Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 2868/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă,de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2868/R/2009
Ședința publică din:10.12.2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ana Ionescu
JUDECĂTORI: Ana Ionescu, Daniel Chiș Andrea Chiș
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta împotriva deciziei civile nr. 411/A din 01.07.2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr-, privind și pe reclamantul, având ca obiect rectificare CF.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată că nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care mersul dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 26.11.2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 971/20.02.2009 a Judecătoriei Turda,a fost respinsă acțiunea civilă exercitată de reclamantul împotriva pârâților și, având ca obiect rectificare de CF.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut că, în CF 207, sub B 25, 26, a fost înscris dreptul de proprietate al intimaților, în temeiul sentinței civile nr. 1683/1998, dreptul fiind radiat, ca efect al înscrierii sub B 31 și, în temeiul sentinței civile nr. 251/2004, situația de CF fiind restabilită în favoarea reclamantului.
Ulterior, sub B 33 și 34, în temeiul aceleiași sentințe nr. 251/2004, a deciziei nr. 1531/A/2004 și a deciziei nr. 2479/2005 a Curții de Apel Cluj, s-a intabulat din nou dreptul de proprietate în favoarea soților, iar apoi, în temeiul sentinței civile 224/2007, dreptul acestora a fost radiat, cu restabilirea situației anterioare în favoarea lui Pentru, sub B 31.
În temeiul deciziei civile nr. 163/A/2008 a Tribunalului Cluj, a fost radiată înscrierea de sub B 31 și s-a respins cererea de radiere a dreptului de proprietate de sub B 33, 34, prin încheierea nr. 3106/2006.
Prin încheierea nr. 22900/2008 a Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară - Biroul CPI T, îndreptată prin încheierea 1707/2009, s-a dispus radierea înscrierii de sub B 31 și s-a revenit la situația anterioară acestei înscrieri, adică la situația tabulară de sub B 25, 26, unde, cu încheierea nr. 14044/2003 fiind înscris dreptul de proprietate al pârâților, în temeiul sentinței civile nr. 1683/2004, sub C 6 fiind înscris dreptul de superficie în favoarea lui.
S- reținut, de asemenea, poziția exprimată de reclamat, în sensul că nu contestă valabilitatea titlului în temeiul căruia s-a înscris dreptul de proprietate al pârâților, dar susține că sentința civilă nr. 1683/1998 și-a încetat efectele ca urmare a admiterii cererii reconvenționale formulată de reclamant în dosar nr. 1962/2002, prin Sentința civilă 4967/2002 a Judecătoriei Turda, prin care i se recunoaște acestuia dreptul de proprietate.
Judecătoria a arătat că această susținere a reclamantului nu poate fi reținută, întrucât, din dispozitivul sentinței, rezultă că pârâții au fost obligați să-i predea reclamantului în pașnică folosință și proprietate suprafața de 9601. din imobilul înscris în CF 207, acțiunea având caracterul unei revendicări, iar recunoașterea dreptului de proprietate s-a dispus în raport de situația tabulară existentă la momentul pronunțării hotărârii, adică 19.11.2002, când dreptul de proprietate era înscris în favoarea reclamantului.
Invocând textul art. 34 din Legea nr. 7/1996, instanța a apreciat că nu sunt îndeplinite cerințele punct. 3 din acest text.
Prin decizia civilă nr. 411/1 iulie 2009 Tribunalului Cluj,a fost admis apelul declarat de petentul împotriva sentinței civile nr. 971/20.02.2009 a Judecătoriei Turda, ce a fost schimbată, fiind admisă acțiunea civilă exercitată de reclamantul împotriva pârâtei, dispunându-se rectificarea CF 207, în sensul radierii înscrierii de sub B 25-26 și înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilului nr. top. 4/2/1, din CF 207, cu titlu de cumpărare.
A fost respinsă cererea formulată de pârâta privind aderarea la apel.
Intimata a fost obligată să-i plătească reclamantului apelant cheltuieli de judecată în apel în sumă de 8, 3 lei.
În considerentele acestei decizii, tribunalul reține că, așa cum arată intimata prin întâmpinarea depusă la fond, motivarea excepției s-a făcut prin prisma considerentelor deciziilor civile nr.1205/2005 și nr. 2479/2005, ambele date de Curtea de Apel Cluj.
Ulterior, a fost invocată și sentința civilă 1821/2006 a Judecătoriei Turda.
Din conținutul acestor hotărâri, rezultă că temeiul juridic analizat nu a fost art. 34 pct. 3 din Legea nr. 7/1996 - potrivit celor două decizii - iar, în Sentința Civilă 1821/2006, temeiul juridic a fost art. 34 alin. 1 și 3 iar nu art. 34 pct. 1.
În sentința civilă 1821/2006 au fost părți în cauză și fiii intimatei de azi.
Prin decizia civilă nr. 2479/2005, s-a reținut că acțiunea reclamantului a avut ca obiect intabularea dreptului de proprietate în baza prev. art. 17 din Decretul 115/1938, că, prin decizia civilă 1531/A/2004 a Curții de apel Cluj, s-a reținut că starea tabulară a imobilului nu mai corespunde situației juridice reale și s-a procedat la încadrarea acțiunii în textul art. 36 pct. 4 din Legea nr. 7/1996, iar decizia nr. 92/2003 a Tribunalului Cluj nu a statuat asupra fondului dreptului litigios, ci numai cu privire la notarea procesului declanșat de pârâți.
În aceeași decizie, s-a reținut că nici una din hotărârile pronunțate nu conține o dispoziție de rectificare a înscrierilor din CF, iar, pe de altă parte, sub B 23, este menționată radierea dreptului de proprietate al pârâților înscris sub B 17, 18, astfel că reclamantul apare ca titular al dreptului de proprietate cu rangul serial dobândit sub B 15, tocmai ca urmare a rectificării operate sub B 23.
Așadar, nu suntem în prezența condițiilor și cerințelor înscrise la art. 1201.civ. instanța fondului respingând această excepție în mod legal.
Pe fond, reține instanța de apel că, între părți, s-au purtat mai multe procese cu privire la imobilul nr. top. 4/2/1 înscris în CF 207.
Acțiunea în revendicare a reclamantului contra pârâților și soția a fost admisă, aceeași cerere formulată de soții fiind însă respinsă, aceștia fiind obligați să recunoască dreptul de proprietate al reclamantului reconvențional, dreptul acestuia fiind intabulat sub B 15, în temeiul contractului autentic de vânzare-cumpărare, iar apoi sub B 31, în temeiul sentinței civile nr. 251/2004.
Concomitent, ca efect al numeroaselor acțiuni formulate de părți sau a cererilor de notare a proceselor, de radiere notărilor și chiar a drepturilor de proprietate, sub B 25-26, s-a intabulat dreptul de proprietate pe seama lui și soția, în temeiul sentinței civile nr. 1683/1998 și apoi sub B 33-34, în temeiul sentinței civile nr. 251/2004.
În prezent, asupra aceluiași imobil de sub, ambele părți sunt proprietare tabulare.
Este fără îndoială că dreptul de proprietate asupra parcelei top. 4/2/1 a fost irevocabil stabilit prin sentința civilă nr. 4967/2002 a Judecătoriei Turda, ceea ce înseamnă că proprietarul ce trebuie intabulat în CF este persoana în favoarea căreia dreptul a fost recunoscut, adică apelantul de azi.
Este real că, prin cererea reconvențională formulată la acea dată, pârâtul nu a solicitat și intabularea dreptului de proprietate, această cerere făcând obiectul dos 1007/2006, în care a fost pronunțată sentința civilă nr. 1821/29.05.2006, în sensul radierii notării de sub B 29 și a respingerii cererii de rectificare a mențiunilor de sub B 18, 27 și B 25-26, instanța dispunând și intabularea dreptului de proprietate.
Respingerea cererilor de rectificare s-a făcut pe considerentul că, pe calea acțiunii principale în rectificare de CF, nu ar fi posibilă anularea încheierilor de CF și restabilirea situației anterioare, fără ca sentința în baza căreia au fost efectuate acele intabulări să fi fost anulată.
În prezenta cauză, judecătoria dă o interpretare mult prea restrictivă textului art. 34 din legea nr. 7/1996.
Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe art. 34 pct. 3 adică pe Teza II din acest text, în condițiile în care a precizat că "au încetat efectele juridice ale actului în temeiul căruia s-a făcut înscrierea".
Dreptul de proprietate al intimatei este înscris sub B 25-26, în temeiul unei hotărâri irevocabile pronunțată în 1998 și care a avut în vedere situația de la acea dată a imobilului. Este de observat, însă, că, sub B 23, este menționată radierea dreptului de proprietate al soților, înscriși sub B 17,18, și restabilirea situației anterioare de sub B 15, în favoarea reclamantului. Așadar, reclamantul apare ca titular al dreptului de proprietate, în rangul serial dobândit prin înscrierea sub B 15, iar această realitate juridică nu poate fi apreciată în mod izolat față de celelalte înscrieri de CF.
Prin cererea formulată, reclamantul solicită efectuarea operațiunilor de CF, tocmai pentru a radia înscrierile ulterioare și care contravin mențiunilor de sub B 15 și B 23.
Acțiunea în rectificare este acțiunea prin care se urmărește suprimarea sau îndreptarea unei înscrieri necorespunzătoare realității, pentru a pune de acord starea tabulară cu situația juridică reală a imobilului, în condițiile prev. la art. 34 din Legea nr. 7/1996.
Sentința civilă nr. 1683/1998 nu mai este în prezent un titlu valabil, prin încetarea efectelor sale ca urmare a pronunțării sentinței civile 4967/2002.
Considerentele sentinței sunt parțial eronate, deoarece au avut în vedere succesiunea hotărârilor pronunțate, indiferent de obiectul acțiunii și fără a analiza în suficientă măsură titlul care poate constitui temei al întabulării și respectiv al rectificării de CF.
Nu s-ar putea reține în mod exclusiv că lipsa unor acțiuni de anulare a tuturor încheierilor de CF ar constitui un motiv de respingere a acțiunii, deoarece încheierile de CF se comunică doar părții interesate, iar apoi situația din prezenta cauză, creată prin pronunțarea a numeroase hotărâri judecătorești între părți, ar crea serioase dificultăți în formularea în termen a unor asemenea plângeri.
Modalitatea de ordin tehnic cu privire la înscrieri sau rectificări de CF nu poate conduce la înlăturarea efectelor recunoașterii unui drept de proprietate, dar nici nu poate conduce la menținerea unei stări cel puțin ciudate cu privire la acest imobil, în sensul ca ambele părți să continue a fi înscrise ca proprietar.
Nesoluționarea acestei situații este de natură să creeze și pe viitor posibilitatea formulării unor noi acțiuni sau cereri, menite a menține o situație juridică incertă a imobilului.
Împotriva acestei decizii, a declarat în termen legal recurs pârâta, solicitând schimbarea ei, în sensul respingerii apelului reclamantului, admiterii aderării la apel formulată de pârâtă, admiterii excepției autorității de lucru judecat raportat la sentința civilă nr.1821 din 29 mai 2006, pronunțată în dosarul nr. 1007/2006 al Judecătoriei Turda, irevocabilă și respingerii acțiunii pe acest considerent și nu pe fond.
În motivarea recursului ei, pârâta învederează că, între părți, s-au purtat 4 procese cu același obiect și având aceeași cauză, fiind în mod greșit respinsă excepția autorității de lucru judecat de instanțele de fond. Astfel, prin sentința civilă nr. 1821/2006 a Judecătoriei Turda, rămasă irevocabilă prin perimarea apelului, a fost respinsă acțiunea reclamantului având ca obiect rectificarea înscrierilor de sub B 25 și 26 din Cf 207 T, fondată pe aceeași cauză, respectiv dreptul de proprietate rezultat din sentința civilă nr. 4967/2002 a Judecătoriei Turda și având același temei de drept, respectiv art. 34 alin. 3 din legea cărților funciare.
Pe fond, oricum, nu sunt întrunite condițiile prev. de art. 34 din Legea nr. 7/1996, reclamantul invocând disp. pct. 3, respectiv că nu ar mai fi întrunite condițiile de existență a dreptului înscris.
În realitate, înscrierile contestate, de sub b 25, 26, au la bază un titlu valabil, necontestat de reclamant, respectiv sentința civilă nr. 1638/1998 a Judecătoriei Turda, rămasă irevocabilă și opozabilă reclamantului, reclamantul fiind parte și în dosarele în care s-a constatat opozabilitatea titlului pârâtei față de reclamant, pronunțându-se o hotărâre judecătorească opozabilă acestuia, respectiv decizia civilă nr. 1205/2003 Curții de Apel Cluj, prin care a fost menținută decizia civilă nr. 92/2003 a Tribunalului Cluj.
Sunt nereale afirmațiile din cuprinsul cererii de chemare în judecată, conform cărora, prin sentința civilă nr. 4967/2002 a Judecătoriei Turdas -ar fi constatat opozabilitatea dreptului reclamantului față de pârâtă și defunctul ei soț, întrucât instanțele nu au făcut altceva decât să se pronunțe asupra valabilității contractului de vânzare-cumpărare dintre și, reclamantul figurând ca proprietar tabular al imobilului în litigiu în baza acestui contract de vânzare-cumpărare.
Asupra opozabilității înscrierilor din cartea funciară, instanțele s-au pronunțat ulterior, prin decizia civilă nr. 1205/2003 Curții de Apel Cluj, ce a menținut decizia civilă nr. 92/2003 a Tribunalului Cluj, aceste hotărâri constatând prioritatea înscrierii dreptului pârâtei și soțului ei față de cel al reclamantului.
Această realitate juridică a fost reținută și în considerentele deciziei civile nr. 163/2008 a Tribunalului Cluj, menținută prin decizia civilă nr. 1714/R/2008 Curții de Apel Cluj și, indirect, în considerentele deciziei civile nr. 2479/2005 Curții de Apel Cluj, față de care, de asemenea, s- invocat autoritatea de lucru judecat.
Tribunalul a acordat ceea ce nu s-a cerut, motiv de recurs prev. de art. 304 pct. 6 Cod proc.civ. dispunând înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului, cu titlu de cumpărare, deși acesta investit instanța doar cu un capăt de cerere privind rectificarea înscrierilor de sub B 25 și 26, invocând calitatea sa de proprietar tabular de sub B 15.
Reclamantul intimat, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, pe motiv că la data de 19.12.2008, a depus la dosar toate cererile de chemare în judecată și toate hotărârile pronunțate asupra acestora, pentru a dovedi că nu subzistă condițiile pentru admiterea excepției de lucru judecat.
În ceea ce privește decizia civilă nr. 92/2003 a Tribunalului Cluj, menținută prin decizia nr. 1025/2003 Curții de Apel Cluj, nu există identitate de obiect și cauză, rectificarea solicitându-se în temeiul art. 34 pct. 4 din Legea nr. 7/1996, în timp ce, în prezentul dosar, au fost invocate disp. art. 34 pct. 3 din Legea nr. 7/1996.
Problema dreptului de proprietate asupra imobilului a fost soluționată irevocabil prin sentința civilă nr. 4967/19.11.2002 a Judecătoriei Turda, pronunțată în dosarul nr-, prin care a fost respinsă acțiunea principală exercitată de și împotriva lui, pentru anularea contractului autentic de vânzare-cumpărare ce a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate al acestuia sub B 15 și revendicarea imobilului, fiind, în schimb, admisă cererea reconvențională formulată de împotriva lui și, aceștia fiind obligați la recunoașterea dreptului de proprietate al reclamantului reconvențional asupra imobilului în litigiu.
Cu toate acestea, în prezent, ambele părți sunt înscrise în Cf 207, reclamantul sub B 15, în baza contractului autentic de vânzare-cumpărare, iar pârâții Sub B 25, 26 în baza sentința civilă nr. 1683/1998 a Judecătoriei Turda, pronunțată în dosarul nr. 1423/1997. Reclamantul nu contestă valabilitatea acestei sentințe în temeiul art. 34 pct. 1 din Legea nr. 7/1996, ci invocă încetarea efectelor acesteia, ca urmare a rămânerii irevocabile a sentinței civile nr. 4967/19.11.2002 a Judecătoriei Turda.
În concluzie, pârâta nu este proprietara imobilului, acesta nefiind trecut în certificatul de moștenitor vizând succesiunea rămasă după soțul ei, ea nu este în posesia imobilului, iar reclamantul, prin prezenta acțiune, în calitatea sa de proprietar și posesor dorește obligarea pârâtei să respecte sentința civilă nr. 1683/1998, urmărind să-și facă dreptul opozabil nu doar acestuia, cierga omnes, prin înscriere în cartea funciară.
Referitor la sentința civilă nr. 971/2009 și decizia civilă nr. 411/A/2009, cererea reclamantului de rectificare înscrierilor de sub B 25 și 26 din Cf 207 a fost respinsă pe considerentul că sentința civilă nr. 1683/1998 și-a încetat efectele prin pronunțarea sentinței civile nr. 4967/19.11.2002, iar aceasta din urmă hotărâre s-a raportat la situația tabulară existentă la data pronunțării ei, ceea ce înseamnă că înscrierea de sub B 25 și 26, făcută la 8.09.2003, nu a fost luată în considerare la pronunțarea sentinței civile nr. 4967/19.11.2002.
Instanța de fond a argumentat că sentința civilă nr. 4967/2002 este netemeinică, însă, fiind vorba de o hotărâre irevocabilă, ea nu poate fi desființată în fapt prin ignorarea ei, ci doar prin exercitarea căilor de atac.
Temeiul înscrierii de sub B 25 și 26 este sentința civilă nr. 1683/23.03.1998, irevocabilă prin decizia civilă nr. 981/2001 Curții de Apel Oradea, însă, ulterior pronunțării acestei decizii, prin sentința civilă nr. 4967/2002 a Judecătoriei Turda, deja amintită, s-a stabilit dreptul de proprietate al reclamantului.
Mai este de reținut că decizia nr. 92/2003 Tribunalului Cluj și decizia nr. 1205/2003 Curții de Apel Cluj nu s-au referit la fondul dreptului de proprietate, ci la încheierea nr. 4738/11.04.2002.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la disp. art. 304 pct. 9 Cod proc.civ. curtea apreciază că acesta este fondat, din considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel, cererea de chemare în judecată ce a declanșat prezentul proces, înregistrată sub nr. 6489/328/16.10.2008 la Judecătoria Turda, a fost formulată de reclamantul împotriva pârâților și (primul decedat, având ca moștenitor pe celălalt pârât), având ca obiect rectificarea CF nr. 207, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâților înscris sub B 25 și 26 și înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului asupra parcelei cu nr. top 4/2/1. În motivarea stării de fapt, reclamantul arată că este proprietar al imobilului în temeiul contractului autentic de vânzare-cumpărare nr. 593/16.04.1996, dreptul său de proprietate fiind înscris sub B 15, în timp ce pârâții sunt proprietari tabulari asupra aceluiași imobil sub B 25 și 26, înscriși în temeiul sentinței civile nr. 1683/1998 Judecătoriei Turda, pronunțată în dosarul nr. 1423/1997. Problema dreptului de proprietate a fost soluționată irevocabil prin sentința civilă nr. 4967/2002 a Judecătoriei Turda, prin care a fost respinsă acțiunea principală exercitată de și împotriva lui, având ca obiect revendicarea imobilului, fiind admisă cererea reconvențională formulată de împotriva lui și a soției acestuia, având ca obiect recunoașterea dreptului acestuia de proprietate asupra imobilului din CF 207, parcela cu nr. top 4/2/1, toate înscrierile subsecvente acestei sentințe fiind radiate, însă rămânând cele de sub B 25 și 26. Datorită sentinței civile nr. 4967/2002, nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului pârâților înscris sub B 25 și 26, încetând efectele sentinței civile nr. 1683/1998 în temeiul căreia s-a făcut înscrierea.
Temeiul de drept al acțiunii a fost indicat art. 34 pct. 3 din Legea nr. 7/1996 și art. 34 pct. 3 din Decretul-lege nr. 115/1938, ce au, de fapt, un conținut identic.
Așa cum rezultă din considerentele sentinței civile nr. 1821/29 mai 2006 Judecătoriei Turda, pronunțată în dosarul nr. 1007/2006, raportat la care s- invocat de către pârâta recurentă excepția autorității de lucru judecat, precum și din cuprinsul cererii de chemare în judecată înregistrată sub nr. 1007/20.02.2006 la Judecătoria Turda, în acel dosar, reclamantul i-a chemat în judecată pe pârâții, în nume personal și în calitate de moștenitoare a soțului, precum și pe pârâții, și, în calitate de moștenitori ai lui, solicitând rectificarea mențiunilor de sub B 17, 18 și de sub B 25 și 26 privind înscrierea dreptului de proprietate al numiților și soția, în sensul radierii în întregime a dreptului de proprietate al acestora, radierea notărilor de sub B 29 și intabularea dreptului de proprietate al reclamantului asupra acestui imobil, cu titlu de cumpărare pe teren și construire pe construcție.
În motivarea acestei cereri de chemare în judecată, reclamantul arată că, prin sentința civilă nr. 4967/2002 Judecătoriei Turda, pronunțată în dosarul nr. 1862/2002, irevocabilă, a fost respinsă acțiunea principală exercitată de și soția, împotriva lui pentru revendicarea imobilului în litigiu, fiind, în schimb, admisă cererea reconvențională formulată de împotriva lui și a soției acestuia, aceștia fiind obligați la recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilului. Reclamantul este proprietar al imobilului, astfel că actualele mențiuni din cuprinsul cărții funciare nu mai corespund situației juridice reale imobilului.
În drept, au fost invocate prevederile art. 35, 36 (actualmente 34), 28 și 22 din Legea nr. 7/1996 ( 49-51, 47-48 dosar judecătorie).
decedat la data de 6.09.2004, singura sa moștenitoare fiind, conform certificatului de moștenitor nr. 3/22.10.2007 eliberat de Biroul Notarului Public, soția acestuia, rămânând străini de succesiune copiii acestuia, și.
Așa cum se poate observa din compararea celor două cereri de chemare în judecată, între acestea există oidentitate de părți, reclamant fiind, pârâtă fiind, în nume personal și în calitate de moștenitoare a soțului ei,.
Există și oidentitate de obiect, solicitându-se rectificarea înscrierilor de sub B 25 și 26 făcute în favoarea lui și a lui și înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului.
Referitor lacauză, în verificarea subzistenței condițiilor autorității de lucru judecat, ceea ce trebuie verificat este nu cauza acțiunii civile, care este scopul urmărit de părți, acesta fiind, oricum, evident identic în cele două procese, ci cauza cererii de chemare în judecată, care este titlul pe care reclamantul își fundamentează acțiunea. În ambele cereri, reclamantul se prevalează de sentința civilă nr. 4967/2002 a Judecătoriei Turda, irevocabilă, ce recunoaște dreptul său de proprietate în contradictoriu cu și.
Oricare ar fi temeiul de drept indicat de reclamant în cele două acțiuni, acesta rămâne să fie stabilit de instanță, în temeiul art. 129 alin. 4 Cod proc. civ. însă, așa cum rezultă din cele deja reținute, ambele cereri se fundamentează pe același titlu și pe aceeași stare de fapt.
Prin sentința civilă nr. 1821/29 mai 2006 Judecătoriei Turda, pronunțată în dosarul nr. 1007/2006,instanța a statuat pe fondul acțiunii,respingând rectificarea mențiunilor de sub B 25 și 26.
Raportat la aceste considerente, subzistă condițiile de admitere a excepției a autorității de lucru judecat raportat la disp. art. 1201. civil și art. 166 Cod proc.civ. respectiv identitatea de părți, obiect și cauză, motiv pentru care, în temeiul art. 304 pct. 9 Cod proc. civ. recursul reclamantei va fi admis și decizia civilă nr. 411/01.07.2009 Tribunalului Cluj modificată, în sensul respingerii apelului reclamantului, în baza art. 296 Cod proc. civ. și admiterii cererii de aderare la apel formulată de pârâtă, în temeiul art. 293 Cod proc. civ. acțiunea civilă exercitată de reclamant urmând să fie respinsă ca urmare a admiterii excepției autorității de lucru judecat.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 274 Cod proc. civ. reclamantul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1637,15 lei în toate instanțele, reprezentând onorariu avocațial și taxă judiciară de timbru (82 dosar judecătorie, 23 și 72 dosar curte).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr. 411 din 1 iulie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, pe care o modifică, în sensul că respinge apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 971/20.02.2009 a Judecătoriei Turda.
Admite aderarea la apel formulată de pârâta, și, în consecință:
Admite excepția autorității de lucru judecat raportat la sentința civilă nr. 1821 din 29 mai 2006, pronunțată în dosarul nr. 1007/2006 al Judecătoriei Turda, irevocabilă.
Respinge, ca urmare a admiterii excepției autorității de lucru judecat, acțiunea civilă exercitată de reclamantul împotriva pârâtei, pentru rectificarea înscrierilor de sub B 25, 26 din cf 207 și înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului.
Obligă reclamantul intimat la 1637,15 lei cheltuieli de judecată în toate instanțele.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - -, - - - -
Red. dact. GC
6 ex/27.01.2010
Jud. apel:,
Președinte:Ana IonescuJudecători:Ana Ionescu, Daniel Chiș Andrea Chiș
