Restituire metale prețioase. Decizia 2425/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2425/R/2008
Ședința publică din data de 12 decembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Denisa Băldean președintele secției
JUDECĂTORI: Denisa Băldean, Lucia Ștețca Valentin Mitea
- - - vicepreședintele Curții de Apel
Grefier:
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamanta recurentă împotriva deciziei civile nr. 388/04.09.2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- privind pârâții STATUL ROMÂN PRIN BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI ȘI MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect restituire metale prețioase.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 5 decembrie 2008, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului declarat, reține că:
Prin sentința civilă nr. 5580 din 19.05.2004 a Judecătoriei Cluj -N s-a respins acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtei Banca Națională a României pentru Statul Român, având ca obiect restituire metale prețioase.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut față de prevederile art. 39 din Hotărârea Guvernului nr. 1334/2003 și art. 1169. civ. că reclamanta nu și-a dovedit pretențiile. S-a admis excepția lipsei calității pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii acțiunii.
În motivele de apel, sentința a fost criticată în privința soluției date excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice. Reclamanta susține că aprecierea calității procesuale pasive este legată de modalitatea de preluare a metalelor prețioase. În cazul bunurilor preluate abuziv, calitate procesuală pasivă are Ministerul Finanțelor Publice. De asemenea, sentința a fost criticată și pentru faptul că instanța nu a stăruit prin toate mijloacele legale în administrarea probelor necesare soluționării dosarului.
Apelul a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 388 din 04.09.2008 a Tribunalului Cluj.
În considerentele deciziei se învederează că reclamanta și-a întemeiat în drept acțiunea pe dispozițiile legii speciale, respectiv art. 39 și următoarele din Hotărârea Guvernului nr. 1344/2003 și art. 341alin. 1 și 2 din Legea nr. 261/2002, cadrul legal stabilit de legiuitor pentru acordarea măsurilor reparatorii pentru obiectele din metale prețioase preluate abuziv în perioada de referință a legii.
Din interpretarea dispozițiilor art. 341alin. 1 din OUG nr. 190/2000 în ceea ce privește calitatea procesuală pasivă, Tribunalul a apreciat că, în astfel de litigii, calitatea procesuală pasivă aparține Statului Român reprezentat de Banca Națională a României indiferent de forma în care au fost preluate obiectele din metale prețioase.
Pe fondul cauzei s-a constatat că reclamanta nu a reușit să facă dovada pretențiilor deduse judecății în conformitate cu dispozițiile art. 1169. civ.
Din adresele emanând de la Banca Națională a României - Sucursala municipiului B, Inspectoratul de Poliție al județului C nu rezultă depunerea în bancă de obiecte din metale prețioase pe numele lui sau în perioada 1948-1955.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii apelului și desființării sentinței instanței de fond cu trimiterea cauzei spre rejudecare pentru soluționarea fondului în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice. Cu cheltuieli de judecată.
În motivele de recurs se arată că în practicaua deciziei nu au fost consemnate susținerile reprezentantei reclamantei, respectiv cererea acesteia de audiere a doi martori pentru dovedirea pretențiilor.
Calitatea procesuală pasivă aparține Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice, întrucât nu există dovezi că obiectele preluate abuziv de la antecesoarea reclamantei ar fi fost depuse la.
Actele normative cu caracter special, respectiv OUG nr. 190/2000 și Hotărârea Guvernului nr. 1344/2003 au suferit multiple modificări, iar din conținutul actual al art. 26 din OUG nr. 190/2000 reiese că nu are calitate procesuală pasivă decât în litigiile privind bunurile preluate abuziv depuse în gestiunea acesteia.
Omisiunea indicării în acțiunea introductivă a temeiului juridic al revendicării, art. 480. civ. trebuie suplinită de instanță, întrucât acțiunea a fost formulată împotriva a doi pârâți.
Prin întâmpinare, Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că în prezentul litigiu calitate procesuală pasivă are Statul Român reprezentat de Banca Națională a României.
Recursul este întemeiat și va fi admis pentru considerentele ce se vor expune.
instanței de apel referitoare la reprezentarea Statului Român în procesele având ca obiect restituirea obiectelor din metale prețioase sau obligarea la plata de despăgubiri sunt corecte.
Procedura prin care persoanele ale căror bunuri au fost preluate abuziv pot solicita restituirea acestora sau obligarea la plata de despăgubiri este una specială, reglementată de OUG nr. 190/2000, cu modificările ulterioare și Hotărârea Guvernului nr. 1344/2003, în consecință se aplică prioritar.
Bunurile pretins a fi restituite în situația în care se mai regăsesc în natură au fost preluate abuziv de Statul Român, acestuia revenindu-i obligația a le restitui sau în cazul în care acestea nu se mai regăsesc în natură de a despăgubi pesoanele îndreptățite. Debitorul acestei obligații fiind Statul Român, acesta este persoana care are calitate procesuală pasivă în astfel de procese. Această calitate trebuie recunoscută atât în situația obiectelor preluate abuziv ce se află în depozitul, a celor depuse în gestiunea de specialitate a sucursalei municipiului B, cât și în situația în care astfel de bunuri nu se regăsesc fizic în gestiunea
Într-adevăr potrivit normei generale, art. 25 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954, statul în raporturile juridice participă prin Ministerul Finanțelor, afară de cazurile în care legea stabilește anume alte organe în acest scop. Calitatea procesuală pasivă se stabilește în raport de persoana obligată în raportul juridic dedus judecății, iar nu în raport de reprezentantul acesteia. În speță, atât obligația restituirii în natură, cât și a despăgubirii revine Statului Român care, existând norma specială, este reprezentat de, concluzie ce se desprinde din dispozițiile art. 40 alin. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1344/2003.
Temeiul juridic al acțiunii precizat în cererea introductivă, este art. 341alin. 1 și 2 din Legea nr. 261/2002. Nu se poate vorbi de o omisiune în motivarea în drept a cererii prin neindicarea dispozițiilor art. 480. civ. deoarece, existând dispozițiile legale speciale, acestea se aplică obligatoriu, acțiunea în revendicare întemeiată pe dreptul comun fiind inadmisibilă.
Decizia este nelegală, întrucât, deși reclamanta a solicitat administrarea probei testimoniale, instanța, fără a se pronunța asupra acestei cereri, a reținut că reclamanta "nu a reușit să facă dovada pretențiilor deduse judecății în conformitate cu dispozițiile art. 1169. civ.".
În caietul grefierului este făcută mențiunea "sol.pr.test", ceea ce reprezintă prescurtarea solicitării reprezentantei reclamantei de administrare a unor probe testimoniale
Dreptul la un proces echitabil, la examinarea cauzei în fond, stipulat de art. 6 pct. 1 din Convenție, poate fi asigurat doar cu respectarea unor principii fundamentale într-o procedură contradictorie cu respectarea dreptului de apărare și a egalității armelor. Elementul fundamental al dreptului la un proces echitabil îl reprezintă exigența ca fiecare dintre părți să dispună de posibilități suficiente, echivalente și adecvate pentru a-și susține poziția asupra problemelor de drept și de fapt și ca nici una din părți să nu fie defavorizată în raport cu cealaltă.
Concluzia instanței de apel că reclamanta nu a reușit să-și dovedească pretențiile este nelegală sub două aspecte, și anume:
Pe de o parte, instanța nu s-a pronunțat asupra cererii în probațiune. Asupra probelor propuse de părți instanța se pronunță prin încheiere motivată, atât în caz de admitere, cât și în caz de respingere, încheierea prin care se încuviințează probele trebuind să indice faptele ce trebuie dovedite și mijloacele de dovadă încuviințate conform dispozițiilor art. 168 alin. 1. proc. civ.
Pe de altă parte, din considerentele deciziei se deduce că instanța a apreciat că dovada preluării abuzive poate fi făcută doar prin înscrisuri. Este de observat că legea specială nu conține nici o dispoziție referitoare la mijloacele de probă prin care foștii proprietari sau moștenitorii acestora pot dovedi preluarea sau confiscarea abuzivă a metalelor prețioase, ceea ce înseamnă că sunt aplicabile normele generale privind admisibilitatea probelor.
Astfel, dovada faptelor materiale poate fi făcută nelimitat cu depoziții de martori. Chiar dacă s-ar aprecia că se impune a fi dovedite acte juridice în cauză nu operează interdicția dovezii cu martori prevăzută de art. 1191. civ. întrucât există un început de dovadă scrisă, în acest sens putând fi apreciate Buletinul de Analiză și marcare nr. 122/1948 ( 7 dosar nr. 170/2005), adresa emanând de la securitate din care reiese că antecesoarea reclamantei era suspectă "pe linia de muncă - - " ( 26 dosar recurs), fiind incidente dispozițiile art. 1197. civ.
Dat fiind caracterul abuziv al preluării se poate aprecia că reclamantei creditoare, respectiv antecesorilor săi nu le-a fost cu putință să-și procure o dovadă scrisă fiind incidente dispozițiile art. 1198 pct. 1. civ.
Concluzia că reclamanta nu și-a dovedit pretențiile, nefiind bazată pe respingerea motivată a probei testimoniale și nici pe înlăturarea depozițiilor martorilor, este nelegală. Legala și temeinica soluționare a pricinii obligă instanța la epuizarea întregului probatoriu de care reclamanta înțelege să se folosească, în caz contrar, aceasta aflându-se în dezechilibru față de poziția Statului Român, respectiv într-o poziție de inferioritate, contrară principiului constituțional al egalității subiecților de drept în fața legii.
Sub aspectul mai sus învederat decizia fiind nelegală, fiind dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 168 alin. 1 proc. civ. precum și a dispozițiilor OUG nr. 190/2000 și Hotărârea Guvernului nr. 1344/2003, iar înlăturarea acestei nelegalități neputând fi făcută direct în recurs, Curtea, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 5 proc. civ. urmează a admite recursul reclamantei și a casa decizia dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 388 din 04.09.2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 12.12.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
red. LȘ/dact.MM
2ex/14.01.2008
Jud.apel: /
Jud.fond:
Președinte:Denisa BăldeanJudecători:Denisa Băldean, Lucia Ștețca Valentin Mitea
