Pretentii civile. Speta. Decizia 360/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 360
Ședința public de la 10 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Pavelescu
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigii de munc privind recursul declarat de
recurenții:- CURTEA DE APEL IAȘI, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTȚILOR și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - PRIN DIRECȚIA GENERAL FINANȚELOR PUBLICE I împotriva sentinței civile nr. 143 din 30 01 2009 Tribunalului Iași, intimați fiind:- și TRIBUNALUL IAȘI.
La apelul nominal fcut în ședința public, lipsesc prțile.
Procedura este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier care învedereaz c dosarul este la primul termen de judecat, intimata a depus la dosar întâmpinare, duplicatul fiind comunicat administrativ recurenților.
Recurenți, prin cererile de recurs, au solicitat judecata cauzei în lips.
Președintele completului d citire raportului asupra recursurilor potrivit cruia sunt trei recursuri declarate în termen și motivate.
Instanța, verificând actele și lucrrile dosarului, vzând c s-a solicitat judecata cauzei în lips, constat cauza în stare de judecat și rmâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de faț;
Prin sentința civil nr. 143 din 30.01.2009 pronunțat de Tribunalul Iașia fost respins excepția lipsei calitții procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
S-a admis în parte acțiunea formulat de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Iași, Tribunalul Iași, Ministerul Economiei și Finanțelor.
A fost anulat parțial hotrârea nr. 32/17.09.2008 a Colegiului de Conducere Tribunalului Iași doar în ceea ce o privește pe reclamanta și au fost obligați primii trei pârâți s plteasc reclamantei sporul de confidențialitate în cuantum de 15% începând cu data de 02.07.2008 și pân la data de 30.01.2009, actualizat cu indicele de inflație la momentul plții efective.
A fost obligat Ministerul Economiei și Finanțelor s aloce sumele necesare plții sporului de confidențialitate.
S-a respins cererea privind plata sporului de confidențialitate în viitor.
Pentru a se pronunța astfel prima instanț a reținut ca prin acțiunea introductiv reclamanta, angajat ca muncitor telefonist la ribunalul Iași, a solicitat obligarea primilor trei pârâți la plata sporului de confidențialitate în cuantum de 15 % din salariul de baz, începând cu 2.07.2008 și pân la pronunțarea sentinței actualizat cu rata inflației. precum și pe viitor, cu obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor s aloce și s pun la dispoziția primilor trei pârâți fondurile necesare acestor plți.
A mai motivat reclamanta c este singura persoan care deservește centrala telefonic a Tribunalului Iași, având în acest fel atribuții de exploatare a sistemelor telefonice și de comunicații, fapt ce rezult expres atât din fișa postului în care este inserat și obligația de pstrare a secretului profesional, dar și din Ordinul 1833/C/2 iulie 2008 al Ministrului Justiției.
Prin întâmpinrile depuse Ministerul Justiției și Curtea de Apel Iași au susținut c reclamanta nu îndeplinește activitțile cu caracter confidențial prevzute în anexa 1 Ordinului 1833/C/2.07.2008 a Ministrului Justiției, fiind încadrat ca personal contractual cruia îi sunt aplicabile obligațiile prevzute în art. 39 alin. 2 lit. f din Codul muncii.
Ministerul Economiei și Finanțelor invocat excepția lipsei calitții sale procesual pasive invocând c raportul de drept procesual se poate lega numai între titularii dreptului material dedus judecții.
A reținut instanța de fond c ordinul Ministrului Justiției nr. 1833/ din 2.07.2008 prevede c personalul contractual și funcționarii publici din cadrul instanțelor judectorești care efectueaz activitțile și lucrrile cu caracter confidențial enumerate în anexa nr. 1 la ordin beneficiaz de un spor de confidențialitate în cuantum de 15% aplicat la salariul de baz.
În anexa nr. 1 la acest ordin sunt prevzute activitțile și lucrrile cu caracter confidențial din cadrul instanțelor judectorești, iar la cap. IV pct. 2 este menționat activitatea de exploatare și întreținere a sistemelor de comunicații.
Prin Hotrârea nr. 32/17.09.2008, Colegiul de conducere al Tribunalului Iași stabilit c activitatea d-nei nu se încadreaz în niciuna din categoriile de activitți enumerate la punctul IV din Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului justiției nr. 1833/ privind acordarea sporului de confidențialitate pentru personalul contractual și funcționarii publici din cadrul instanțelor judectorești.
A mai reținut instanța c reclamanta ocup postul de muncitor telefonist având conform fișei postului semnate la data de 3.10.2008, urmtoarele atribuții: rspunde apelurilor telefonice primite de instanț și face legtura telefonic la compartimentele și birourile solicitate; asigur legtura telefonic între instanț și alte rețele telefonice exterioare; utilizeaz eficient resursele puse la dispoziția postului (echipamente, materiale) etc.
reclamantei privind utilizarea echipamentelor și materialelor puse la dispoziția postului de muncitor telefonist se înscrie în activitțile de exploatare sistemelor de comunicații, activitți prevzute în ordinul nr. 1833/ al Ministrului Justiției.
Pentru aceste considerente, instanța a apreciat c acțiunea reclamantei este întemeiat astfel c a fost admis și s- dispus anularea parțial hotrârii nr. 32/2008 Colegiului de conducere a Tribunalului Iași doar în ceea ce privește pe reclamant cu obligarea pârâților Tribunalul Iași, Curtea de Apel Iași și Ministerul Justiției s- plteasc sporul de confidențialitate în cuantum de 15% pentru perioada 02.07.2008 (data ordinului 1833/C) și 30.01.2009 (data pronunțrii).
În ceea ce privește cererea privind plata sporului de 15% pe viitor, aceasta a fost respins întrucât nu se poate prezuma c pârâții nu vor plti drepturile bnești cuvenite dac vor fi îndeplinite condițiile legale.
Reclamanta a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor doar la alocarea fondurilor necesare achitrii drepturilor bnești și nu la plata acestora. Pentru aceste considerente, vzând și dispozițiile art. 1 din Ordonanța nr. 22 din 30.01.2002, instanța respins excepția lipsei calitții procesuale pasive și obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor s aloce sumele necesare efecturii plții.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții, criticând-o ca netemeinic și nelegal.
Astfel prin recursul Curții de Apel Iași întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și 304 ind. 1 Cod procedur civil s- susținut c potrivit art. 156 din Regulamentul de ordine interioar al instanțelor judectorești, aprobat prin Hotrârea 387 din 22.09.2005 a personalului contractual îi sunt aplicabile dispozițiile din legislația muncii.
C potrivit art. 39 alin. 2 lit. f din Codul muncii obligația prevzut la pct. 6 din fișa postului reclamantei constituie o obligație de serviciu, astfel încât aceasta nu este îndreptțit s primeasc sporul de confidențialitate prevzut în Ordinul Ministrului Justiției nr. 1833/C/2008.
Mai arat recurenta c în mod greșit prima instanț a reținut și apreciat c atribuția reclamantei de utilizare a echipamentelor și materialelor puse la dispoziția postului de muncitor telefonist se înscrie în activitțile de exploatare a sistemelor de comunitți - care sunt prevzute în Ordinul 1833/C/2008 în fișa postului intimatei nefiind prevzute activitți de întreținerea sistemelor de comunicații care sunt în sarcina altor instituții.
Prin recursul Ministerului Justiției - s-au formulat critici asemntoare cu cele ale Curții de Apel Iași.
S-a invocat de ctre Ministerul Justiției c la punctul IV.2 din Anexa nr. 1 la Ordinul 1833/C/2008 estre menționat "activitatea de exploatare și întreținere a sistemelor de comunicații" ceea ce înseamn c persoane care urmeaz s beneficieze de acel spor trebuie s fie un specialist care s asigure funcționarea și întreținerea sistemului de comunicații și nu persoana care asigur legturile telefonice cum greșit a reținut instanța de fond.
A mai invocat recurentul c toate activitțile stabilite prin Ordinul 1833/C/2008 ca având caracter confidențial au rezultat în urma propunerilor formulate de instanțele judectorești și prin urmare nu se poate face abstracție de opiniile Curții de Apel și a Tribunalului Iași materializate în punctul de vedere transmis instanței de judecat și de Hotrârea nr. 32/17.09.2008 a colegiului de conducere a Tribunalului Iași care stabilit c activitatea de muncitor telefonist nu se încadreaz în cele enumerate în ordin.
Recursul Ministerului Finanțelor Publice vizeaz greșita respingere de ctre instanța de fond a excepției lipsei calitții sale procesuale pasive, recurenta susținând c în mod greșit a reținut instanța aplicabilitatea dispozițiilor art. 1 din OG22/2002, întrucât acest text se refer la creanțele stabilite prin titluri executorii. A mai motivat recurentul c Ministerul Finanțelor Publice reprezint Statul ca subiect de drepturi și obligații în fața organelor de justiție, precum și în alte situații în care particip în mod nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice civile, numai dac legea nu stabilește în acest scop un alt organ (HG nr. 386/2007).
În cazul de faț, raportul de drept procesul se poate legal valabil numai între titularii dreptului ce rezult din raportul de drept material dedus judecții, concretizat în drepturi salariale, Împrejurarea c sumele respective pot fi virate din bugetul de stat, iar Ministerul Finanțelor Publice, are competența de coordona responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, nu este de natur s confere acestuia calitatea procesual pasiv în cauz.
De asemenea, pentru conturarea calitții sale procesuale pasive reclamat de intimat în prezenta cauz, se arat c în conformitate cu dispozițiile art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002, privind finanțele publice creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetar anual, nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
În consecinț, Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de ordonator principal de credite, nu are posibilitatea asigurrii fondurilor necesare unui alt ordonator principal de credite pentru plata drepturilor salariale ale angajaților proprii, întrucât ordonatorul principal de credite nu a solicitat deschiderea de credite necesare pentru efectuarea plților solicitate în prezenta acțiune, sens în care Ministerul Finanțelor Publice nu poate fi obligat s aloce fonduri în vederea efecturii plților pretinse.
În condițiile în care Ministerul Finanțelor Publice nu figureaz ca subiect al raporturilor de munc sau de serviciu la care face referire reclamanta se solicit, pe fondul cauzei, respingerea acțiunii în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice pentru lipsa calitții sale pasive.
Prin întâmpinarea depus reclamanta a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței primei instanțe ca fiind legal și temeinic.
A artat intimata prin întâmpinare c deși Curtea de Apel Iași a constatat îndreptțirea sa de a beneficia de sporul de confidențialitate de 15 % în cadrul aceleiași curți - respectiv la ribunalul Vaslui se pltește acest spor telefonistelor cu aceleași atribuții ca și reclamanta - dup cum și alte instanțe din țar - Tribunalul Arge ș pltește acest spor.
Mai arat intimata c potrivit fișei postului su la pct. 7 obiectivul specific muncii sale este desfșurarea de activitți specifice meseriei pentru întreținerea și reparația echipamentelor de telefonie, iar la pct. 6 este menționat atribuția respectrii secretului cu privire la informațiile cu caracter confidențial la care are acces ca urmare executrii atribuțiilor de serviciu.
În dovedirea susținerilor sale intimata a depus la dosar copia extrasului de plat pentru telefoniste de la ribunalul Vaslui și Tribunalul Arge ș, precum și copia Ordinului 1833/C/2008 al Ministerului Justiției împreun cu Anexa 1, dar și fișa postului s
Recurenții nu și-au administrat nici un fel e probe în recurs.
Recursurile formulate sunt nefondate.
Dat fiind faptul c recursurile Curții de Apel Iași și ale Ministerului Justiției conțin aceleași critici, ele urmeaz a fi analizate împreun, considerentele pentru care urmeaz fi respinse fiind aceleași.
Astfel, Curtea reține c prin Ordinul nr. 1833/C/2.07.2008 Ministrul Justiției "vzând propunerile formulate de instanțele judectorești" a stabilit conform prerogativelor sale - la art. 1 "activitțile și lucrrile cu caracter confidențial din cadrul instanțelor de judecat, enumerate în anexa 1 la ordin.
La articolul II al aceluiași ordin se menționeaz c "personalul contractual și funcționarii publici din cadrul instanțelor judectorești care efectueaz activitțile și lucrrile cu caracter confidențial enumerate în anexa 1 beneficiaz de un spor de confidențialitate stabilit prin art. III la 15 % aplicat la salariul de baz".
Totodat Anexa nr. 1 la Ordinul 1833/C/2008 prevede la punctul IV - 2 și activitatea de exploatare și întreținere a sistemelor de comunicații.
Curtea constat astfel c în mod corect prima instanț raportat la conținutul Ordinului 1833/C/2008 și al Anexei nr. 1 la ordin a reținut c acțiunea reclamantei este întemeiat și c aceasta este îndreptțit s beneficieze de sporul de 15 % acordat prin acel ordin.
Curtea reține în acest sens c prin noțiunea de exploatare și întreținere a sistemelor de comunicații de la nivelul instanțelor judectorești nu se poate înțelege decât activitatea desfșurat de acele persoane care utilizeaz echipamente de telefonie și realizeaz legturile de comunicații. Or, atâta timp cât la nivelul Tribunalului Iași nu exist decât o singur persoan cu atribuții în acest sens, este cert c o astfel de activitate a fost avut în vedere la emiterea ordinului la nivelul instanțelor neexistând alte persoane care s utilizeze echipamentele de comunicații.
În acest sens Curtea urmeaz s resping ca nefondate susținerile recurenților Ministerul Justiției și Curtea de Apel Iași prin care acestea dau o interpretare diferit noțiunii de exploatare și întreținerea sistemelor de comunicații. Aceasta datorit faptului c, potrivit dicționarului explicativ al limbii române "a exploata" înseamn a utiliza, a folosi un utilaj.
Instanța de recurs mai reține și faptul c nimic din conținutul Ordinului 1833/C/2008 sau al Anexei 1 nu poate conduce la o alt interpretare a sintagmei "activitate de exploatare și întreținere" decât cea menționat și în explicativ al limbii române - și anume de a utiliza, a folosi echipamentele și resursele puse la dispoziție, efectuând lucrrile ce îi revin, asigurând legturile telefonice atât în interior, cât și dinspre sau înspre exterior. Or toate aceste atribuții rezult cu evidenț din fișa postului intimatei, în aceeași fiș fiind menționat și atribuția de pstrare a secretului cu privire la informațiile secrete la care are acces.
Faptul c obligația de pstrare a confidențialitții se regsește și în dispozițiile Codului muncii, art. 39 alin. 2 lit. 7 nu poate fi de natur de aoe xclude pe reclamant din categoria prevzut prin punctul IV 2 din anexa 1 la Ordinul 1833/C/2008, ci dimpotriv, prin includerea unor atare activitți în ordinul Ministrului Justiției, se recunoaște îndreptțirea intimatei la acordarea acestui spor.
Mai mult decât atât deși Curtea de Apel Iași și Ministerul Justiției susțin c sintagma "activitți de exploatare și întreținere a sistemelor de comunicații" s-ar referi la cu totul alte persoane și activitți, altele decât cele de telefonie, în fapt nici unul din ele nici mcar nu au precizat la care categorie de personal s-ar fi putut referi dispoziția enunțat la punctul IV.2 din Anexa 1 la Ordin.
În consecinț, pentru toate cele ce preced instanța va respinge atât recursul Curții de Apel Iași, cât și pe cel al Ministerului Justiției.
Cât privește recursul Ministerului Justiției, Curtea îl va respinge și pe acesta ca nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 49 din Legea nr. 500/2000, creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai dup deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare și/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora. Art. 8 din nr.OUG 22/2002 aprobat prin Legea nr. 288/2002 prevede c executarea obligațiilor de plat ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizeaz din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadreaz obligația de plat respectiv. Pentru realizarea drepturilor salariale este necesar includerea sumelor datorate cu acest titlu în bugetul ordonatorului principal de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea bugetului propriu al ministerului și al instituțiilor din subordine a creditelor necesare pentru efectuarea plții sumelor stabilite prin titluri executorii.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu a fost obligat s plteasc reclamanților drepturi bnești ce fac obiectul acțiunii, astfel încât excede cauzei analiza raporturilor de dreptul muncii dintre cele dou prți, așa cum se arat în cererea de recurs.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedur civil, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile formulate de Curtea de Apel Iași, Ministerul Justiției și Libertților și Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 143 din 30.01.2009 pronunțat de Tribunalul Iași, sentinț pe care o menține.
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public azi, 10.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR, GREFIER,
- - - - - - -
-
Red.
Tehnored.
09.05.2009
Tribunalul Iași
Jud.
Jud.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Pronunțat în ședința public de la 10 Aprilie 2009
PREȘEDINTE: Georgeta Pavelescu - - | Judector, - - | Judector, - - |
Grefier, - - |
Judecători:Georgeta Pavelescu, Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea