Pretentii civile. Speta. Decizia 5750/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 5750

Ședința publică de la 26 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marin Covei

JUDECĂTOR 2: Sorina Lucia Petria Mitran

Judecător - -

Grefier

Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul G împotriva sentinței civile nr.2078 din 31 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant G, lipsind intimații pârâți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, instanța constatând că nu sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Recurentul reclamant G solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.

CURTEA

Asupra recursului de față;

Tribunalul Gorj, prin sentința nr. 2078 din 31 martie 2009 respins acțiunea formulată de petentul G în contradictoriu cu intimații Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Parchetul de pe lângă Îalta C de Casație și Justiție.

Pentru se pronunța astfel, instanța reținut că petentul Gaf ost angajat ca paznic de noapte la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj în perioada 04.04.1994-06.11.2007, dată la care au încetat raporturile de muncă prin desființarea postului de paznic.

În perioada respectivă au fost angajați doi paznici ce lucrau în ture, o noapte liberă și una de serviciu, lucrând fiecare 15 nopți pe lună.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, rezultă că petentul a lucrat între orele 20 și 6 dimineața, iar sâmbăta și duminica de la orele 15 la 6 dimineața, respectiv 15 ture în lună, beneficiind de timp liber de 48 ore între ture, media orelor lucrate în lună fiind de 176 ore.

Acest aspect rezultă din statele de plată în perioada 04.04.1994-06.11.2007 și tabelele cu planificarea serviciului de pază pe perioada existentă.

Astfel, verificând statele de plată în această perioadă, s-a constatat că petentul a beneficiat de sporul de 15% pentru orele prestate ca muncă de noapte, sume ce au fost plătite lunar odată cu lichidarea salariului, sporul de 15% pentru orele prestate ca muncă de noapte fiind redat pe ani și pe luni în anexa nr.1 la raportul de expertiză.

S-a reținut de asemenea că acest spor nu avea caracter permanent și era calculat în funcție de numărul de ore lucrate pe timp de noapte în intervalul orelor 22 - seara și 6 - dimineața și mai mult că, în ceea ce privește acordarea zilelor libere petentul beneficia de 15 zile libere raportat la cele 15 lucrate în timpul nopții.

În concret, instanța a reținut că petentul a beneficiat de acordarea sporului de 15% pentru orele de noapte proporțional cu orele efectiv prestate și mai mult că petentul pe toată perioada cât a fost angajatul intimatului nu a solicitat și nici nu a efectuat ore suplimentare și de asemenea a fost plătit pentru zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, beneficiind totodată de timp liber corespunzător.

Împotriva sentinței declarat recurs reclamantul, criticând-o ca netemeinică și nelegală.

In motivele de recurs susține că, instanța de fond, nu a analizat probele administrate prin care a făcut dovada neacordării de către intimat a drepturilor salariale pentru orele prestate pe timp de noapte și a celor efectuate în zilele de sărbători legale.

Că, nu a motivat, în fapt și drept, capătul de cerere cu privire la efectuarea de către intimatul Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj în carnetul de muncă a mențiunilor privind sporul de noapte acordat precum și a orelor efectuate în zilele de sărbători legale.

Examinând recursul, prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, conform dispozițiilor art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că este nefundat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente;

Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 122 și 123 din Codul muncii care prevăd că "munca prestată între orele 22,00 - 6,00 este considerată muncă de noapte".

Salariatul de noapte reprezintă, după caz:

a) salariatul care efectuează muncă de noapte cel puțin 3 ore din timpul său zilnic

de lucru;

b) salariatul care efectuează muncă de noapte în proporție de cel puțin 30% din timpul său lunar de lucru.

Durata normală a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depăși o medie de 8 ore pe zi, calculată pe o perioadă de referință de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul săptămânal.

Durata normală a timpului de lucru, pentru salariații de noapte a căror activitate se desfășoară în condiții speciale sau deosebite de muncă, stabilite potrivit dispozițiilor legale, nu va depăși 8 ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore, în care prestează munca de noapte.

Conform dispozițiilor art. 123 din același act normativ;

Salariații de noapte beneficiază:

a) fie de program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază;

b)fie de un spor la salariu minim de 15% din salariul de bază pentru fiecare oră de muncă de noapte prestată.

Potrivit ștatelor de plată și tabelelor cu planificarea serviciului de pază, depuse în dosarul instanței de fond, reclamantul a lucrat 15 nopți pe lună iar sporul de noapte, în cuantum de 15% i-a fost plătit, așa cum rezultă și din raportul de expertiză efectuat în cauză.

Reclamantul a beneficiat, efectiv, de sporul de 15% pentru orele de noapte proporțional cu orele efectuate, în intervalul 22,00 - 6,00, așa cum rezultă din probele administrate în dosar.

Sporul, acordat pentru orele prestate în timpul nopții, nu avea caracter permanent, astfel că nu putea fi înscris în carnetul de muncă, pentru a putea fi valorificat la stabilirea punctajului mediu anual de pensie, potrivit dispozițiilor art. 164 și următoarele din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Astfel, instanța de fond, apreciind că sporurile de noapte, și pentru orele prestate în zilele de sărbători legale, plătite reclamantului, nu au caracter permanent, în mod corect, nu a dispus obligarea intimatului să înscrie în carnetul de muncă aceste venituri salariale.

În considerarea celor prezentate recursul este nefundat și în temeiul art. 312 Cod procedură civilă va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

I DE

Respinge recursul declarat de reclamantul G împotriva sentinței civile nr.2078 din 31 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, având ca obiect drepturi bănești.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 26 Octombrie 2009

Președinte,

- -

Judecător,

- - - -

Judecător,

- -

Grefier,

Red. Jud.

2 ex/IE/30.10.2009

fond:

Președinte:Marin Covei
Judecători:Marin Covei, Sorina Lucia Petria Mitran

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Decizia 5750/2009. Curtea de Apel Craiova