Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 2865/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă,de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2865/R/2009
Ședința publică din: 10.12.2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Eugenia Pușcașiu
JUDECĂTORI: Eugenia Pușcașiu, Andrea Chiș Ana Ionescu
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta, împotriva deciziei civile nr. 63/A din 12.03.2009, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, privind și pe intimații pârâți R, R, LUI, OVICS, OVICS LIEBER,., T, T, TAM. T.T, având ca obiect rectificare carte funciară.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată că nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, la dosar, fila 49, s-a depus taxa judiciară de timbru în sumă de 9 lei și timbru judiciar de 0,3 lei de către recurenta, iar, la fila 54, s-a depus de către recurentă o cerere de judecarea cauzei în lipsă.
Curtea lasă cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2585 din 10 octombrie 2008 Judecătoriei Vișeu d S u s,s-a respins excepția lipsei de interes al reclamantului, invocată de către pârâta R. S-a respins acțiunea civilă având ca obiect rectificare de carte funciară, formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții R, R și pârâții T. T, pârât, Ta M., T, T, lui,. cu, ovics și soția, pârât, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria reținut că, prin acțiunea introductivă de instanță, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții R, R, și pârâții T. T, pârât, Ta M., T, T, lui,. cu, ovics și soția, pârât, pentru ca prin sentința ce o va da în cauză, în urma administrării probelor, să dispună anularea încheierilor de intabulare 1745-1746 din 27.11.2002 cu privire la imobilul înscris în 9454 top 807/2/1 în suprafață de 144. top 801/1 în suprafață de 443. și top 809/2/1 în suprafață de 413 mp. și rectificarea cărții funciare nr. 9454, top 807/2/1, 808/1, 809/2/1, în sensul restabilirii situației anterioare de și obligarea acestora la cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, prin sentința civilă 2037/5.09.2002, pronunțată în dosar nr. 2747/2002 a Judecătoriei Vișeu d S u s, s-a dispus validarea contractului de vânzare cumpărare încheiat la data de 12.08.1993 între defunctul și pârâtul R, sentință care a stat la baza intabulării a cărei anulare o solicită.
Aceasta sentință nu-i este opozabilă, întrucât reclamanta nu a fost parte în acel proces, deși a folosit, în fapt, terenul, împreună cu defunctului soț, timp de peste 30 de ani.
Hotărârea este nelegală, deoarece validează un contract sub semnătură privată al cărui promitent vânzător nu era proprietar de carte funciară.
Anularea încheierii de intabulare și restabilirea situației anterioare de mai este determinată și de faptul că înscrierea în s-a făcut în baza unei sentințe în care nu au fost chemați în judecată toți posesorii de fapt ai terenului.
Apoi se arată că, deși contractul s-a încheiat între tată și fiu, validarea se face și pe numele soției cumpărătorului. Contractul s-a încheiat anterior căsătoriei dintre R și R, adică în anul 1993.
În urma administrării probatoriului în cauză, judecătoria a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2037 pronunțată la data de 5 sept. 2002, în dosarul nr. 2747/2002 al Judecătoriei Vișeu d S u s, s-a admis acțiunea civilă intentată de reclamanții R și R împotriva pârâtul și a mai multor pârâți cu domiciliu necunoscut, și în consecința, s-a constatat validitatea convenției de vânzare cumpărare sub semnătură privată din data de 12.08.1993, prin care reclamanții au cumpărat de la pârâtul terenul situat în, identificat în f 700 nr. top 807/2/1 în suprafață de 144. 432 nr. top 808/1 în suprafață de 443. și 701 nr. top. 809/2/1 în suprafață de 413. și s-a dispus înscrierea în fad reptului astfel dobândit pe numele reclamanților. Ca urmare a faptului că sentința rămas definitivă, reclamanții, pârâți în speța de față, și-au înscris dreptul de proprietate în nou înființată nr. 9454, asupra parcelelor cu nr. top 807/2/1 în suprafață de 144. top 801/1 în suprafață de 443. și top 809/2/1 în suprafață de 413 mp. prin încheierile notariale nr. 1745-1746/2002.
De la data respectivă și până în prezent, cei doi soți R și R au divorțat, iar vânzătorul a decedat.
Pârâta Rai ntentat o acțiune, prin care a chemat în judecată pe R, solicitând a se dispune sistarea stării de codevălmășie matrimonială cu privire la bunurile dobândite sub durata căsătoriei. Acțiunea a făcut obiectul dosarului nr-/( format vechi 1354/2006), fiind soluționată prin sentința civilă nr. 2445 / 28.09.2007.
De precizat că, în acest dosar, au formulat cerere de intervenție în interes propriu intervenienții și. Prin sentință, s-a admis în parte acțiunea și s-a admis în totalitatea cererea de intervenție, constatându-se nulitatea absolută a contractul de vânzare cumpărare din 12.08.1993 și s-a dispus rectificarea 9454, în sensul radierii încheierilor de intabulare 1745-1746/2002 și restabilirii situației de anterioară.
Prin decizia civilă nr. 63/12.03.2009, Tribunalul Maramureșa respins ca nefondat apelul reclamantei.
În considerentele acestei decizii, tribunalul reținut că, potrivit dispozițiilor art. 36 pct.1 și 37 din Legea 7/1996, " orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară, dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris care au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea și, când înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația actuală a imobilului".
Oricare din aceste condiții trebuie să fie constatate printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Acțiunea în rectificare are un caracter accesoriu și depinde de existența unei alte acțiuni cu caracter principal - este posibilă și promovarea unei acțiuni pe cale principală, însă, existența unei hotărâri judecătorești care să constate existența uneia din cauzele prevăzute de art. 36 din legea 7/1996, reprezintă o condiție sine qua non pentru admiterea acțiunii în rectificare.
În cauză, nu există o hotărâre care să constate irevocabil îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 36 din Legea 7/1996.
În ce privește interesul reclamantei - apelante în promovarea unei asemenea cererii, aceasta își găsește reglementarea în prevederile art. 35 alin. 2 din Codul familiei.
Excepția autorității lucrului judecat invocată de către intimata Raf ost respinsă de tribunal, întrucât, în raport de sentința nr. 2445/28 septembrie 2007 Judecătoriei Vișeu d S u (dosar nr-), schimbată în parte prin decizia civilă nr. 60/A/6.03.2008 a Tribunalului Maramureș (rămasă irevocabilă prin respingerea recursului), nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute în art. 1201 Cod civil.
Apelanta a contestat modalitatea prin care înscrisul încheiat de către defunctul său soț cu R și a fost validat de instanță prin sentința civilă nr.2037/5 septembrie 2002 Judecătoriei Vișeu d S u ( dosarul 2747/2002).
Împrejurarea că apelanta nu a fost parte în acel dosar nu înlătură principiul puterii lucrului judecat, atâta timp cât hotărârea rămasă definitivă nu a fost anulată.
Nu se poate reține nici faptul că înscrierea a fost efectuată în temeiul unei hotărâri judecătorești, care, deși lasă loc la multe comentarii, nu a fost desființată.
Împotriva acestei decizii, a declarat în termen legal recurs reclamanta, solicitând modificarea ei, în sensul admiterii apelului, schimbării sentinței apelate, cu consecința admiterii acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului ei, reclamanta învederează că instanțele de fond, deși rețin că înscrierea a cărei rectificare se cere a fost dispusă în baza unei hotărâri judecătorești ce nu este opozabilă reclamantei, resping acțiunea doar pe considerentul că acea hotărâre nu a fost desființată.
În realitate, efectele unei astfel de hotărâri nelegale pot fi înlăturate doar prin anularea încheierii de intabulare.
Reclamanta folosit terenul în litigiu încă din anul 1960, împreună cu defunctul ei soț, fiind proprietari extratabulari și având amândoi dreptul să solicite constatarea dreptului de proprietate dobândit prin prescripție achizitivă. Cu toate acestea, în proces a figurat doar soțul ei, intabularea dreptului de proprietate făcându-se, astfel, prin fraudă. Reclamanta nu poate ataca această hotărâre, pentru că nu a fost parte, însă hotărârea nu este opozabilă din acest motiv.
Pârâții nu au depus întâmpinare.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la disp. art. 304 pct. 9 Cod proc.civ. ce constituie temeiul său în drept, curtea apreciază că acesta nu este fondat, din considerentele ce urmează fi expuse.
Astfel, în esență, starea de fapt se rezumă la împrejurarea că reclamanta susține că împreună cu soțul ei au exercitat o posesie utilă asupra terenului obiect al litigiului, de natură să ducă la dobândirea dreptului de proprietate prin prescripție achizitivă.
Defunctul soț al reclamantei, încheiat de unul singur o promisiune de vânzare-cumpărare cu privire la acest teren cu fiul părților, respectiv pârâtul R. Acesta, împreună cu soția sa, pârâta R, a edificat o construcție pe acest teren.
Pentru realizarea obligației de încheiere a contractului autentic promis, soții R l-au chemat în judecată pe promitentul vânzător, obținând o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă prin neapelare, respectiv sentința civilă nr. 2037/5.09.2002 a Judecătoriei Vișeul de, pronunțată în dosarul nr. 2747/2002, hotărâre inopozabilă reclamantei, care nu a fost parte în proces și care, neavând calitatea de parte, nu avea nici calitatea de a exercita căile de atac, această hotărâre stând la baza încheierii de intabulare al dreptului de proprietate al pârâților în CF 9454, respectiv încheierii nr. 1745 - 1746/27.11.2002 CF, cărei anulare reclamanta o cere prin prezenta acțiune.
Ulterior, pârâții R au divorțat, iar, în cursul procesului de partajare a bunurilor comune după divorț, părinții pârâtului, respectiv reclamanta și soțul ei, decedat pe parcursul procesului, au formulat cerere de intervenție principală, solicitându-se anularea contractului de vânzare-cumpărare cu privire la teren, pe motiv că a fost încheiat de unul dintre soți, cu încălcarea disp. art. 35 alin. 2 fam.
Prin decizia civilă nr. 2223 din 14.11.2008 Curții de APEL CLUJ, pronunțată în dosarul nr-, a fost respins ca nefondat recursul intervenienților, menținându-se în totalitate decizia civilă nr. 60 din 6.03.2008 Tribunalului Maramureș, prin care s-a respins cererea de intervenție principală, pe motiv că lipsa consimțământului unuia dintre soți la încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu privire la un teren bun comun este un motiv de nulitate relativă, acțiunea în anulare fiind prescriptibilă în termenul general de 3 ani de la data când soțul care nu a semnat a luat la cunoștință despre act, împrejurare care s-a întâmplat cel târziu la data de 20.12.2002, când reclamanta, intervenientă în ace proces a semnat înscrisul întitulat "declarație", în care, solicitând eliberarea autorizației de construire, declară că proprietari ai terenului sunt pârâții R și.
Deși a fost respinsă în mod corect excepția autorității de lucru judecat, raportat la această hotărâre, nefiind întrunite condițiile prev. de art. 1201.civil, cele două cereri neavând aceeași cauză, hotărârea irevocabilă, respectiv decizia civilă nr. 2223 din 14.11.2008 Curții de APEL CLUJ, se impune cu putere de lucru judecat părților, inclusiv reclamantei, ce a avut calitatea de intervenientă, în sensul că, nefiind exercitată acțiunea în anulare a actului de înstrăinare, acesta s- consolidat retroactiv, hotărârea judecătorească ce ține loc de act autentic, ce a stat la baza intabulării contestate în prezentul proces, având regimul juridic al contractului pe care-l suplinește.
Așadar, așa cum nu mai poate invoca inopozabilitatea acelui contract, reclamanta nu poate invoca nici inopozabilitatea hotărârii de validare contractului, prin hotărârea privind partajul bunurilor comune, pronunțată în contradictoriu și cu aceasta, instanța dezlegând temeiul juridic, în sensul de a stabili sancțiunea vânzării bunului comun de către unul dintre soți ca fiind nulitatea relativă, și nu inopozabilitatea.
De altfel, în starea de fapt reținută de instanța de apel în procesul de partaj, se reține că reclamanta ar fi confirmat contractul anulabil, semnând înscrisul intitulat "declarație" prin care îi recunoaște ca proprietari ai terenului pe fiul ei și soția acestuia, respectiv pe pârâții R și.
În temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc.civ. curtea,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 63 din 12.03.2009 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 10.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
plecată la ÎCCJ,
semnează PREȘEDINTE: Eugenia Pușcașiu
Red. dact. GC
6 ex/22.01.2010
Jud.apel:,
Președinte:Eugenia PușcașiuJudecători:Eugenia Pușcașiu, Andrea Chiș Ana Ionescu
