Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 1982/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1982/R/2009 | |
Ședința publică din 15 octombrie 2009 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Eugenia Pușașiu | - - |
JUDECĂTORI: Eugenia Pușașiu, Andrea Chiș Ana Ionescu | - - - - |
GREFIER: | - - |
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta REGIA AUTONOMĂ A PĂDURILOR "ROMSILVA" - DIRECȚIA SILVICĂ B împotriva deciziei civile nr. 70/A din 26 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Bistrița N în dosarul nr-, privind și pe pârâta - -, având ca obiect rectificare carte funciară.
La apelul nominal, se prezintă reprezentanta reclamantei-recurente Regia Autonomă a Pădurilor "Romsilva" - Direcția Silvică B, consilier juridic, lipsă fiind reprezentantul pârâtei-intimate - -.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu 17,50 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, la data de 14 octombrie 2009, pârâta-intimată - - a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca neîntemeiat.
La termenul de azi, reprezentanta reclamantei-recurente depune la dosar delegația de reprezentare, chitanța prin care se atestă plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 17,50 lei și note de ședință, la care au fost atașate un set de acte în copie, respectiv Decretul nr. 648 din 29 iunie 1967 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei iere și Decretul nr. 655 din 26 septembrie 1969 privind organizarea și funcționarea Ministerului Industriei.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei-recurente susține recursul așa cum a fost formulat în scris, solicită admiterea acestuia și, rejudecând cauza, să se modifice în tot decizia atacată, în sensul admiterii cererii introductive de instanță, cu cheltuieli de judecată constând în contravaloarea taxelor judiciare de timbru.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1165 din 03.03.2009 a Judecătoriei Bistrița, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă exercitată de reclamanta Direcția Silvică B împotriva pârâtei - - - B, prin Cabinet de Insolvență Comercială și respinsă ca neîntemeiată excepția tardivității invocată de pârâtă.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut că, prin încheierea din 26.11.1960 CF, s-a dispus înscrierea în CF 1450 Bârgăului, sub nr. top 969, 970, 971, 972/b, 973/b, 975/1, 975/2 și 976, dreptului de proprietate în favoarea fostei Întreprinderi iere Ulterior, prin încheierea din 10.06.2005 CF, s-a schimbat denumirea proprietarului din Întreprinderea ieră B în - -, la baza modificării stând Certificatul de înmatriculare.
Prin încheierea din 14.05.1966 CF, s-a dispus înscrierea în CF 1469 Bârgăului, sub nr. top 3117, 3120, 3131 și 3132/1, a dreptului de proprietate în favoarea fostei Întreprinderi iere B și în folosința Ocolului Silvic Bârgăului. Ulterior, prin încheierea din 7.02.2006 CF, s-a schimbat denumirea proprietarului din Întreprinderea ieră B în - -, la baza modificării din HG nr. 34/1991, HG 15/1994, a certificatului de înmatriculare și a încheierii judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului.
Prin încheierea din 14.05.1966 CF, s-a dispus înscrierea în CF 1470 Bârgăului sub nr. top 3104/2, 3107/2, 3108/2, 3109/2 și 3115/2 a dreptului de proprietate în favoarea fostei Întreprinderi iere B și în folosința Ocolului Silvic Bârgăului. Ulterior, prin încheierea din 7.02.2006 CF, s-a schimbat denumirea proprietarului din Întreprinderea ieră B în - -, la baza modificării stând HG nr. 34/199l, HG nr. 15/1994, certificatul de înmatriculare și încheierea judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului.
Întreprinderea ieră B, în temeiul HG nr. 34/1991, a trecut în componența RA B, iar apoi, în temeiul HG nr. 15/1994, aceasta din urmă a fost reorganizată în societăți comerciale pe acțiuni, fosta Întreprindere ieră B fiind transformată în - -
Ulterior, - - B și-a schimbat denumirea în - -.
Potrivit art. 33 din Legea nr. 7/1996, republicată, în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde în privința înscrierii cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia, prin rectificare înțelegându-se radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară.
Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară, dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că: înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; dreptul înscris a fost greșit calificat; nu mai sunt întrunite condițiile de existență ale dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea sau înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
Instanța a constatat că, în cauză, nu există nici unul dintre motivele care să facă posibilă radierea dreptului de proprietate al pârâtei din cele trei cărți funciare mai sus menționate. Este de remarcat faptul că Ocolul Silvic B nu a avut în proprietate terenurile în litigiu, ci a avut doar un drept de folosință în privința acestora.
Pentru aceste motive, cererea reclamantei de radiere a înscrierilor operate în favoarea proprietarului de CF fost considerată neîntemeiată, de asemenea, fiind neîntemeiată și cererea de intabulare a dreptului reclamantei asupra terenurilor în litigiu, în cauză aceasta neavând niciun titlu care să justifice cererea sa de întabulare.
Excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă prin întâmpinare a fost respinsă cu motivarea că, potrivit art. 35 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, acțiunea în rectificare, sub rezerva prescripției dreptului material la acțiunea în fond, este imprescriptibilă.
În drept s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 33 și art. 35 alin. 1 din Legea nr. 7/1996.
Prin decizia civilă nr. 70/A/26 iunie 2009 Tribunalului Bistrița -N,apelul reclamantei a fost respins ca nefondat.
În considerentele acestei decizii, tribunalul reține că, atât Hotărârea Guvernului nr. 1105/2003 privind reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, în vigoare la momentul promovării acțiunii în dosarul nr- al Judecătoriei Bistrița, din care s-a disjuns acțiunea în care s-a pronunțat hotărârea obiect al prezentului apel, respectiv la momentul formării noului dosar nr- - 27 ianuarie 2009, cât și Hotărârea Guvernului nr. 229/2009 de abrogare a nr.HG 1105/2003, intrată în vigoare pe parcursul soluționării cauzei, în cuprinsul anexei 2, descriu direcțiile silvice ca unități din structura Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva fără personalitate juridică, reclamanta Direcția Silvică B fiind indicată la pct. 6 al anexei 2.
Art. 41 alin. 2.proc.civ. recunoaște asociațiilor și societăților fără personalitate juridică capacitatea de a sta în proces numai ca pârâte, dacă dovedesc că au organe proprii de conducere.
a contrario, înseamnă că asemenea entități nu pot sta în judecată ca reclamante.
Lipsa personalității juridice a reclamantei face ca aceasta să fie lipsită de capacitatea de a sta în justiție, fiind fără relevanță juridică faptul că reclamanta are o structură internă de conducere.
Nu se poate reține teza susținută în apel, că reclamanta nu a acționat în nume propriu, ci ca reprezentant al Regiei Naționale a Pădurilor, aspect rezultat din antetul înscrisurilor care emană de la reclamantă.
În cazul în care titular al acțiunii ar fi fost Regia Națională a Pădurilor acest aspect s-ar fi precizat expres în cadrul acțiunii reconvenționale. Faptul că, în antetul cererii reconvenționale (prezenta acțiune fiind o cerere reconvențională disjunsă din dosarul având ca obiect acțiunea în revendicare formulată de reclamanta B împotriva pârâtei Direcția Silvică B) este menționată Regia Națională a Pădurilor nu conferă acesteia calitate de reclamantă în lipsa unei precizări în acest sens, mai ales în condițiile în care antetul nu evidențiază sediul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, ci cel al Direcției Silvice
Pe de altă parte, nu se poate reține doar calitatea de reprezentant al Direcției Silvice B, atâta timp cât este fără îndoială faptul că această direcție, în nume propriu, a fost chemată în judecată, pretențiile intimatei B fiind formulate împotriva Direcției Silvice B și nicidecum împotriva Regiei Naționale a Pădurilor.
Acțiunea reconvențională a fost promovată tocmai ca urmare a pretențiilor îndreptate împotriva Direcției Silvice B, astfel că titularul cererii reconvenționale nu putea fi decât pârâtul din acțiunea principală.
Desigur, sancțiunea lipsei capacității procesuale de a fi parte în proces (excepție invocată în cadrul apelului) nu poate fi decât respingerea acțiunii, considerent pentru care soluția instanței de fond, de respingere a acțiunii este corectă, tribunalul apreciind că se impune menținerea soluției de respingere și înlocuirea doar a motivării.
Chiar dacă din cuprinsul motivării cererii reconvenționale s-ar aprecia indirect că pretențiile sunt formulate de Regia Națională a Pădurilor (cu toate că o asemenea apărare nu s-a formulat, în cadrul notelor de ședință unde s-a tratat problema capacității procesuale neinvocându-se o asemenea teză) soluția respingerii acțiunii este legală și temeinică.
Inițial, dreptul de proprietate asupra terenurilor în litigiu a aparținut Întreprinderii iere
Ocolul Silvic Bârgăului avea recunoscut numai un simplu drept de administrare sau de folosință.
Prin nr.HG 34/1991 Întreprinderea ieră Bat recut în componența Regiei autonome "" B, regie care potrivit art. 3 al actului normativ a preluat activul Întreprinderii iere B înscrisă la pct. 6 din anexa 2b.
În componența regiei autonome au intrat următoarele subunități ale Întreprinderii iere de exploatare și transport B: Sucursala de exploatare și prelucrare primară a lemnului B, Sucursala de exploatare și prelucrare primară a lemnului N și Sucursala de transport tehnologic a lemnului
Urmare a reorganizării regiilor autonome de exploatare, transport și prelucrare primară a lemnului în societăți comerciale, prin nr.HG 15/1994, Regia autonomă "" B și în cadrul ei Sucursala de exploatare și prelucrare primară a lemnului B, Sucursala de exploatare și prelucrare primară a lemnului N și Sucursala de transport tehnologic a lemnului B s-a reorganizat în B-N, care, conform art. 3 preluat activul regiei autonome reorganizate.
Ulterior, B și-a schimbat denumirea în B, așa cum rezultă din cererea de înscriere de mențiuni.
Acțiunea reconvențională se întemeiază pe dispozițiile art. 7 din nr.HG 1105/2003, act normativ în vigoare la momentul formulării pretențiilor.
Potrivit art. 7 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, cuprins în anexa 1, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva are în administrare fondul forestier proprietate publică a statului înregistrat ca atare în amenajamentele silvice și în cercetarea silvică - 1, terenurile aferente activității de creștere și ameliorare cabalinelor, evidențiate în cercetarea statistică, precum și fondul funciar proprietate publică atribuit conform legii și patrimoniul genetic național de cabaline, proprietate publică a statului.
Ca atare, acest text legal invocat în sprijinul calității de proprietar de drept, conferă Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva numai un drept de administrare și nicidecum unul de proprietate.
Dreptul de proprietate aparține statului și nu Regiei Naționale a Pădurilor, aspect de altfel recunoscut și relevat în cuprinsul motivelor de apel.
Patrimoniul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva este format conform art. 6 alin. 1 din nr.HG 1105/2003, în vigoare la data formulării cererii reconvenționale, din însumarea patrimoniilor unităților din structura sa.
Ocolul Silvic Bârgăului, ca subunitate a fostei Întreprinderi iere B, a avut doar folosința, administrarea imobilelor în litigiu și nicidecum proprietatea, astfel că terenurile nu s-au găsit niciodată în patrimoniul ocolului pentru a se putea reține că terenurile au revenit Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva urmare a preluării patrimoniului ocolului, devenit subunitate a Direcției Silvice B odată cu intrarea în vigoare a HG1105/2003, așa cum textual se arată în cuprinsul cererii reconvenționale.
Pe de altă parte, patrimoniul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva s-a constituit conform art. 2 din nr.HG 1335/1990, prin preluarea activului și pasivului de la unitățile de stat prevăzute în anexa 1, printre care apare menționat Inspectoratul silvic județean și nu Întreprinderea ieră B, care este o entitate juridică distinctă.
În baza acestor considerente, făcând aplicarea dispozițiilor art. 296.proc.civ. tribunalul a respins ca nefondat apelul declarat.
Împotriva acestei decizii, a declarat în termen legal recurs reclamanta, solicitând modificarea ei, în sensul admiterii apelului, cu consecința schimbării sentinței apelate, în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea recursului său, reclamanta învederează că greșit a reținut tribunalul că înscrierea din CF 1450 Bârgăului vizează doar un drept de folosință în favoarea ei, în condițiile în care, prin HG nr. 1335/1990 privind înființarea Romsilva, patrimoniul acesteia s-a constituit prin preluarea activului și pasivului de la unitățile de stat prevăzute în anexa 1 din hotărâre, printre care figurează și Inspectoratul Silvic Județean B N, care avea ca subunități ocoale silvice.
Din punct de vedere istoric și cronologic, ocoalele silvice au fost subunități ale inspectoratelor silvice, din momentul în care aceste inspectorate s-au înființat, în anul 1968, dată la care ocoalele au ieșit din subordinea direcțiilor regionale forestiere, care s-au reorganizat în întreprinderi forestiere și inspectorate silvice, preluând patrimoniile fostelor subunități.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, precum și a celor de ordine publică, raportat la disp. art. 304 pct. 9 și 306 alin. 2 Cod proc.civ. curtea apreciază că acesta este fondat, din considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel, în principal, instanța de apel reține lipsa capacității procesuale a reclamantei Direcția Silvică B, pe motiv că nu are personalitate juridică, fiind doar o unitate din structura Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva și că nu putea formula acțiunea, care este, de fapt, o cerere reconvențională disjunsă dintr-un alt dosar, în calitate de reprezentant al regiei, câtă vreme direcția a fost chemată în judecată în nume personal, iar antetul regiei nu este suficient pentru a se aprecia că ea însăși este reclamantă reconvențională, reclamantă ca urmare a disjungerii.
În realitate, așa cum rezultă din notele de ședință de la fila 164 din dosarul inițial nr- al Judecătoriei Bistrița, din care fost disjunsă cererea reconvențională, reclamantă reconvențională figurează Regia Națională Pădurilor prin Direcția Silvică
Instanțele de fond erau obligate, în temeiul art. 129 alin. 2 și 4 Cod proc.civ. să stabilească cadrul procesual, în sensul de a pune în discuția părților excepția vizând lipsa capacității procesuale a Direcției Silvice chemată în judecată ca pârâtă în acțiunea principală și a lipsei capacității procesuale active a aceleiași părți, în calitate de reclamantă reconvențională, iar apoi reclamantă ca urmare a disjungerii cererii reconvenționale.
În aceste condiții, părțile ar fi avut posibilitatea de a chema în judecată, respectiv de a formula cereri într-un cadru procesual adecvat, cu atât mai mult cu cât Direcția Silvică B prin notele la care s-a făcut deja referire a precizat calitatea sa procesuală ca fiind de reprezentat al Romsilva și nu de reclamantă.
Nu subzistă motivarea instanței de apel în sensul că regia nu putea să formuleze cerere reconvențională, câtă vreme direcția era chemată în judecată în calitate de pârâtă, în condițiile în care, în chiar considerentele deciziei se reține că direcția nu are personalitate juridică.
Pentru stabilirea cadrului procesual adecvat, fiind vorba de condițiile de exercitare a acțiunii civile, instanțele având obligația din oficiu să stabilească cadrul procesual, evident, cu respectarea principiului disponibilității (însă acesta nu este încălcat față de notele de ședință de la 164 din dosarul inițial), pentru a nu priva părțile de niciun grad de jurisdicție, în temeiul art. 312 alin. 1-3 raportat la art. 304 pct. 9 Cod proc. civ. curtea va admite recursul reclamantei, va casa decizia recurată, rejudecând, în temeiul art. 297 alin. 1 Cod proc. civ. va desființa sentința apelată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași judecătorii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta Direcția Silvică B împotriva deciziei civile nr. 70 din 26 iunie 2009 Tribunalului Bistrița N, pronunțată în dosarul nr-, pe care o casează, rejudecând, admite apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței civile nr. 1165 din 3 martie 2009 Judecătoriei Bistrița, pe care o desființează și trimite cauza spre rejudecare judecătoriei.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 15 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - -
Red. dact. GC
5 ex/13.11.2009
Jud. apel:,
Președinte:Eugenia PușașiuJudecători:Eugenia Pușașiu, Andrea Chiș Ana Ionescu
