Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 1293/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.1293/2009-
Ședința publică din 20 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Bocșe Elena judecător
- - - judecător
R - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de reclamantul CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI cu sediul în localitatea, nr.178, Cod poștal -, jud. B, în contradictoriu cu intimata pârâtă SRL. O cu sediul în O,-, Cod poștal -, jud. B, împotriva deciziei civile nr. 125/A din 14 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care prin care a fost desființată sentința civilă nr. 5663 din 24.09.2008 pronunțată de Judecătoria Oradea, în dosar nr-, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la judecătorie, având ca obiect rectificare carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că la data de 09.10.2009 prin registratura instanței, intimata a depus la dosar întâmpinare, că în cauză se solicită judecarea în lipsă, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă 5663/24.09.2008 a Judecătoriei Oradeaa fost respinsă cererea precizată formulată de reclamanta Comuna - Consiliul Local al Comunei împotriva pârâtei SRL și în consecință, a fost obligată reclamanta să-i plătească pârâtei 4000 lei cheltuieli de judecată.
În motivarea hotărârii instanța a arătat că verificând actul de dezmembrare și partaj imobiliar nr. 1292/27.05.2004 s-a constatat că s-au respectat condițiile de validitate prevăzute de art. 948 cod civil respectiv - capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al pârâtei ce se obligă, un obiect determinat și o cauză licită - ceea ce înseamnă că actul nu e lovit de nulitate.
Drept consecință - instanța a respins și celelalte capete de cerere - apreciind că nu sunt incidente dispozițiile art. 34 pct. 1 din Legea 7/1996 - privind cadastrul și publicitatea imobiliară, neexistând o hotărâre definitivă și irevocabilă prin care să se fi constatat că actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea în cartea funciară nu a fost valabil.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel apelanta Comuna - Consiliul Local al Comunei solicitând modificarea ei în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea hotărârii instanța a arătat că pârâta are un drept de folosință pentru suprafața de 2,348 ha teren de sub top. 2111/2. Prin actul de dezmembrare - acesta urma să efectueze top. 2111/2 iar nu să obțină un drept de folosință pentru încă o suprafață de 22290 mp.
Reprezentantul Primăriei - l-a încheierea actului de dezmembrare și partaj imobiliar - a cărui nulitate s-a solicitat a se constata - nu a avut mandat decât pentru efectuarea dezmembrării - neexistând mandat pentru ca pârâta să obțină un drept de folosință pentru o suprafață mai mare decât cea justificată cu cartea funciară 1250.
Instanța nu a ținut cont nici de faptul că suprafața de 22293 mp. preluată de pârâtă spre folosință gratuită a fost solicitată de către foștii proprietari în baza Legilor fondului funciar - și de încălcarea interesului public de către pârâtă care a renunțat, prin planurile cadastrale nou înființate - la dreptul de folosință legal asupra terenului dispus în spatele clădirilor - în schimbul unei suprafețe dispuse dealungul DN C-O - cu o valoarea de piață vădit disproporțională.
Prin decizia civilă nr. 125/A din 14 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, s-a admis ca fondat apelul civil formulat de apelanta Comuna - Consiliul Local al Comunei în contradictoriu cu intimata SRL cu sediul în O,- împotriva sentinței civile nr. 5663 din 24.09.2008 pronunțată de Judecătoria Oradea pe care a desființat-o în totalitate și trimis cauza spre rejudecare judecătoriei care va ține seama de considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile de judecată urmând a fi avute în vedere cu ocazia rejudecării în fond a cauzei.
Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele:
Acțiunea a fost formulată de Consiliul Local al Comunei reprezentantă prin Primar.
În conformitate cu dispozițiile Legii administrației publice 215/2001 primarul nu poate reprezenta Consiliul Local. Conform art. 21 din Legea 215/2001 Consiliul Local este autoritate deliberativă a administrației publice iar primarul autoritate executivă.
Conform art. 67 din Legea 215/2001 - primarul reprezintă comuna sau orașul în justiție - Consiliul Local neavând calitatea de a ataca în justiție un act de natura celui din prezenta cauză - calitatea procesuală aparținând Comunei reprezentantă de primar.
Instanța de fond avea obligația să pună în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive a reclamantei față de cele mai sus arătate, pentru stabilirea cadrului procesual corect.
În afară de aceasta, hotărârea nu este temeinic motivată, decizia luată nu este argumentată prin raportare la toate elementele cauzei, la susținerile din acțiune și din întâmpinare - motive pentru care față de prevederile art. 296 Cod procedură civilă a fost casată cauza cu trimitere la aceeași instanță care urmează să țină cont de considerentele prezentei decizii.
Împotriva acestei decizii, în termen a declarat recurs reclamanta Comuna - Consiliul Local al comunei, solicitând casarea acesteia cu trimitere spre rejudecare aceleași instanțe pentru cercetarea pe fond a apelului.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a învederat că decizia atacată este nelegală, deoarece în mod greșit instanța de apel a apreciat că acțiunea a fost formulată de Consiliul Local al comunei și nu de către comuna.
Se susține astfel că potrivit înscrisurilor de la dosar, respectiv acțiunea în anulare, precizarea de acțiune și apelul, se poate observa că acțiunea a fost formulată de către unitatea administrativ - teritorială Comuna, cea care are calitate procesuală în a formula acțiunea în fața instanței de judecată, utilizându-se potrivit uzanței din administrație, formula "Comuna - Consiliul Local al comunei ".
Recurenta mai arată că, reținând în mod greșit că acțiunea ar fi fost formulată de către Consiliu, instanța a apreciat eronat și faptul că primarul ar fi reprezentat în instanță autoritatea deliberativă (consiliul local) iar nu comuna.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea recursului civil de față, în principal pentru că nu s-a conformat exigențelor cerute de art. 303 alin. (2) Cod procedură civilă, neinducând vreunul din motivele de casare și modificare prev. de art. 304 Cod procedură civilă, iar în subsidiar s-a susținut că recurentul Consiliul Local al comunei nu are calitate procesuală activă în cauză.
Verificând decizia atacată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, conform art. 306 sub aspectul tuturor nulităților prev. de art. 304 Cod procedură civilă, Curtea de APEL ORADEAa reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 6.11.2007, pe rolul Judecătoriei Oradea, reclamanta "Comuna - Consiliul Local al comunei ", reprezentată prin Primarul comunei, a chemat în judecată pe pârâta " " - O, solicitând anularea numerelor cadastrale nr. 74 din CF. -. nr. 25, nr.75 din CF. -. nr. 26, nr. 76 din CF. - nr. 27 și 77 din CF. - nr.28, anularea întabulărilor efectuate în colile de carte funciară mai sus evocate și radierea dreptului de folosință al pârâtei.
Prima instanță a respins cererea formulată și precizată de reclamanta Comuna - Consiliul Local al comunei, hotărâre desființată cu trimitere spre rejudecare aceleiași instanțe de către Tribunalul Bihor.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că, potrivit dispozițiilor Legii nr.215/2001, primarul nu poate reprezenta Consiliul Local, deoarece, potrivit art. 67 din același act normativ, acesta reprezintă comuna sau orașul în justiție, iar instanța de fond avea obligația să pună în discuția părților excepția lipsei calității procesuale active (și nu pasive cum s-a reținut) a reclamantei.
Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr.215/2001, republicată și actualizată, "comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ - teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează autorități de administrație publice locale" iar potrivit art. 21 alin. (2) din lege, "În justiție, unitățile administrativ - teritoriale sunt reprezentate, după caz de primar sau de președintele Consiliului Județean".
Ori, din cele relevate mai sus, rezultă că cererea de chemare în judecată a fost formulată de către Comuna, respectiv unitatea administrativ - teritorială, reprezentată de primar.
Este adevărat că, în cerere apare și Consiliul Local, cu privire la care, instanța de apel s-a pronunțat în sensul că nu ar avea calitate procesuală activă pentru a ataca în justiție un act de natura celui din prezenta cauză. Însă, atâta vreme cât aceeași instanță reține că, această calitate procesuală activă aparține Comunei - reprezentată de primar, comună care promovează acțiunea și apoi calea de atac a apelului, avea obligația să analizeze pe fond apelul declarat în cauză și nu să trimită cauza spre rejudecare aceleași instanțe, pentru stabilirea cadrului procesual corect, în speță nefiind incidente dispozițiile art. 297 alin. (1) Cod procedură civilă.
Nici argumentul că hotărârea primei instanțe nu ar fi "temeinic motivată" nu constituie motiv de natură a atrage desființarea acesteia cu trimitere spre o nouă judecată.
Este adevărat că, prin art. 261 pct.5 Cod procedură civilă s-a consacrat principiul general potrivit căruia hotărârile trebuie să fie motivate, judecătorii fiind datori să arate, în cuprinsul hotărârii, motivele de fapt și de drept în temeiul cărora și-au format convingerea.
Prima instanță a arătat însă în considerentele sentinței motivele pentru care a apreciat ca neîntemeiată acțiunea ce a fost precizată ulterior de către reclamantă, iar dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă permit instanței de apel să schimbe în parte hotărârea atacată, soluție ce se impune în situația în care se apreciază că soluția este corectă pe fond, dar cuprinde o motivare necorespunzătoare.
Pentru toate aceste considerente, apreciind că se impune soluționarea pe fond a apelului declarat de către reclamanta - apelantă Comuna - reprezentată prin primar, Curtea de APEL ORADEA în temeiul art. 312 al. (3) și (5) Cod procedură civilă, va admite ca fondat recursul civil de față, va casa decizia civilă nr. 125/14.04.2009, a Tribunalului Bihor cu trimitere spre rejudecare aceleași instanțe, ținând cont de considerentele prezentei decizii.
Pentru aceleași considerente, vor fi respinse susținerile invocate prin întâmpinare de către intimată, referitoare la neîndeplinirea cerințelor prev. de art. 303 alin. (2) Cod procedură civilă și cu privire la lipsa calității procesuale pasive a recurentei - reclamante.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul civil declarat de reclamantul CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, COMUNA prin primar, cu sediul în localitatea, nr.178, Cod poștal -, jud., în contradictoriu cu intimata pârâtă SRL. O cu sediul în O,-, Cod poștal -, jud. B, împotriva deciziei civile nr. 125 din 14 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o casează cu trimitere pentru o nouă judecare la Tribunalul Bihor - în apel, ținând seama de considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile de judecată și onorariul vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
Pronunțată în ședința publică de azi, 20 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - R - - -
Red.dec.- /03.11.2009
Jud.fond:
Jud.apel. -
Dact./03.11.2009
Ex.2
2 com./04.11.2009
- recurentul reclamant CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, COMUNA prin primar, cu sediul în localitatea, nr.178, Cod poștal -, jud. B,
- intimata pârâtă SRL. O cu sediul în O,-, Cod poștal -, jud.
Președinte:Bocșe ElenaJudecători:Bocșe Elena, Pantea Viorel, Roman Florica