Pretentii civile. Speta. Decizia 933/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 933
Ședința publică de la 09 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 2: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 3: Georgeta Pavelescu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de Ministerul Finanțelor Publice - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice I împotriva sentinței civile nr. 157 din 6.02.2008 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimați fiind, -, Tribunalul Iași, Curtea De Apel Iași, Ministerul Justiției și Libertăților și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează ca dosarul este la al treilea termen și că s-a solicitat judecata în lipsă.
Instanța constată recursul în stare de judecată, și văzând că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, rămâne în pronunțare asupra recursului.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr- reclamanții au chemat în judecată pârâții Tribunalul Iași, Curtea de Apel Iași, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați pârâții să recunoască discriminarea, să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15%, începând cu luna octombrie 2004 pentru, - și respectiv din 20.08.2006 pentru și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, precum și pentru viitor, actualizate la data plății efective, să se efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă, iar pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
În motivarea cererii reclamanții au susținut că în scopul asigurării eficiente a confidențialității informațiilor clasificate, au fost elaborate o serie de acte normative, menite să ofere categoriilor de persoane ce gestionează astfel de informații sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la astfel de informații. Mai arată reclamanții că prin articolul unic din Legea nr.444/2006 pentru aprobarea OG nr.16/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională s-a prevăzut că pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul - avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională beneficiază de un spor de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază".
De asemenea, reclamanții arată că prin disp.art.15 alin.1 din OG nr.6/2006 se acordă acest spor nu doar categoriilor de funcționari publici prevăzute în Legea nr.444/2006 ci și funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Consiliul Legislativ. Mai susțin reclamanții că potrivit disp. art.21 din OG nr.137/2000 persoanele discriminate au dreptul să pretindă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit.
Pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca neîntemeiată.
In motivarea poziției sale procesuale pârâtul a arătat că modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii ori nereglementarea de legiuitor a unor anumite aspecte care țin de statutul profesional al unei categorii nu este o problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării, depășind cadrul legal reglementat prin OG nr.137/2000.
Mai susține pârâtul că sporul de confidențialitate recunoscut diferitelor categorii de salariați nu este identic din punctul de vedere al activității desfășurate, al modului de acordare ori cuantumului, așa încât există dificultăți în a reține situația comparabilă, element indispensabil pentru a putea vorbi de o discriminare.
De asemenea, situațiile deosebite în care se găsesc diferitele categorii de salariați determină soluții diferite ale legiuitorului în ceea ce privește salarizarea acestora, fără ca prin aceasta să se încalce principiul egalității, ce nu semnifică uniformitate.
În același sens s-a pronunțat și Colegiul Director al CNCD prin hotărârea nr.232 din 29.08.2007.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât acesta nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care la rândul lor sunt ordonatori principali de credite printre care și Ministerul Justiției, iar stabilirea și acordarea diferitelor sporuri aferente unui raport de muncă sau de serviciu constituie un atribut exclusiv ce aparține angajatorului.
Prin sentința civilă nr.157 din 06.02.2009 Tribunalul Iași respinge acțiunea formulată de reclamantele, - în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Iași, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, Tribunalul Iași, și Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării.
Disjunge și declină competența de soluționare a cererii privind efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă în favoarea Judecătoriei Iași.
Pentru a pronunța această instanța reține următoarele:
Reclamanții sunt judecători în cadrul Judecătoriei Răducăneni, iar prin cerere au solicitat obligarea pârâților la plata sporului de confidențialitate de până la 15%.
Prin Legea nr.444/2006, pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate se prevede că se acordă un spor lunar de până la 15% din salariul de bază funcționarilor publici cu statut special, militarilor angajați pe bază de contract și personalului civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională. De asemenea, prin art.15 din OG nr.6/2007 se acordă acest spor și altor funcționari publici.
Prin dispozițiile art.21 din OG nr.137/2000 se stabilește ca persoana care se consideră discriminată poate formula acțiune privind acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării.
Stabilirea drepturilor salariale ale personalului din sistemul autorității judecătorești de care acesta beneficiază este reglementată prin legi speciale, având un regim de salarizare diferit față de alte categorii de personal, în acest sens, potrivit disp. OG nr.27/2006, magistrații beneficiază de indemnizație lunară și alte sporuri.
Instanța mai reține că reclamanții nu fac parte din categoriile de personal prevăzute de art.3 din Legea nr.444/2006 și deci nu sunt îndreptățiți să li se acorde sporul de confidențialitate fără a se constata existența unei discriminări față de celelalte categorii. In acest sens, prin Hotărârea nr.232/29.08.2007 CNCD a constatat că nu există un tratament diferențiat, discriminatoriu între magistrați și alte categorii de salariați, ca urmare a neacordării sporului de confidențialitate.
În ceea ce privește cererea reclamanților privind înscrierea de mențiuni în carnetul de muncă, față de dispozițiile art.296 al.1 și 2 coroborat cu art.298 al.3 din Codul muncii și raportat la prevederile Decretului nr.96/1972 privind carnetul de muncă și art.158 al.3 pr.civilă instanța a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Iași.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Finanțelor Publice în motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă, Ministerul Finanțelor Publice susține că nu are calitate procesuală pasivă, având răspunderea elaborării proiectului bugetului de stat, însă numai în baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, printre care și Ministerul Justiției, aceasta necorespunzând cu răspunderea plății sumelor reclamate în cauză.
În conformitate cu dispozițiile art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2000, creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite, prin legea bugetară anuală, nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite. Mai mult, Ministrul Justiției nu a solicitat deschiderea de credite necesare pentru efectuarea plății solicitate, sens în care nu poate fi obligat să aloce fondurile pentru efectuarea plății pretinse.
Mai motivează recurentul că stabilirea și acordarea diferitelor sporuri aferente unui raport de muncă sau a unor stimulente constituie atributul exclusiv al angajatorului, raportul de drept procesual putându-se lega valabil numai între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății.
Curtea constată recursul ca fiind lipsit de interes și-1 va respinge ca atare, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă.
În raport de soluția pronunțată de tribunal în primă instanță, de respingere a acțiunii reclamanților, recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice se vădește a fi lipsit de un interes născut și actual.
Altfel spus, hotărârea fondului nu-l expune pe recurentul - pârât la nici un prejudiciu pentru ca acesta să aibă interes a recurge la contestarea acestuia în calea de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca lipsit de interes, recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice prin I împotriva sentinței civile nr.157/06 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 9.10.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red/Tehnored,
16.10.2009, 2 ex
Tribunalul Iași:
Președinte:Daniela PruteanuJudecători:Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea, Georgeta Pavelescu
