Pretentii civile. Speta. Decizia 4400/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4400
Ședința publică de la 26 Iunie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Sorina Petria Mitran
JUDECĂTOR 3: Dorina
Grefier:
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice D împotriva sentinței civile 8/08.01.2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți și, cu intimații-pârâți Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Dolj, Judecătoria Segarcea, precum și cu autoritatea consultativă Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul este declarat și motivat în termen legal, iar recurentul solicită și judecarea potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.
Curtea, având în vedere că se cere judecarea în lipsa părților, constată pricina în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Asupra recursului de față.
Prin cererea formulată la data de 6 martie 2008 reclamanții și, în calitate de moștenitori ai defunctului, fost judecător la Judecătoria Segarcea au chemat în judecată pe pârâții Tribunalul Dolj și Ministerul Justiției solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați la plata unor drepturi salariale, constând în sporul de 50%, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la salariul de bază brut lunar, stabilit prin art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, actualizate în raport de indicele de inflație, începând cu luna septembrie 2004 și efectuarea mențiunilor corespunzătoare, în carnetul de muncă al defunctului.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că sunt moștenitorii defunctului care, în calitatea de judecător, este îndreptățit la plata sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică pe perioada cât a îndeplinit această funcție în cadrul Judecătoriei Segarcea, respectiv septembrie 2004 - 30 iulie 2005, când a survenit decesul acestuia.
Că, în temeiul art. 47 din Legea nr.50/1996 republicată privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești autorul este îndreptățit la plata drepturilor bănești, constând în sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la salariul de bază brut lunar pentru perioada cât a funcționat ca judecător.
Au fost depuse în dosarul cauzei certificatul de deces al autorului, seria -, nr. -, eliberat la data de 07.08.2005, eliberat de Primăria comunei, județul D, și actele de stare civilă ale reclamanților.
Curtea de Apel Craiova, prin sentința nr. 8 din 08 ianuarie 2009 admis în parte acțiunea formulată de reclamanții și, în calitate de moștenitori ai defunctului, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Judecătoria Segarcea, Tribunalul Dolj, Statul Român prin Ministerul Finanțelor, Curtea de Apel Craiova, intervenient Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Dolj și Curtea de Apel Craiova la plata către reclamanți a sumei reprezentând spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică aferent perioadei martie 2005 - iulie 2005, actualizată în raport de indicele de inflație la data plății și înscrierea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al autorului.
A respins acțiunea pentru perioada septembrie 2004 - februarie 2005.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că autorul reclamanților, a funcționat ca judecător, în perioada 07.06.2004 - 30.07.2005 la Judecătoria Segarcea.
Prin decizia nr. 21/10.03.2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a statuat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și supra solicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Cum dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie, conform dispozițiilor art. 329, alin.3 din Codul d e procedură civilă, pentru instanță s-a admis în parte, acțiunea și obligat pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Dolj la plata către reclamanții a sumelor reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, în cuantum de 50%, reglementat de art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, stabilit la salariul de bază brut lunar, pentru perioada martie 2005 - iulie 2005, actualizate în raport de indicele de inflație la data plății efective. și înscrierea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al autorului.
Cererea reclamanților privind obligarea pârâților la plata despăgubirilor bănești, cu același titlu, pentru perioada septembrie 2004 - februarie 2005 fost respinsă, ca prescrisă, în raport de data introducerii acțiunii - 06 martie 2008.
Astfel, dreptul la acțiune s-a născut la data la care debitorii obligației nu au mai plătit sporul solicitat de reclamanți și trebuia exercitat în termen de trei ani, conform dispozițiilor art. 166 din Codul muncii.
Împotriva sentinței declarat recurs pârâta DGFP D pentru Ministerul Economiei și Finanțelor, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
In motivarea recursului a susținut că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de MFP prin întâmpinare.
Un alt motiv de recurs invocat se referă la faptul că instanța în mod greșit a acordat sporul de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică deși dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 au fost abrogate prin OG.nr.8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și din cadrul altor unități din sistemul justiției,aprobată prin Legea nr.247/2007.
În drept a invocat dispozițiile art.299-316 Cod procedură civilă.
Intimații,deși legal citați,nu au depus întâmpinare în cauză.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate,a actelor și lucrărilor dosarului,precum și în raport de dispozițiile legale incidente în cauză,Curtea constată și reține următoarele:
Primul motiv de recurs este nefondat deoarece instanța de fond,chiar dacă în dispozitiv a menționat că admite acțiunea formulată de reclamanți împotriva tuturor pârâților din cauză,în paragraful următor instituie obligația de plată a sumelor de bani reprezentând drepturi salariale, doar în sarcina Ministerului Justiției, Tribunalului Dolj și Curtea de Apel ceea ce înseamnă că a considerat, implicit,că pârâtul MFP nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Și cel de al doilea motiv de recurs este nefondat deoarece prin Decizia nr. 21/2008 pronunțată în recursul în interesul legii, ICCJ a constatat că potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, republicata, magistratii si personalul auxiliar despecialitate beneficiaza de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar, pentru risc si suprasolicitare-neuropsihica.
Sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica, reglementat prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 si prin art. 231din Legea nr. 56/1996, modificata si completata, a fost efectiv platit magistratilor si personalului auxiliar de specialitate, fiind evidentiat ca atare in carnetele de munca.
Prin art. I pct. 42 din Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organelle autoritatii judecatoresti, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 425 din 1 septembrie 2000, s-a dispus ca art. 47 se abroga.
Aceasta ordonanta a Guvernului a fost aprobata prin Legea nr. 334/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 370 din 9 iulie 2001.
Cum este firesc, activitatea de legiferare intra in atributiile exclusive ale Parlamentului Romaniei, care, potrivit art. 73 alin. (1) din Constitutie, adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.
Este adevarat ca, in temeiul unei legi speciale de abilitare, Parlamentul poate delega atributia adoptarii de acte normative Guvernului Romaniei, care emite ordonante, in temeiul acelei legi speciale, insa numai in limitele si in conditiile prevazute in acea lege [art. 108 alin. (3) din Constitutie]. Dar asemenea ordonante nu pot fi emise decat pentru domeniul de reglementare al legilor ordinare, iar nu si al legilor organice.
Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 a fost emisa, asa cum rezulta din preambul, in baza art. 1 lit. Q pct. 1 din Legea nr. 125/2000, prin care Guvernul a fost abilitat sa modifice si sa completeze Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, republicata.
La randul ei, Legea nr. 24/2000, in vigoare la data emiterii Ordonantei Guvernului nr. 83/2000, definind modificarea, completarea sau abrogarea unui act normativ, prin art. 57, 58 si 62, precizeaza ca modificarea unui astfel de act consta in schimbarea expresa a textului unora sau mai multor articole ori alineate ale acestuia si redarea lor intr-o noua formulare, iar completarea actului normativ consta in introducerea unor dispozitii noi, cuprinzand solutii legislative si ipoteze suplimentare, exprimate in texte care se adauga elementelor structurale existente, si, in fine, ca abrogarea se refera la prevederile cuprinse intr-un act normativ, contrare unei noi reglementari de acelasi nivel sau de nivel superior, care trebuie sa isi inceteze aplicabilitatea.
Reiese deci ca modificarea, completarea sau abrogarea totala sau partiala a unui act normativ reprezinta institutii juridice diferite, cu efecte distincte.
Or, prin Legea nr. 125/2000, Guvernul a fost abilitat sa modifice si sa completeze, iar nu sa si abroge Legea nr. 50/1996, nici total si nici partial.
Mai este de retinut ca la momentul emiterii Ordonantei Guvernului nr. 83/2000 era in vigoare si Legea nr. 56/1996 care reglementa salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor Curtii Supreme de Justitie, ale magistratilor-asistenti si ale celorlalte categorii de personal.
In acest sens, in Legea nr. 56/1996, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 55/1997, aprobata la randul ei prin Legea nr. 126/2000, se prevedea la art. 231ca pentru risc si suprasolicitare neuropsihica judecatorii si magistratii-asistenti beneficiaza de un spor de 50% din salariul de baza lunar.
Cu toate ca Guvernul Romaniei nu a fost abilitat prin Legea nr. 125/2000 sa modifice sau sa completeze Legea nr. 56/1996, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 55/1997, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 126/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 333 din 18 iulie 2000, totusi, prin art. IX alin. (2) paragraful 1 din Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 s-au abrogat dispozitiile art. 231din Legea nr. 56/1996.
In acest fel, prin emiterea Ordonantei Guvernului nr. 83/2000 au fost depasite limitele legii speciale de abilitare adoptate de Parlamentul Romaniei, incalcandu-se astfel dispozitiile art. 108 alin. (3), cu referire la art. 73 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
Prin urmare, judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar, conform acestei decizii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr 444 din 13 iunie 2008.
Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie, conform dispozițiilor art. 329, alin. 3 din Codul d e procedură civilă, pentru instanță.
Față de aceste considerente,în baza art.312 Cod procedură civilă,Curtea urmează să respingă recursul formulat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice D împotriva sentinței civile 8/08.01.2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți și, cu intimații-pârâți Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Dolj, Judecătoria Segarcea, precum și cu autoritatea consultativă Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26 Iunie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red. Jud.
2 ex/14 07 2009
fond:
Președinte:Mihaela MitrancăJudecători:Mihaela Mitrancă, Sorina Petria Mitran, Dorina
