Pretentii civile. Speta. Decizia 412/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITE ȘTI
SECȚIA CIVIL, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 412/R-CM
Ședința public din 13 Mai 2008
Curtea compus din:
PREȘEDINTE: Laura Ioniță judector
Judector - - -
Judector -
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNG ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE împotriva sentinței civile nr.264 din 21 martie 2008 pronunțat de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, fcut în ședința public, au lipsit recurentul-pârât, intimații-reclamanți și intimații-pârâți Parchetul de pe lâng Tribunalul Vâlcea și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Procedura este legal îndeplinit.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier ul de ședinț, dup care:
Având în vedere c s-a solicitat judecarea în lips, curtea constat recursul în stare de judecat și trece la soluționarea lui.
CURTEA
Asupra recursului civil de faț, constat c rin p. acțiunea înregistrat la data de 11.12.2007, pe rolul Tribunalului Vâlcea, reclamantele, -, și au chemat în judecat pe pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lâng Tribunalul Vâlcea și Ministerul Economiei și Finanțelor pentru ca, prin hotrârea ce se va pronunța, s fie obligați s le plteasc pentru perioada 01.01.2005- 31.12.2006 drepturile salariale cuvenite prin aplicarea dispozițiilor Legii nr.567/2004 referitoare la coeficientul de salarizare, actualizate cu indicele de inflație și s fie obligat Ministerul Economiei și Finanțelor s aloce fondurile necesare plții sumelor neîncasate.
În motivarea acțiunii se arat c reclamantele au funcționat în calitate de grefieri dactilografi la parchetele din circumscripția Parchetului de pe lâng Curtea de APEL PITE ȘTI, respectiv la Parchetul de pe lâng Tribunalul Vâlcea, la DIICOT V, la Parchetul de pe lâng Judec toria Râmnicu Vâlcea, la Parchetul de pe lâng Judec toria D r g șani, la Parchetul de pe lâng Judec toria Horezu și la Parchetul de pe lâng Judec toria B lce ști.
În aplicarea Legii nr.567/2004, Parchetul de pe lâng Curtea de APEL PITE ȘTIa emis decizia nr.25/03.06.2005, prin care reclamantele au fost trecute din funcția de grefier dactilograf în cea de grefier, dar cu menținerea salariilor de încadrare avute.
În acest fel, reclamantele apreciaz c au fost lipsite de diferențe de drepturi salariale, respectiv de 0,500 din coeficientul de multiplicare la care ar fi fost îndreptțite potrivit legii.
Aceast situație s-a menținut pân la apariția nr.OG8/2007, când salarizarea a fost stabilit la nivelul funcției de grefier.
Prin întâmpinare, pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a formulat urmtoarele aprri:
A invocat mai întâi excepția necompetenței materiale a instanței, artând c cererile întemeiate pe dispozițiile nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificrile și completrile ulterioare, se formuleaz potrivit dreptului comun, prin urmare se adreseaz judectoriei. A fcut referire la dispozițiile art.27 alin.1 din ordonanț.
Pe de alt parte, a susținut c acțiunea este inadmisibil întrucât în cauz nu sunt aplicabile prevederile art.2 alin.2 din nr.OG137/2000.
Potrivit art.91 alin.2 din Legea nr.567/2004, grefierii dactilografi ale cror posturi au fost transformate în posturi de grefieri urmeaz s fie salarizați corespunztor legii speciale de salarizare.
Aceast lege a fost adoptat prin nr.OG8/2007.
Nu se pune problema discriminrii pe vreunul dintre criteriile reglementate de textul de lege menționat.
Nu se poate aplica principiul "la munc egal salarizare egal" atât timp cât cele dou categorii profesionale de grefieri dactilografi și grefieri, deși reunite, nu exercit aceeași activitate.
De asemenea, pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor pentru ca, în cazul în care se va admite acțiunea, s se dispun prin aceeași hotrâre s ia act de obligativitatea adoptrii unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008, care s includ alocarea sumelor ce reprezint pretențiile reclamanților.
S-a motivat cererea prin aceea c potrivit dispozițiilor nr.HG 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele judectorești sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat.
Și activitatea parchetelor este finanțat de la bugetul de stat conform art. 131 pct. (1) din Legea nr. 304/2004 republicat privind organizarea judiciar.
Rolul Ministerului Economiei și Finanțelor, delimitat prin dispozițiile art. 19 din Legea finanțelor publice nr. 500/2002, este de rspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, precum și de proiectele de rectificare a acestor bugete. Rezult c MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, în calitate de ordonator principal de credite este în imposibilitate de a dispune de fonduri bugetare pentru plata diferențelor bnești solicitate.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat în aprare excepția lipsei calitții procesuale pasive pe motiv c rolul su const în elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite și a proiectelor bugetelor locale, cu respectarea procedurii reglementate de Legea finanțelor publice nr.500/2002.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu este ordonator principal de credite faț de reclamante deoarece nu are atribuții în angajarea și salarizarea lor.
A artat c între Ministerul Economiei și Finanțelor și MINISTERUL PUBLIC nu exist nicio obligație de garanție, iar simplul fapt c ordonatorul principal de credite nu ar fi acordat reclamantelor drepturile salariale cuvenite nu îi confer acestuia din urm nicio garanție legal pentru eventualele sume ce ar trebui pltite.
Prin sentința civil nr.264/21.03.2008, Tribunalul Vâlceaa admis în parte acțiunea și a obligat pe pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lâng Curtea de APEL PITE ȘTI și Parchetul de pe lâng Tribunalul Vâlceas fac aplicarea dispozițiilor Legii nr.567/2004, în sensul salarizrii reclamantelor conform coeficientului de multiplicare de 4,500 pentru funcția de grefier.
A respins acțiunea și cererea de chemare în garanție faț de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Examinând cu prioritate excepția necompetenței materiale a instanței, a constatat c acțiunea privește un conflict de munc prin care reclamantele solicit ca ordonatorii de credite s le plteasc efectiv drepturile salariale, așa cum prevd dispozițiile Legii nr.567/2004.
Cu privire la excepția lipsei calitții procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, tribunalul a reținut c sumele solicitate izvorsc dintr-un raport juridic de munc încheiat cu MINISTERUL PUBLIC, salarizarea reclamantelor revenindu-i acestuia.
În ceea ce privește fondul cauzei, din examinarea înscrisurilor depuse la dosar, tribunalul a avut în vedere urmtoarea situație de fapt și de drept: reclamantele îndeplinesc în prezent funcția de grefier în cadrul parchetelor aflate în circumscripția Parchetului de pe lâng Curtea de APEL PITE ȘTI.
Prin decizia nr.25 din data de 03.06.2005 emis de Parchetul de pe lâng Curtea de APEL PITE ȘTI, reclamantele au fost încadrate începând cu data de 01.01.2005 în funcția de grefier, conform tabelului anex la decizia menționat.
La emiterea acestei decizii pârâtul a avut în vedere dispozițiile Legii nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judectorești și al parchetelor de pe lâng acestea, intrate în vigoare la data de 1 ianuarie 2005.
Anterior numirii în funcția de grefier, reclamantele au îndeplinit funcția de grefier dactilograf, fiind încadrate potrivit anexei nr.2 a Legii de salarizare nr.50/1996, în vigoare la acel moment.
Conform acestei anexe, grefierului dactilograf i se stabileau drepturile salariale avându-se în vedere coeficientul de multiplicare de 4,000 iar grefierul era salarizat potrivit coeficientului de multiplicare de 4,500.
Potrivit dispozițiilor art.91 alin.2 din Legea nr.567/2004, grefierii dactilografi ale cror posturi au fost transformate în posturi de grefieri urmeaz s fie salarizați corespunztor legii speciale de salarizare.
Începând cu data de 01.01.2005, la care au fost încadrate pe postul de grefier, reclamantelor trebuia s li se stabileasc drepturile salariale prin raportare la coeficientul de multiplicare de 4,500, prevzut de anexa nr.2 la legea de salarizare pentru funcția de grefier.
Dimpotriv, prin decizia nr.25/03.06.2005, Parchetul de pe lâng Curtea de APEL PITE ȘTIa dispus încadrarea reclamantelor în funcțiile de grefier, dar cu menținerea salariilor de încadrare avute.
Procedându-se astfel, s-a creat reclamantelor un prejudiciu constând în diferența dintre coeficientul de multiplicare de 4,500 corespunztor funcției de grefier și cel de 4,000 corespunztor funcției de grefier dactilograf, transpus în drepturile salariale cuvenite fiecreia potrivit mecanismului de calcul al salariilor prevzut de fosta Lege nr.50/1996 cu modificrile și completrile ulterioare.
De altfel, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii, sesizat în cauz, a stabilit c existența distincției între salarii, nu și între atribuțiile și sarcinile de servicii ale grefierilor dactilografi deveniți grefieri, constituie un tratament diferențiat.
Faț de cele menționate anterior, tribunalul a considerat c sunt incidente în speț prevederile art.14 din Convenția European a Drepturilor Omului, c în cauz nu exist un scop legitim și necesar, respectiv o justificare obiectiv și rezonabil pentru care reclamantelor le-au fost menținute aceleași drepturi salariale deși funcția pe care o îndeplinesc din 01.01.2005 este cea de grefier.
Împotriva sentinței a declarat recurs, în termen legal, pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, considerând c aceasta este nelegal și netemeinic pentru motivele prevzute de art.304 pct.3, 4 și 9, art.3041Cod procedur civil.
Primul motiv de recurs este acela potrivit cruia hotrârea a fost pronunțat cu înclcarea competenței altei instanțe.
Cum reclamantele își întemeiaz pretențiile pe prevederile nr.OG137/2000, cu modificrile și completrile ulterioare, care este norma special în speț nu-și mai gsește aplicarea norma general, respectiv Codul muncii. Textul art.27 alin.1 din nr.OG137/2000 d în competența judectoriei cererile de despgubiri pentru situația creat prin discriminare.
În cauz, susține recurentul-pârât, este competent Judec toria Râmnicu Vâlcea.
Al doilea motiv de recurs este acela potrivit cruia hotrârea a fost pronunțat cu ignorarea dispozițiilor legale speciale, instanța de fond depșind atribuțiile puterii judectorești prin faptul c adaug la lege, arogându-și atribuțiile puterii legislative.
Instanța de fond putea s rețin c pârâții au acordat salarii diferite pentru aceeași funcție și aceleași atribuții și au înclcat astfel principiul egalitții între cetțeni și al excluderii discriminrii, garantate în special în exercitarea dreptului la munc, doar într- încheiere de suspendare a judecții pentru trimiterea cauzei la Curtea Constituțional în vederea soluționrii unei eventuale excepții de neconstituționalitate a textelor de lege la care se face referire.
Al treilea motiv de recurs este acela potrivit cruia hotrârea este lipsit de temei legal și a fost dat cu înclcarea sau aplicarea greșit a legii.
Art.3 din Legea nr.567/2004, care stabilește componența personalului auxiliar de specialitate, a abrogat dispozițiile cuprinse în anexa 1, cap.3, pct.16 și 17 la Legea nr.50/1996, care reglementau salarizarea grefierilor dactilografi, implicit existența acestei categorii de personal auxiliar de specialitate.
Abrogarea produce efecte juridice numai dup adoptarea legii de salarizare a personalului auxiliar de specialitate.
Aceasta rezult din prevederile art.91 alin.2 din Legea nr.567/2004 potrivit crora grefierii dactilografi ale cror posturi au fost transformate în posturi de grefieri urmeaz s fie salarizați corespunztor legii speciale de salarizare.
Ï. c odat cu intrarea în vigoare a Legii nr.567/2004, grefierii dactilografi au fost încadrați ca grefieri, prin transformarea corespunztoare a posturilor, cu menținerea salariilor de încadrare avute.
Menținerea vechilor salarii pân la apariția legii speciale de salarizare - nr.OG8/2007 - nu constituie discriminare în sensul art.2 alin.2 din nr.OG137/2000, modificat și completat.
Mai mult, prevederile criticate au un scop legitim, respectiv combaterea corupției, iar metodele prin care se ajunge la realizarea acestui scop, respectiv acordarea unui astfel de spor, sunt adecvate și necesare.
Nu se regsește în speț niciunul dintre criteriile de discriminare enumerate de dispozițiile art.2 din nr.OG137/2000 și art.154 alin.3 Codul muncii.
Curtea Constituțional a constatat în jurisprudența sa c prin lege pot fi instituite tratamente juridice diferite, în raport cu natura deosebit a raporturilor reglementate. Iar principiul egalitții nu Ï. uniformitate. Astfel, dac la situații egale trebuie s corespund un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit.
Ultimul motiv de recurs este acela potrivit cruia în mod greșit instanța a respins cererea de chemare în garanție înlturând nelegal un mijloc de aprare al pârâtului în condițiile în care a admis acțiunea.
Obligația de garanție dintre pârât și chematul în garanție exist în temeiul art. 131 pct. (1) din Legea nr. 304/2004 republicat. Potrivit acestui text de lege activitatea instanțelor și parchetelor este finanțat de la bugetul de stat.
Proiectul de rectificare a bugetului de stat, de a crui întocmire rspunde conform art. 19 din Legea nr. 500/2002 Ministerul Economiei și Finanțelor are la baz proiectele de rectificare ale bugetelor ordonatorilor principali de credite.
Prin nefinalizarea acestei proceduri de rectificare a bugetului, în care are atribuții și chematul în garanție, MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, ordonator principal de credite este în imposibilitate de a efectua plțile dispuse prin hotrâre.
Primul motiv de recurs nu este fondat.
Tribunalul a fost sesizat cu o cerere având ca obiect plata drepturilor salariale decurgând din executarea raporturilor de munc ale celor care compun categoria personalului auxiliar de specialitate al parchetelor de pe lâng instanțelor judectorești, cererea fiind întemeiat pe normele legale care combat și sancționeaz discriminarea.
Pornind de la acest temei de drept și de la natura litigiului - conflict de drepturi sau litigiu de munc - instanța de fond a soluționat cererea cu respectarea normelor care reglementeaz competența material.
Aceasta deoarece art.27 alin.1 din nr.OG137/2000, modificat și completat, trimite la dreptul comun aplicabil în speț atunci când stabilește cum poate fi sesizat instanța.
Or, în speța constituind conflict de drepturi, dreptul comun este dreptul muncii, iar potrivit dispozițiilor art.2 alin.1 lit.c) Cod procedur civil, conflictele de munc se soluționeaz în prim instanț de tribunal.
Nici al doilea motiv de recurs constând în soluționarea cauzei cu depșirea atribuțiilor puterii judectorești nu este fondat.
Instanța nu a fost învestit prin cererea de chemare în judecat a examina conformitatea actelor normative adoptate în materia salarizrii personalului auxiliar de specialitate cu dispozițiile constituționale.
Instanța a fost sesizat a verifica, în limitele competențelor stabilite prin art. 27 alin. (4) din nr.OG 137/2000, dac aplicarea reglementrilor în domeniul salarizrii, în executarea raporturilor juridice de munc este conform regulilor și principiilor de drept consacrate în materie de normele interne și internaționale.
În considerentele Deciziei nr. VI/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a admis recursul în interesul legii cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 11 alin. (1) din nr.OUG 177/2002, art. 28 alin. (4) din nr.OUG 43/2002 modificat prin nr.OUG 29/2004, modificat și aprobat prin Legea nr. 601/2004, s-a artat c este atributul instanței de judecat s verifice dac aplicarea textelor de lege s-a fcut cu respectarea principiului egalitții cetțenilor în fața legii consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituția României republicat.
În ceea ce privește al treilea motiv de recurs, trebuie observat c prin argumentele formulate se invoc inexistența situației de comparabilitate dintre grefierii dactilografi și grefieri, precum și inexistența criteriului de discriminare dintre cele enumerate expres de lege, ceea ce nu permite a se reține tratamentul discriminatoriu.
Prin acțiune, reclamantele au solicitat obligarea pârâților având atribuții în angajare și salarizare la stabilirea drepturilor salariale corespunztoare funcției pe care au fost încadrate la data intrrii în vigoare a Legii nr.567/2004, respectiv corespunztoare funcției de grefier.
Cum în speț este vorba de aceeași funcție - funcția de grefier pe care reclamantele au fost încadrate prin lege din data de 01.01.2005, independent de natura muncii prestate efectiv, reclamantele au dreptul la salarizare stabilit în raport cu nivelul parchetului, cu funcția deținut, acestea fiind principalele criterii de salarizare prevzute de dispozițiile art.60 pct.(1) din statut.
De la data de 01.01.2005 funcția de grefier dactilograf nu mai este reglementat de lege.
Prin urmare, între reclamante și ceilalți grefieri exist comparabilitate, chiar identitate, fiind vorba despre una și aceeași funcție.
Contradicția dintre forma inițial a textului art.91 alin.2 din Legea nr.567/2004, care se referea la menținerea vechilor salarii și art.60 pct.(1) din același act normativ, trebuie lmurit în sensul respectrii principiului salarizrii dup funcții și a principiului nediscriminrii consacrat de dispozițiile art.5 Codul muncii, potrivit cruia pentru munca egal sau de valoare egal este interzis orice discriminare bazat pe criteriile menționate expres sau pe acele criterii care produc efectele unei discriminri directe.
Sesizând inegalitatea nejustificat de tratament, legiuitorul a modificat din ianuarie 2006 textul art.91 alin.(2) din statut astfel: grefierii dactilografi ale cror posturi au fost transformate în posturi de grefieri urmeaz s fie salarizați corespunztor legii de salarizare speciale.
Pân la apariția acesteia s-a stabilit în art.60 alin.(5) din statut c rmân aplicabile prevederile referitoare la salarizare aflate în vigoare.
Or, potrivit Legii nr.50/1996, cu modificrile și completrile ulterioare la care face trimitere textul de lege de mai sus, coeficientul de multiplicare corespunztor funcției de grefier este de 4,500.
-l pe criteriul aparent al prestației concrete, angajatorul a exercitat un tratament discriminatoriu în sensul art.5 alin.(4) Codul muncii și art.2 alin.(2) din nr.OG137/2000, cu modificrile și completrile ulterioare.
Nu este dovedit, așa cum corect a reținut tribunalul, scopul legitim pentru aplicarea tratamentului diferențiat.
Combaterea corupției numai faț de unii dintre membrii aceleiași categorii profesionale, în cadrul creia legea nu stabilește subcategorii dup atribuții nu este o justificare obiectiv, un scop legitim.
Aceasta Ï. c pe fond acțiunea a fost soluționat cu aplicarea și interpretarea corect a dispozițiilor legale incidente în cauz și c nu se regsește cazul de modificare reglementat de art. 304 pct. 9 pr.civ.
Este îns nelegal soluția privind cererea de chemare în garanție.
Respingând aceast cerere instanța a omis din vedere procedura și instituțiile implicate în finanțarea de la bugetul de stat a cheltuielilor de personal.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 18 și 20 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, ordonatorii principali de credite sunt miniștrii de resort iar Guvernul asigur realizarea politicii fiscal-bugetare, elaborând proiectele legilor bugetare anuale și examinând periodic execuția bugetar.
Atribuțiile Ministerului Economiei și Finanțelor, așa cum sunt enumerate de art. 19 din lege, constau în pregtirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general de execuție, în luarea msurilor necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare.
În baza acestor atribuții legate de execuția bugetar, Ministerul Economiei și Finanțelor dispune msuri pentru alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare achitrii drepturilor bnești cuvenite angajaților de ctre ministerul d e resort.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 304 pct. 9 pr.civ. va fi admis recursul iar în baza art.312 Cod procedur civil va fi modificat în parte sentința în sensul admiterii cererii de chemare în garanție și obligrii Ministerului Economiei și Finanțelor la alocarea fondurilor necesare plții drepturilor bnești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNG ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, împotriva sentinței civile nr.264 din 21 martie 2008, pronunțat de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimați fiind reclamantele, și, pârâtul PARCHETUL DE PE LÂNG TRIBUNALUL VÂLCEA și pârâtul-chemat în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
Modific în parte sentința în sensul c admite cererea de chemare în garanție formulat de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor, pe care îl oblig s aloce fondurile necesare plții drepturilor bnești.
Menține în rest sentința.
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public azi, 13 mai 2008, la Curtea de APEL PITE ȘTI - Secția Civil, pentru cauze privind Conflicte de Munc și Asigurri Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./04.06.2008
Jud.fond: /
Președinte:Laura IonițăJudecători:Laura Ioniță, Nicoleta Simona Păștin, Paulina
