fost incluse în salariile angajaților însă ulterior aceste suplimentări salariale nu le-au mai fost efectiv plătite, așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului.
Drept consecință, prima instanță a admis acțiunea, reținând în sarcina pârâtei obligația de plată a sumei brute de câte 927 reprezentând prime de C pentru anul 2005-actualizate cu indicele de inflație.
Constatând incidența dispozițiilor art.274 cod pr.civ. prima instanță a obligat pârâta și la plata cheltuielilor de judecată către reclamanți, reprezentând onorariul apărătorului ales.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs pârâta SC SA B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie (filele 4-6).
Recurenta a susținut că în mod greșit a fost soluționată excepția prescripției dreptului la acțiune, în cauză termenul în care reclamanții aveau dreptul la acțiune fiind de 6 luni, iar nu de 3 ani-așa cum s-a argumentat de instanța de fond.
Sub un alt aspect, s-a susținut că din interpretarea dispozițiilor art.168 (1 și 2) din contractul colectiv de muncă pe anul 2003 rezultă că toate primele negociate cu salariații prin reprezentanții sindicali vor fi incluse în salariile de bază ale acestora, ceea ce s-a și întâmplat, reclamanții primindu-și drepturile salariale pe care le-au pretins din nou prin acțiunea lor.
S-a mai susținut că suma acordată de instanță a fost raportată la salariul mediu brut, iar nu la echivalentul salariului de bază mediu pe SN SA, astfel cum s-a stabilit prin art.168 din contractul colectiv de muncă.
Pentru aceste motive, s-a cerut admiterea recursului, casarea hotărârii și în principal respingerea acțiunii ca prescrise, iar în subsidiar, ca neîntemeiate ori modificarea acesteia în sensul acordării către reclamanți a drepturilor salariale raportate la nivelul unui salariu de bază mediu pe SN iar nu la cel al unui salariu mediu brut.
Intimații-reclamanți nu au formulat întâmpinare și nu s-au înfățișat la judecata recursului.
Curtea, verificând sentința recurată, prin prisma criticilor aduse, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale incidente în cauză, dar si sub toate aspectele conform art.3041cod pr.civ. constată că recursul exercitat de pârâtă este nefondat, urmând a fi respins ca atare, pentru considerentele care succed:
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune, se constată că în mod corect prima instanță a interpretat și aplicat dispozițiile art.283 alin.1, lit.c din codul muncii iar nu pe cele ale lit.e din același articol, evocate de pârâtă, deoarece este mai presus de orice îndoială că obiectul acțiunii promovate de reclamanți îl reprezintă plata unor drepturi salariale, termenul de exercitare a acțiunii fiind cel de 3 ani iar nu de 6 luni-aplicabil litigiilor relative la neexecutarea contractului colectiv de muncă sau a unor clauze ale acestuia.
În egală măsură, instanța de fond a observat că raportat la termenul de prescripție de 3 ani, acțiunea reclamanților este parțial prescrisă - pentru dreptul de creanță reprezentând prima de Paște pe anii 2004 și 2005, deoarece sesizarea instanței a avut loc la data de 9 octombrie 2008, motiv pentru care în mod corect s-a reținut că cererea reclamanților de a pretinde plata de la societatea pârâtă a drepturilor suplimentare, actualizate, constând în prima de Paște 2004-2005 este prescrisă și a respins-o ca atare.
Referitor la fondul cererii deduse judecății, Curtea reține că potrivit art.287 din codul muncii, sarcina probei revine în conflictele de muncă angajatorului, care avea obligația de a proba susținerile privind plata drepturilor suplimentare cu destinație de prime de C și respectiv de Paște în perioada de referință, prin includerea lor în salariile de bază ale angajaților.
Din înscrisurile aflate în dosar rezultă că începând cu anul 2003, anual s-a negociat acordarea acestor drepturi, conform art.168 alin.1 din contractele colective de muncă, disputa juridică a părților nefiind legată de sintagma includerii lor în salariu ci a efectivității plății lor.
În acești termeni, în mod corect prima instanță a hotărât că nu există nicio dovadă a faptului că-incluse ori nu în salariul reclamantei-aceste drepturi i-au fost efectiv plătite, statele de plată nefiind depuse la dosar de către recurenta pârâtă, așa cum obligă prevederile art. 163 din codul muncii.
Sub acest aspect, criticile aduse sentinței nu sunt justificate si drept consecință nu pot fi primite, obligația plății respectivelor drepturi către reclamanți fiind legal si temeinic stabilită de instanța fondului.
În ceea ce privește critica legată de valoarea suplimentărilor cerute de reclamanți Curtea reține că stabilind cuantumul sumelor, prima instanță a luat corect în calcul prevederile art. 168 alin.2 din contractele colective de muncă negociate si semnate de reprezentanții sindicatelor și patronat în conformitate cu care salariații au dreptul să primească prime de Paște si C echivalente cu un salariu de bază mediu pe SN.
În raport de adresa nr.830/5 febr.2008 depusă în dosarul de fond la fila 59, tribunalul a stabilit corect că suma brută reprezentând prima de C 2005 este de 927 lei, ca echivalent al unui salariu mediu de bază brut pe unitate, așa încât nici sub acest aspect recursul nu este fondat.
Prima instanță a hotărât legal și temeinic asupra cererii reclamanților sub toate aspectele, inclusiv în privința solicitării actualizării sumei cuvenite fiecăruia cu indicele de inflație, de la data scadenței la plata efectivă a drepturilor salariale.
Pentru considerentele care preced, Curtea va respinge recursul exercitat de pârâtă, ca nefondat în temeiul art.312 cod pr.civ., menținând în totalitate sentința recurată ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil formulat de pârâta SC SA cu sediul în B,sector 1,Calea,nr. 239, împotriva sentinței civile nr. 2757 din 31.10.2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții și G cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de avocatură cu sediul în P,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 18 februarie 2009.
Președinte Judecători
--- - - - - - -
Grefier
Tehnored
2 ex./3.03.3009
f--Trib.
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120.
Președinte:Simona Petruța BuzoianuJudecători:Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu
