Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 1486/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(1432/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1486
Ședința publică de la 04.11.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Andreea Doris Tomescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Aurora Herold
JUDECĂTOR -
GREFIER -
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-reclamantă, împotriva deciziei civile nr.427 A din 23.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL și OFICIUL DE cadastru ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ SECTOR 6
Cauza are ca obiect - rectificare carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurenta-reclamantă, prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.- din 1.06.2009, emisă de Baroul București - Cabinet de avocat, lipsind intimații-pârâți Municipiul B prin Primarul General și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 6
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocatul recurentei-reclamante depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei, consemnată cu chitanța nr.-/1/24.08.2009 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei și arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Apărătorul recurentei-reclamante solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a deciziei recurate și a sentinței primei instanței, iar pe fond, admiterea acțiunii de rectificare a cărții funciare, fără cheltuieli de judecată.
Arată că hotărârea recurată a fost dată cu aplicarea și interpretarea greșită a legii, întrucât instanța de apel în mod greșit a apreciat că acțiunea de rectificare a cărții funciare nu se încadrează în prevederile art.34 pct.4 din Legea nr.7/1996, fără a avea în vedere că aceasta îndeplinește condițiile stabilite de lege, respectiv interesul și vătămarea drepturilor sale de proprietate, existența unei hotărâri definitive și irevocabile, precum și neconcordanța înscrierilor în cartea funciară privitoare la teren, în sensul că acesta nu mai corespunde cu situația reală actuală a imobilului atribuit ulterior înscrierilor din cartea funciară ca urmare a ieșirii din indiviziune.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 B sub nr-, reclamanta a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâtul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 6 B și Municipiul B, rectificarea cărții funciare cu referire la terenul în suprafață de 588,09 mp, cu numărul cadastral 8697/1, incomplet înscrisă cu suprafața de teren dobândită de reclamantă de 75, în proprietate exclusivă și atribuită acesteia în urma procesului de ieșire din indiviziune, în care s-a pronunțat decizia civilă nr.1611/R/26.10.2007 a Tribunalului București - Secția a V-a Civilă.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin sentința civilă nr.4348/27.10.1973 a Judecătoriei Sectorului 7 B imobilul din-, sector 6, fost atribuit în proprietate exclusivă străbunicii reclamantei, în urma unui partaj succesoral. Potrivit certificatului de moștenitor nr.374/30.11,1979 și a nr.15/16.01.1985, reclamanta a dobândit și alte cote din același imobil, împreună cu sora sa,.
Prin decizia nr.519/223.04.1985 emisă de fostul Comitet Executiv al Consiliului Popular al Municipiului B, cota de 1/2 din corpul A al imobilului a fost trecută în proprietatea statului, iar prin decizia nr. 503/23.04.1985 s-a trecut în proprietatea statului și etajul corpului A din imobil.
Ulterior, prin Dispoziția nr.5423/1.03.2006 a Primarului General al Municipiului B s-a dispus restituirea în natură a corpului A din imobil, restituindu-se în natură reclamantei etajul corpului A, precum și terenul în suprafață de 588,09 mp.
Prin decizia civilă nr.1611/R/26.10.2007 a Tribunalului București - Secția a V-a Civilă, s-a dispus ieșirea din indiviziune asupra parterului corp A al imobilului din- sector 6, atribuind întregul imobil corp A (parter plus teren în suprafață de 75 mp) reclamantei, cu obligarea acesteia la plata sultei de 17.400 lei, sultă oglindind atât valoarea construcției, cât și a terenului în suprafață de 75 mp.
S-a constatat însă, că în cartea funciară nr.75067 a OCPI Sector 6 B înscrierile consemnate în acest document nu sunt corecte, în sensul că în prima parte este trecută numai suprafața de 588,09 mp, fără nici o mențiune referitoare la terenul în suprafață de 75 mp.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.33-37 din Lega nr.7/1996.
Prin sentința civilă nr.8060/3.12.2008 Judecătoria Sectorului 6 Bar espins acțiunea ca neîntemeiată.
În motivarea sentinței, Judecătoria a reținut că prin încheierea nr.-/7.07.2008 OCPI a admis înscrierea imobilului situat în-, corp A, cu numărul cadastral 8697/1, PI/1 a CF nr.75067 din B, Sector 6, s-a admis întabularea dreptului de proprietate în favoarea lui și asupra etajului imobilului de la 1 cu titlu de partaj, restituire /2, s-a admis întabularea dreptului de folosință specială asupra imobilului cu numărul cadastral 8697/1 situat în - - nr.5 corp A în favoarea lui, cu sarcini: întabularea dreptului de folosință specială asupra terenului aferent imobilului în suprafață de 588,09 mp la /1.
Pentru a dispune acestea, OCPI a avut în vedere inclusiv decizia nr.1611/R/26.10.2007 a Tribunalului București, invocată de reclamantă în susținerea cererii de rectificare.
Împotriva încheierii de carte funciară reclamanta nu a exercitat calea de atac prevăzută de Legea nr.7/1996.
Judecătoria a reținut că în măsura în care reclamanta a apreciat că există greșeli de înregistrare sau erori în legătură cu înscrierea drepturilor sale, aceasta le putea invoca pe calea plângerii, având în vedere că actul invocat de reclamantă în prezenta cauză a fost analizat odată cu cererea de întabulare.
În plus, Judecătoria a analizat și ipotezele vizate de art. 34 din Legea nr.7/1996 referitoare la acțiunea de rectificare a cărții funciare, concluzionând că reclamanta nu a făcut dovada existenței vreunuia din cazurile reglementate de acest articol, cartea funciară corespunzând cu situația juridică reală a imobilului în privința înscrierii.
Judecătoria a analizat și cuprinsul deciziei nr.1611/R/2007 a Tribunalului București Secția a V-a civilă, reținând că prin dispozitivul deciziei s-a dispus ieșirea din indiviziune asupra parterului corp A și nu asupra vreunei suprafețe de teren. Mai mult, din considerentele deciziei a rezultat că reclamanta nici nu a investit instanța cu privire la ieșirea din indiviziune asupra vreunei suprafețe de teren, ci doar cu privire la parterul corpului
Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, prin decizia civilă nr.427/A/23.03.2009, a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă împotriva acestei sentințe.
A reținut tribunalul că, atâta timp cât în dispozitivul deciziei nu se face referire la suprafața de teren de 75 mp, înseamnă că relativ la acest teren instanța nu a dispus ieșirea din indiviziune și prin urmare, nu a fost atribuit reclamantei în exclusivitate, că este lipsit de relevanță că expertiza efectuată în acea cauză menționează terenul în suprafață de 75 mp, de vreme ce instanța nu s-a pronunțat cu privire la teren, iar din același motiv nici cuantumul sultei nu poate fi reținut ca un argument în sensul celor afirmate de reclamantă.
În plus, tribunalul a apreciat că, în măsura în care sunt necesare lămuriri cu privirea la întinderea dispozitivului deciziei civile nr.1611/R/2007, partea poate urma procedura contestației la titlu, aceasta fiind singura modalitate prin care se poate aprecia asupra bunului care a format obiectul partajului.
De asemenea, nu au fost primite nici criticile reclamantei referitoare la modul de soluționare a acțiunii de rectificare a cărții funciare, judecătoria reținând în mod corect că reclamanta nu se regăsește în nici una din ipotezele vizate de art.34 din Legea nr.7/1996, întrucât cuprinsul cărții funciare corespunde cu situația juridică reală a bunului imobil, suprafața terenului în discuție, aflat în proprietatea reclamantei, fiind de 588,09 mp.
În privința căilor pe care le avea deschise reclamanta pentru a solicita rectificarea înscrierilor din cartea funciară care nu ar corespunde cu situația juridică reală a bunului imobil, tribunalul a constatat că reclamanta avea deschisă atât acțiunea de rectificare de carte funciară întemeiată pe dispozițiile art.33-37 din Legea nr.7/1996, cât și plângerea împotriva încheierii de carte funciară întemeiată pe dispozițiile art.50 din Legea nr.7/1996.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta apelantă.
Motivele de recurs au fost întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea acestor motive de recurs, se arată că:
Prin modul în care este redactată decizia, rezultă că instanța de apel a făcut o analiză superficială și sumară a dosarului și a probelor din dosar, motivarea fiind contradictorie și străină față de conținutul deciziei civile nr.1611/R/2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, motivare eronată față de obiectul acestui dosar și față de temeiul juridic al cererii de rectificare.
Din analiza și conținutul deciziei civile nr.1611/R/2007 depusă la dosar, ca probă, rezultă faptul că obiectul acțiunii de ieșire din indiviziune a recurentei l-a format întregul imobil al parterului corp A format din construcție și terenul de sub această construcție, întrucât la baza soluționării dosarului civil de fond a stat efectuarea unei expertize tehnice judiciare dispusă de către instanța de fond în dosarul - care a avut trei obiective clare stabilite de instanță și anume: identificarea imobilului de la adresa precizată în sensul componentelor sale imobiliare, stabilirea valorii de circulație a imobilului și propuneri de lotizare.
Această expertiză tehnică judiciară la primul punct menționat de instanța a stabilit că imobilul de la adresa respectivă, corp A este compus dintr-o construcție și teren în cotă indiviză situat sub construcție în suprafață totală de 150 mp din care cota indiviză aferentă parterului este în suprafață de 75 mp.
Decizia civilă nr.16111 R/2007 prin care s-a admis ieșirea din indiviziune a părților, a analizat în considerente această expertiză tehnică judiciară - care a constituit proba cea mai importantă a acelui proces - a omologat în totalitate această expertiză tehnică și a menționat că în baza acesteia urmează să atribuie recurentei reclamante în deplină proprietate și posesie întregul imobil supus partajului, obligând-o pe reclamantă la plata unei sulte.
De asemenea, tot în considerentele aceleiași decizii civile, se menționează că se atribuie recurentei întregul imobil având în vedere criteriile precizate în pag. 5-6, reținându-se în același timp și faptul că este în interesul cauzei și a recurentei ca aceasta să dețină în proprietate întregul imobil.
Din dispozitivul deciziei civile nr. 16111R/2007,rezultă în același timp că se atribuie recurentei reclamante în deplină proprietate și posesie întregul imobil supus partajului, fiind obligată să plătească drept sultă suma de 17.400 lei, care cuprinde construcția și terenul.
Prin urmare, expertiza tehnică judiciară a constituit o probă fundamentală în dosarul respectiv. Instanța de recurs a avut în vedere și a omologat în totalitate această expertiză, iar cuantumul sultei stabilită prin această decizie dovedește faptul că decizia s-a bazat pe expertiza tehnică judiciară iar cuantumul sultei dovedește în mod clar și evident că imobilul evaluat este format din construcție și teren în cotă indiviză de 75 mp.
Hotărârea este nemotivată și prin aceea că s-au ignorat motivele de apel cu privire la încadrarea cererii în dispozițiile art.34 pct.4 din Legea nr.7/1996.
Cu probele administrate în cauză (extrasul de carte funciară și hotărârea nr.1611/R/2007, dispoziția nr.5423/01.03.2006 a Primarului General, chitanța de plată a sultei și dispoziția nr.203/13.02.2008 a Primarului General) a demonstrat că imobilul înscris în cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului și că sunt astfel incidente dispozițiile art.34 pct.4 din Legea nr.7/1996.
Susține recurenta că prin această motivare incorectă, sumară, superficială și nelegală s-au încălcat dispozițiile art.261 pct.5 Cod procedură civilă și art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin cel de-al doilea motiv de recurs se arată că hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, respectiv a dispozițiilor art.34 alin.4 din Legea nr.7/1996, cererea sa îndeplinind condițiile stabilite de lege și anume interesul și vătămarea drepturilor sale de proprietate, existența unei hotărâri definitive și irevocabile și neconcordanța înscrierilor în cartea funciară privitor la teren, în sensul că acestea nu mai corespund cu situația reală actuală a imobilului, rezultată din dreptul de proprietate exclusiv asupra terenului în suprafață de 75. atribuiți ulterior înscrierilor din cartea funciară ca urmare a ieșirii din indiviziune consfințită prin decizia civilă nr.1611/R/2007 a Tribunalului București, definitivă și irevocabilă.
Pentru aceste motive se solicită admiterea recursului și modificarea deciziei în sensul admiterii acțiunii.
Recursul este nefondat.
Prin decizia civilă nr.1611 R din 26.10.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr- s-a admis recursul formulat de recurenta - reclamantă împotriva sentinței civile nr.1327/26.02.2007 a Judecătoriei sectorului 6
S-a modificat în parte această sentință în sensul că s-a admis acțiunea formulată de reclamanta și s-a dispus ieșirea fin indiviziune a părților asupra corpului A al imobilului situat în B,-, sector 6.
S-a atribuit reclamantei în întregime imobilul supus partajului.
Totodată, a fost obligată reclamanta să plătească pârâtului o sultă în cuantum de 17.400 lei (filele 8-10 dosar fond).
Rezultă așadar că, astfel cum reiese din dispozitiv, instanța a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la corpul A al imobilului.
De asemenea, prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 20.09.2006, reclamanta a solicitat să se dispună ieșirea din indiviziune cu privire la imobilul corp A din-, sector 6, iar în motivarea acțiunii a descris astfel imobilul: "corpul A al imobilului din-, cu următoarea situație juridică: etajul care fusese trecut în proprietatea statului le-a fost restituit prin dispoziția Primarului General nr.5423/01.03.2006, iar parterul a rămas în coproprietatea sa și a statului ".
Faptul că pe parcursul soluționării cauzei s-a efectuat un raport de expertiză care a evaluat și suprafața de teren de sub construcție, raport ce a fost avut în vedere de instanța de recurs, care a pronunțat decizia civilă nr.1611 R/2007 nu este suficient pentru ca instanța care soluționează cauza de față să poată aprecia că ieșirea din indiviziune a privit și terenul.
Așa cum a reținut în mod corect tribunalul, această susținere poate fi analizată pe calea unei contestații la titlu sau potrivit dispozițiilor art.2811Cod procedură civilă.
Prin urmare Hotărârea instanței de apel nu este nemotivată și nici contradictorie, dispozițiile art.261 pct.5 Cod procedură civilă și ale art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului fiind respectate.
Nici cel de al doilea motiv de recurs privind aplicarea greșită a dispozițiilor art.34 alin.4 din Legea nr.7/1996 nu este întemeiat.
Potrivit acestor dispoziții "Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor în cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului".
Prin urmare, pentru a fi incidente aceste dispoziții legale este necesar ca situația reală actuală a imobilului să nu mai corespundă înscrierilor din cartea funciară, or în cauză nu s-a dovedit că ar exista această situație.
Considerentele avute în vedere la respingerea primului motiv de recurs sunt pe deplin aplicabile și acestui al doilea motiv întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Față de acele reținute, în temeiul dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamanta reclamantă împotriva deciziei civile nr.427/A/23.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimații pârâți MUNICIPIUL și OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ SECTOR 6
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 4 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Tehnored./ CS
2 ex/29.12.2009
------------------------------------------------
- Secția a IV-a -
-
Jud.Sector 6 -
Președinte:Andreea Doris TomescuJudecători:Andreea Doris Tomescu, Ioana Aurora Herold
