Pretentii civile. Speta. Decizia 417/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția conflicte de munc și asigurri sociale
Decizia Nr. 417/R/ Dosar Nr-
Ședința public din 16 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Maria Carmen Tică judector
- - judector
- judector
grefier
Pentru astzi fiind amânat pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanții, - și pârâtții Curtea de Apel Brașov, Ministerul Economiei și Finanțelor prin B, Ministerul Justiției și Tribunalul Brașov, împotriva sentinței nr. 172 din 24 ianuarie 2008, pronunțat de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.La apelul nominal fcut în ședinț public, la pronunțare, se constat lipsa prților.
Procedura îndeplinit.
Dezbaterile în cauz au avut loc în ședința public din 10 aprilie 2008, când prțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședinț din acea dat, ce face parte integrant din prezenta decizie.
În vederea deliberrii, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru 16 aprilie 2008.
CURTEA
Asupra recursului civil de faț;
Constat c prin sentința civil nr. 172/24.01.2008 a Tribunalul Brașovs -a respins excepția lipsei calitții procesuale pasive a tribunalului Brașov, invocat de acest pârât.
S-a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocat de Tribunalul Brașov.
S-a respins excepția lipsei calitții procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor invocat de acest pârât prin Direcția General a Finanțelor Publice
S-a admis, în parte, acțiunea formulat de reclamanții -, în contradictoriu cu Ministerul Justiției, Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Brașov, Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentat prin Direcția General a Finanțelor Publice B și în consecinț a obligat pârâții 1, 2, 3 s calculeze și s plteasc drepturile salariale reprezentând sporul de risc și solicitare neuropsihic de 50 % din indemnizația de baz lunar, începând cu data de 15 august 2006 ( pentru reclamanții - și ), cu 1 septembrie 2006 (pentru reclamantul ), respectiv cu 15 august 2007 ( pentru reclamanta ) pân la data rmânerii definitive și irevocabile a prezentei sentințe. a obligat pârâții 1,2, 3, s plteasc sumele susmenționate reclamanților, actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legal pân la data plții efective.
S-a dispus efectuarea cuvenitele mențiuni în carnetele de munc de ctre pârâta Curtea de Apel Brașov și s-au respins restul pretențiilor reclamanților.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor s aloce fondurile necesare plții sumelor neîncasate, sus-menționate.
Pentru a pronunța aceast sentinț, prima instanț a reținut urmtoarele:
Excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâtului Tribunalul Brașov este neîntemeiat, deoarece nu are relevanț faptul c, pe perioada pentru care se solicit drepturile salariale, pârâții au avut calitatea de magistrați la Judec toria Brașov, respectiv Judec toria Rupea, din raza de competenț a tribunalului Brașov.
La momentul solicitrii drepturilor salariale ce fac obiectul prezentei acțiuni, Tribunalul Brașov are calitatea de ordonator de credite, astfel încât poate sta în judecat, în calitate de pârât.
In consecinț, instanța va respinge excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâtului Tribunalul Brașov.
Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocat de pârâtul Tribunalul Brașov prin întâmpinare, instanța constat c drepturile salariale ce fac obiectul prezentei acțiuni au fost solicitate pentru anii 2006- 2007, iar în conformitate cu prevederile art.3 din Decretul 167/1958 termenul de prescripției este de 3 ani, astfel încât va respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune.
În ceea ce privește excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocat de Direcția General a Finanțelor Publice B,in calitate de mandatara, instanța constat c potrivit art. 15 din nr.HG83/2005, instanțele judectorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
De asemenea, art. 118 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar, stipuleaz c activitatea instanțelor și parchetelor este finanțat de la bugetul de stat.
Totodat, potrivit dispozițiilor Legii nr. 500/2002, Ministerul Economiei și Finanțelor coordoneaz acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume, pregtirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, acesta având, în principal, urmtoarele atribuții: "elaboreaz proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificrile corespunztoare".
Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a rspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete, fiind necesar ca acesta s pun la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare plții drepturilor salariale.
Ca urmare, instanța va respinge excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocat de Direcția General a Finanțelor Publice
Pe fondul cauzei,instanța constat c reclamantele au calitatea de judecatori la Judec toria Brașov, funcționând în calitate de judector, astfel:
- reclamanții - și începând cu data de 15.08.2006;
- reclamantul începând cu 01.09.2006 și
- reclamanta începând cu data de 15.08.2007.
Potrivit disp. art. 47 din Legea 50/1996, republicat "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiaz de un spor de 50% din salariul de baz brut lunar".
Ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele, a fost abrogat și art. 47 din Legea nr.50/1996.
Potrivit art.1 din Protocolul aditional nr.1 la CEDO," " Orice persoan fizic sau juridic are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauz de utilitate public și în condițiile prevzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional."
Caracterizat în mod indubitabil printr-o valoare economic, sporul de risc si suprasolicitare nervoasa constituie un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului,alturi de alte asemenea "bunuri" potrivit practicii (pensia, acțiunile, prțile sociale).
Pretențiile reclamanților se bazeaz pe un serviciu deja prestat,ele constituind "un bun" în sensul practicii,așa cum rezult si din Hotararea Van Marle împotriva Olandei din data de 26.06.1986.
In concluzie,dreptul de proprietate invocat de reclamante se analizeaz ca o valoare patrimonial (ansamblu de interese care decurg din ansamblul raporturilor cu conținut economic pe care o persoan ar fi putut în mod efectiv și licit s le dobândeasc ), deci un bun în sensul primei fraze a art.1.
Proprietatea asupra acestui bun confer dreptul reclamantelor de a nu fi lipsiti de el în mod nejustificat,din perspectiva art. 44 din Constituția României coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Msura eliminrii sporului de risc si suprasolicitare nervoasa pentru magistrați si personalul auxiliar de specialitate nu se justific,întrucât limitarea drepturilor nu era " necesar într-o societate democratic, pentru a garanta respectarea drepturilor și libertților altora sau pentru a proteja ordinea public, securitatea național, sntatea public sau bunele moravuri ".
Acest act internațional ratificat de România nu prevede limitri ale dreptului reclamat decât în condiții speciale, ce nu sunt întrunite în speț, astfel încât, în baza art. 20 al.2 din Constituția României, devin aplicabile dispozițiile art. art.1 din Protocolul adițional nr.1 la CEDO,ca fiind mai favorabile decât legislația intern.
In concluzie,prin abrogarea art. 47 din Legea 50/1996,a fost înclcat dreptul reclamanților la bun,acesta constând in contravaloarea sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica.
Instanța retine si faptul ca,la data la data stabilirii acestui drept, în baza art. 47 din Legea 50/1996, legiuitorul a avut în vedere condițiile în care judectorii si celelalte categorii de personal își desfșoar activitatea, condiții ce sunt caracterizate ca fiind condiții de risc și suprasolicitare neuropsihic.
Aceste condiții nu s-au schimbat, ci dimpotriv, s-au acutizat, întrucât, odat cu aderarea României la Uniunea European, au crescut cerințele înfptuirii actului de justiție în condiții de calitate și eficienț sporite.
In situația actuala, când sistemul legislativ este stufos și uneori contradictoriu,iar condițiile de munc sunt neadecvate, creșterea celor doi factori de risc este evidenta.
La cele de mai sus se adaug și presiunile indirecte venite din partea justițiabililor care formuleaz împotriva magistraților numeroase sesizri, reclamații și plângeri penale nejustificate, ce au drept consecinț creșterea suprasolicitrii neuropsihice și a stresului magistraților.
În ceea ce privește petitul privind acordarea sporului de confidențialitate de 15%, instanța constata ca acesta este neîntemeiat, pentru urmtoarele considerente:
Reclamanții nu au beneficiat si nu beneficiaz nici in prezent de aceste drepturi salariale,neexistând un act normativ care sa prevad acordarea sporului de confidențialitate categoriei magistraților.
Este adevrat ca acest spor a fost recunoscut prin lege anumitor categorii de funcționarilor publici,dar aceste dispoziții legale nu pot fi extinse si la categoria magistraților, deoarece aceasta nu este prevzuta expres in actul normativ(Legea nr.444/2006).
Nu poate fi reținut nici discriminarea fata de aceste categorii de funcționari publici care beneficiaz de acest spor,deoarece categoria magistraților si cea a funcționarilor publici nu se afla in situații comparabile,pentru a li se aplica același tratament juridic.
In cauza nu sunt incidente dispozițiile art.2 alin.1 din OG nr.137/2000, deoarece, pe de-o parte, nu este îndeplinita condiția situațiilor comparabile, așa cum am artat anterior, iar pe de alta parte, nu poate fi determinat criteriul de discriminare.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții, și, precum și pârâții Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Brașov, Ministerul Economiei și Finanțelor prin B și Ministerul Justiției.
Prin recursul formulat, reclamanții au criticat neacordarea și pentru viitor a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihic și respingerea pretențiilor având ca obiect plata sporului de confidențialitate de 15%.
În ce privește recursul declarat de pârâta Curtea de Apel Brașov se arat c art. 47 din Legea nr. 50/2000 a fost abrogat expres prin art. 42 din nr.OG 83/2000 și, prin acest lucru nu s-a urmrit diminuarea salariului magistraților, ci modificarea sistemului de salarizare a personalului din organele autoritții judectorești.
Acordându-se astfel de drepturi salariale, care nu sunt prevzute de nici un act normativ, instanța de judecat și-a depșit atribuțiile puterii judectorești, arogându-și atribuții de legiferare.
În speț nu sunt incidente nici dispozițiile art. 1 ale Protocolului adițional nr. 1 al CEDO, pentru c la alin. 2 se stipuleaz c "prevederile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consider necesare pentru a reglementa folosința bunurilor pentru interesul general".
Prin recursul formulat, Tribunalul Brașova invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada cuprins între 1.01.2003 și pân la data introducerii acțiunii în temeiul art. 1 și 3 din Decretul nr. 167/1958, coroborat cu dispozițiile art. 21 din nr.OG 137/2000 și excepția lipsei calitții procesuale pasive a Tribunalul Brașov pentru perioada în care reclamanții nu au avut calitatea de magistrați la instanțele din raza de competenț a tribunalului Brașov.
În ce privește fondul cauzei, sentința este criticat pentru faptul c acțiunea a fost admis în lipsa unui temeiul legal și fcut prin înfrângerea voinței legiuitorului, întrucât textul de lege care a consacrat sporul de 50% a fost abrogat expres.
Referitor la recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin B, sentința este criticat pentru faptul c, în mod greșit a fost respins excepția lipsei calitții procesuale pasive a acestuia, faț de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.
Se mai arat în continuarea motivelor de recurs c acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.
Ministerul Justiției critic sentința pentru faptul c abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihic magistraților și personalului auxiliar de specialitate reprezint o problem de legiferare. Prin abrogarea acestui spor nu s-a ajuns la diminuarea salariului ci dimpotriv s-a dorit crearea unui sistem de salarizare diferit, bazat pe principii noi.
Se mai arat în continuarea motivelor de recurs faptul c art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la CEDO, nu recunoaște dreptul de a deveni proprietarul unui bun, ci se aplic numai în privința bunurilor actuale ale reclamantului, care nu se plânge de o atingere de dreptul su de proprietate, cât vreme nu demonstreaz existența lui. Acest protocol nu vine s suplineasc sau s recunoasc un drept pe care legislația intern nu îl prevede.
Excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocat de pârâtul Tribunalul Brașov va fi respins, având în vedere c drepturile salariale ce fac obiectul prezentei acțiuni au fost solicitate pentru anii 2006-2007, iar potrivit art. 27 din nr.OG 137/2000, termenul pentru introducerea cererii este de 3 ani.
Referitor la excepția lipsei calitții procesuale pasive a Tribunalul Brașov, pentru perioada în care reclamanții nu au avut calitatea de magistrați la instanțele din raza de competenț a tribunalului Brașov, trebuie precizat faptul c recurentul pârât avea obligația s precizeze și s dovedeasc exact perioadele în care reclamanții au avut calitatea de magistrați la instanțele din raza sa de competenț. Verificând sentința de fond, se constat faptul c prima instanț a avut în vedere perioade diferite pentru o parte din reclamanți, menționându-se în considerentele hotrârii, neacordarea în integralitate a drepturilor solicitate. În lipsa unor critici concrete din care s rezulte eroarea în care s-a aflat instanța de fond, cu privire la care dintre reclamanți și pentru ce perioade, instanța va respinge aceast critic.
În ceea ce privește recursul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calitții procesuale pasive a acestuia, trebuie mernționat faptul c din dispozitivul sentinței de fond, rezult c acest recurent a fost obligat numai s vireze fondurile necesare efecturii plților, astfel încât este lipsit de relevanț aprarea potrivit creia între reclamanți și prezenta recurent nu sunt raporturi de munc, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efecturii plților, fonduri pe care urmeaz s le aib în vedere cu ocazia elaborrii proiectelor de buget, sau în cadrul rectificrilor bugetare.
Pentru aceste considerente, instanța apreciaz c recursul nu este întemeiat și în consecinț va fi respins.
În ceea ce privește restul criticilor din toate recursurile, care vizeaz fondul cauzei, instanța apreciaz c acestea sunt nefondate, astfel c pretențiile reclamanților sunt întemeiate, iar prima instanț, în mod corect a admis acțiunea.
Potrivit cu dispozițiile deciziei nr. 21 pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 10.03.2008, s-a constatat c judectorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, calculat la indemnizația brut lunar, respectiv salariul de baz brut lunar și dup intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobat prin Legea nr. 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 alin. 3 teza final, conform cu care dezlegarea dat problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, se va aprecia c, în mod corect pretențiile reclamanților au fost admise, astfel c restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecinț s fie respinse.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedus judecții și pentru viitor, curtea reține c soluția primei instanțe este nelegal, deoarece drepturile salariale constituie prin excelenț "prestri periodice" în înțelesul art. 11 alin. 2 Cod pr. civil, astfel încât pot fi solicitate și acordate înainte de termen, motiv pentru care, recursul formulat de reclamanți va fi admis.
Faț de aceste considerente, în baza art. 312 Cod pr. civil, curtea va respinge recursurile declarate de recurenții pârâți Curtea de Apel Brașov, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin B, împotriva sentinței civile nr. 47/2008 a tribunalului Brașov.
În ce privește acordarea sporului de confidențialitate de 15%, solicitat de reclamanți, prima instanț a reținut în mod corect netemeinicia pretențiilor formulate, având în vedere c reclamanții nu au beneficiat și nu beneficiaz nici în prezent de aceste drepturi salariale, neexistând nici un act normativ care s prevad acordarea sporului de confidențialitate categoriei magistraților.
În cauz nu sunt incidente dispozițiile art. 2 alin. 2 din nr.OG 137/2000, întrucât nu este îndeplinit condiția situației comparative, iar fr aceast premis obligatorie nu se pune problema nici a criteriului de discriminare.
Nu poate fi apreciat ca fapt discriminatorie neprevederea sporului de confidențialitate inserat în art. 3 din Legea nr. 444/2006 în favoarea acestei categorii de personal.
Textul legii este clar, se refer la cadrele militare în activitate, funcționari publici cu statut special, militari angajați pe baz de contract și personalul civil din instituțiile publice de aprare național, ordine public și siguranț național, îns aceștia nu se afl în situație comparabil cu reclamanții.
Pentru aceste considerente, în baza prevederilor art. 312 alin. 1 Cod pr. civil, recursul formulat de reclamanți va fi admis în parte, va fi modificat în parte sentința civil atacat, în sensul acordrii și pentru viitor a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihic de 50% din indemnizația brut, cu mențiunile corespunztoare în carnetul de munc, urmând a fi respinse restul pretențiilor reclamanților.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite în parte recursul declarat de recurenții, și împotriva sentinței civile nr. 172/24.01.2008 a tribunalului Brașov, pe care o modific în parte, în sensul c acord și pentru viitor sporul de risc și suprasolicitare neuropsihic de 50% din indemnizația brut, cu mențiunile corespunztoare în carnetul de munc.
Respinge restul pretențiilor formulate de recurenții, și .
Respinge recursurile declarate de recurenții pârâți Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Brașov, Ministerul Economiei și Finanțelor prin B și Ministerul Justiției, împotriva sentinței civile nr. 172/24.01.2008 a tribunalului Brașov.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public azi 16 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,
--- - - - -
Grefier,
Red. - 26.05.08
Dact. - 3.06.08
2 ex.
Președinte:Maria Carmen TicăJudecători:Maria Carmen Tică, Ligia Vâlcu, Camelia
