Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 4380/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4380
Ședința publică de la 26 Iunie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Marin Covei
JUDECĂTOR 2: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 3: Sorina Petria
Grefier:
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta C împotriva sentinței civile 536/22.01.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru intimata-pârâtă avocat ales, cu împuternicire la dosar, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul este declarat și motivat în termen legal.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul recursului.
Avocat pentru intimata-pârâtă pune concluzii de respingere a recursului și menținere a sentinței atacate drept temeinică și legală.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Tribunalul Dolj, prin sentința nr. 536 din 12 februarie 2009, respins excepțiile prescripției dreptului la acțiune și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului. de pârâtă prin întâmpinare.
A respins acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta SC SA.
Pentru a se pronunța astfel, instanța reținut următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, instanța a respins-o cu următoarea motivare:
Dreptul pentru suplimentarea salarială de aprovizionare toamnă - iarnă s-a născut în conformitate cu dispozițiile art. 168 alin. 1 din CCM pe anul 1997.
În alin. 3 al aceluiași articol, s-a prevăzut că începând cu 01.06.1997, suplimentarea salarială pentru "aprovizionarea de toamnă - iarnă va fi introdusă în salariul de bază, după un mod de calcul ce va face obiectul unui act adițional la prezentul contract".
Reglementarea a fost negociată de părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă, sindicat și patronat, iar acest lucru rezultă și din adresa n 2412/29.05.1998 depusă de pârâtă la dosar, dar și din actele adiționale adoptate în continuate sau CCM la nivel inferior care nu au mai modificat condițiile și criticile de acordare acestui drept salarial.
De aceea, instanța a respins excepția formulată de către pârâtă considerând că asemenea negocieri au avut loc chiar și în ipoteza în care a fost fixat criteriul minimal de premiere la un salariu minim pe ramură stabilit conform CCM ramură.
Lipsa acestor negocieri, în concret, nu atrage în instanța dreptului reclamanților pentru a promova o asemenea acțiune.
Legat de excepția prescripției dreptului la acțiune instanța a apreciat drepturile solicitate fiind de natură salarială,c termenul de prescripție pentru exercitarea acțiunii este cel prevăzut de art. 283 alin. 1 lit. c și nu art. 283 alin. 1 lit. e din Codul muncii, fiind de 3 ani de la nașterea dreptului.
Pe fond s- reținut că potrivit art. 168 alin. 3 CCM - RA 1997 "Începând cu 01.06.1997, suplimentarea salarială pentru aprovizionarea toamnă - iarnă va fi introdusă în salariul de bază, după un mod de calcul ce va face obiectul unui act adițional la prezentul contract".
Art. 176 alin. 1 din același CCM a stabilit că "Începând cu 01.06. 1997, ajutorul material reprezentând contravaloarea a 4.000 mc gaze naturale ce se acordă fiecărui salariat, va fi inclus în salariul de bază modalitatea concretă de calcul va face obiectul unui act adițional la prezentul contract".
Adresele nr. 2412/28.05.1998, 2520/03.06.1998, 1956/18.07.1997, 1738/21.07.1997, 1818/04.08.1997, confirmă stabilirea modului de calcul pentru aplicarea acestor articole în ceea ce privește includerea acestor drepturi în salariul de bază.
Pentru aceste motive părțile semnatare, sindicat și patronat, au prevăzut în continuare în contractele colective ce s-au încheiat ca " Fiecare din suplimentările salariale de la alin.1 se acordă în condițiile în care, prin act adițional încheiat conform Legii nr. 130/1996 republicată, nu s-a convenit introducerea ei în salariul de bază".
De asemenea, aceeași precizare este prevăzută și pentru contravaloarea unei cote de gaze naturale determinată în sensul că aceasta se acordă numai dacă acest drept nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază.
Astfel începând cu data de 1 iulie 1997, de comuna acord cu sindicatul, salariile de bază individuale au fost renegociate sau reașezate, după caz, în limita fondului disponibil, incluzând suplimentarea aprovizionarea toamnă - iarnă și ajutorul reprezentând cota de gaze.
au fost majorate în procente diferite, iar ele au fost evidențiate în cărțile de muncă ale salariaților.
Pentru că au existat interpretări diferite în această perioadă prin contractul colectiv de muncă în vigoare de la 22.02.2008, suplimentarea salarială pentru aprovizionarea toamnă - iarnă nu mai este prevăzută, iar art. 176 alin. 1 confirmă că "Ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cantități de gaze naturale a fost compensat prin CCM/1997.
Prin urmare, începând cu anul 1997, prezentul articol a rămas fără obiect, având în vedere faptul că acest ajutor nu se acordă salariaților, fiind inclus în salariul angajaților și va rămâne așa până când și vor conveni altfel".
Articolul 50 lin. 1 din CCM 2006 menționează că la concedierea din motive ce nu țin de persoana salariaților, angajatorul are obligația de a plăti acestora o indemnizație minimă de concediere.
La lin. 4 s-a stipulat că prevederile domeniului vizat în acest articol se completează cu cele ale planului social însușit de părți.
În amendamentul la Planul Social din 09.01.2006 părțile au menționat că angajații, în funcție de vechimea din primește următoarele pachete financiare cu titlul de indemnizații de concediere, iar salariul brut pe, care va fi luat în calcul pentru stabilirea fiecărei indemnizații de concediere acordate se vor stabili ca medie a tuturor salariilor brute acordate de salariaților săi în anul anterior celui care se acordă respectiva indemnizație de concediere.
Părțile au înțeles să lămurească acest aspect și prin amendamentul la Planul Social din 13.09.2006 făcând precizările corespunzătoare, în sensul că nu se pot cumula indemnizațiile de concediere.
Temeiurile de drept din precizarea acțiunii califică acțiunea ca fiind acțiune în prezenții în baza altor texte de lege, însă, instanța respinge această încadrare juridică pentru motivele enunțate mai sus.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții criticând-o ca nelegală și netemeinică.
In motivele de recurs susțin că în mod greșit s-a aplicat termenul de prescripție de 6 luni de zile, în cauză drepturile solicitate având natura juridică a unei despăgubiri, astfel încât se aplică termenul de prescripție de 3 ani de zile, prevăzut de art. 283 lit.c din Codul muncii.
Caracterul de drept salarial este atestat și de art.128 alin.2 din CCM la nivel de unitate care specifică că salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adausuri-suplimentări, conform prezentului contract colectiv de muncă și de CCM la nivel de ramură care prin art.131 alin.3 menționează că salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adausuri, conform CCM.
Recursul se respinge pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Privitor la natura juridică a drepturilor solicitate prin acțiune și la excepția prescripției extinctive, se reține că dispozițiile art. 283 alin. 1 din Codul muncii reglementează termenele de prescripție pentru formularea cererilor în vederea soluționării unui conflict de muncă, printre acestea fiind cel menționat la lit."c", termenul de 3 ani, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale salariaților față de angajator și termenul de 6 luni menționat la art. 283 lit."e" Codul muncii, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă sau a unor clauze ale acestuia.
Pentru a se reține aplicabilitatea unuia din cele două termene de prescripție, de 3 ani sau de 6 luni, trebuie clarificată natura juridică drepturilor solicitate prin acțiune.
Curtea apreciază că drepturile ce fac obiectul acțiunii introductive au natura juridică a unor drepturi salariale neacordate. Prin urmare, termenul de prescripție aplicabil în cauză este cel de 3 ani prev.de art. 283 lit."c" Codul muncii.
Referitor la capătul de cerere ce vizează drepturile salariale reprezentând aprovizionarea toamnă iarnă Curtea reține că potrivit art.176 din contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze: " Cu ocazia unor evenimente anuale, Paști, ziua meseriei, C și luna octombrie, pentru aprovizionarea toamnă-iarnă, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos, în sumă fixă.
Fiecare din adaosurile de mai sus va avea un cuantum minim de un salariu minim pe ramură, stabilit conform prevederilor prezentului contract.
Condițiile și criteriile de acordare se vor stabili în contractele colective de muncă încheiate la nivele inferioare".
Prin alin.6 se prevede:"Fiecare din adaosurile de mai sus se acordă în condițiile în care, prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea lui în salariul de bază".
Dispoziții similare există și în art.170 din contractul colectiv de muncă la nivelul grupurilor de unități din industria petrolieră.
Recurenta pârâtă a preluat prin transfer în 2002-2003 personalul de la fosta sucursală " " Ba S NP, iar anterior acestei perioade în contractul colectiv de muncă la nivelul SC 1998 s- prevăzut prin art.168 alin.2 " Suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază", conform telexului 2412/1998.
In cuprinsul acestuia s-a menționat că se majorează salariile de bază brute ale personalului începând cu 01.03.1998, pentru aplicarea prevederilor art.168 alin.3 din contractul colectiv de muncă.
În condițiile în care dreptul la suplimentări salariale pentru aprovizionare toamnă-iarnă a fost introdus în salariul de bază al salariaților, în modalitatea menționată, cu începere din 1998, se constată că a fost îndeplinită condiția de la art.176 alin.6 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură.
Ca atare, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta C împotriva sentinței civile 536/22.01.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA, având ca obiect drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26 Iunie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. Jud.
2ex/IE/14.09.2009
fond:
Președinte:Marin CoveiJudecători:Marin Covei, Mihaela Mitrancă, Sorina Petria
