Rezoluțiune contract. Jurisprudență. Decizia 1/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE CIVILA NR.1/

Ședința publică de la 05 Ianuarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Paulina Georgescu

JUDECĂTOR 2: Vanghelița Tase

JUDECĂTOR 3: Eleonora Spiridon

Grefier - -

S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenta-pârâtă -cu domiciliul procesual ales la cab.av. în Constanta,-.-.3...43,parter - împotriva deciziei civile nr.442/25.09.2008 pronunțată de Tribunalul Constanta în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatii-reclamanți, Sud,- judet Constanta, - Sud,str.- nr.2.judet Constanta și prin mandatar, - domiciliată în com.sat,str.- nr.316,judet B, având ca obiect rezoluțiune contract.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurenta-pârâtă avocat,conform delegatiei nr.270/26.11.2008 depusă la dosar, și pentru intimatii-reclamanti se prezintă avocat conform împuternicirii avocatiale nr.54/12.11.2008 depusă la dosar, fiind lipsă celelalte părti.

Procedura legal îndeplinită conform art.87 și urm.Cod pr.civilă.

După referatul grefierului de ședință;

Instanta luând act că nu mai sunt alte cereri prealabile ori înscrisuri de depus la dosar, fiind lămurită asupra cauzei, în conformitate cu art.150 Cod pr.civilă declară dezbaterile închise, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părtilor.

Apărătorul recurentei-pârâte, având cuvântul cu privire la exceptia lipsei calității procesuale active, arată că nu există raport obligational între intimatii reclamanti și defuncta bunică, ci numai între recurentă și aceasta.Astfel, în cererea principală instanta trebuia să verifice dacă intimatii-reclamanti sunt sau nu titularii dreptului la întretinere din antecontractul de vânzare-cumpărare și să se constate rezolutiunea acestuia raportată la dispozițiile art.1020 Cod civil.În ce priveste solutionarea cererii reconventionale instanta trebuia să retină că testamentul prezentat de către intimati este lovit de nulitate absolută, fiind fondat pe o cauză ilicită.Nu s-a retinut faptul că antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la 26.07.2001 este o formă de a gratifica pe nepoată, deoarece apartamentul a fost achiziționat de către defunctă în baza Legii nr.112/1995 din banii părintilor.

În concluzie, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii recurate, în sensul admiterii apelului formulat și a schimbării în tot a hotărârii instantei de fond, de respingere a cererii principale și de admitere a cererii reconventionale.

Apărătorul intimatilor-reclamanti, având cuvântul cu privire la calitatea procesuală activă a intimatilor are ca fundament devolutiunea succesorală testamentară.Testamentul deși a fost contestat a fost apreciat valabil de instantele de fond și apel.Existenta unui raport obligational între intimati și defuncta nu prezintă relevantă în ceea ce priveste calitatea procesuală activă.Înscrisurile atestă expedierea unor sume de bani din Italia de la mama recurentei-pârâte că aceasta din urmă, iar nu faptul că beneficiarul clauzei de întetinere a intrat în posesia acestor sume de bani

În concluzie, solicită respingerea recursului cu cheltuieli de judecată.

Instanta rămâne în pronunțare asupra recursului.

CURTEA

Asupra cererii de recurs;

Astfel, prin sentința civilă nr. 10575/19.09.2007, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul nr- s-a admis acțiunea civilă promovată de reclamanții, și, prin mandatar, în contradictoriu cu pârâta.

S-a respins acțiunea reconvențională promovată de pârâta, în contradictoriu cu reclamanții, și, ca nefondată.

S-a dispus rezoluțiunea antecontractului de vânzare cumpărare încheiat la data de 26.07.2001 între defuncta și pârâta și autentificat sub nr. 357/26.07.2001 de către BNP.

S-a dispus radierea ipotecii din evidențele de Carte Funciară, instituită asupra imobilului situat în localitatea Sud,-, județul C, prin antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.357/26.07.2001 de către BNP, în favoarea pârâtei

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Între pârâtă și defunctă a existat o strânsă relație de afecțiune, relație care a condus la încheierea antecontractului de vânzare cumpărare, însă defuncta avea nevoie și de întreținere. Instanța a apreciat ca fiind irelevant în cauză faptul că la momentul încheierii antecontractului, pârâta nu realiza venituri, în condițiile în care, ulterior, începând din anul 2002 și până la decesul lui, pârâta a realizat venituri, muncind în Italia, însă nu a contribuit la nevoile de întreținere ale defunctei.

Este evident că la încheierea acestui act notarial, pe lângă afecțiunea dintre părțile semnatare, promitenta vânzătoare - defuncta a urmărit și obținerea unui sprijin material în suportarea cheltuielilor existenței acesteia, pârâta fiind aleasă în detrimentul celeilalte nepoate cu vocație succesorală legală, reclamanta. Instanța a apreciat că tocmai acest sprijin material de care avea nevoie, nu a determinat-o pe defunctă a încheia un contractul de vânzare cumpărare în formă autentică cu pârâta, în condițiile în care, din punct de vedere legal, nu exista nici un impediment în acest sens.

Din analizarea materialului probator, instanța a apreciat că pârâta, în mod culpabil nu și-a onorat obligația privind întreținerea defunctei promitente, considerente pentru care a dispus rezoluțiunea antecontractului de vânzare cumpărare încheiat între părți la data de 26.07.2001 și autentificat sub nr. 357/2001 de către.

Pe cale de consecință, instanța a dispus și radierea inscripției ipotecare existente în evidențele funciare, ale imobilului situat în Sud,-, stipulată în favoarea pârâtei, aceasta nemaijustificând în cauză beneficiul unei asemenea clauze.

Din înscrisurile depuse, instanța a constatat că defuncta a înțeles a încheia un testament, în forma autentică, înregistrat sub nr. 163/27.01.2005 de către și, în favoarea reclamanților și, testând întreaga sa avere.

Instanța a apreciat că, datorită sprijinului avut de defuncta din partea reclamanților și, aceasta a înțeles a-i gratifica cu averea mobilă și imobilă.

Instanța nu a reținut apărările formulate de pârâta pe calea acțiunii reconvenționale, privind legalitatea manifestării de voință avute de defuncta, respectiv prin lipsa cauzei și cauza ilicită, în condițiile în care este evidentă voința testatoarei de gratificare a reclamanților și. este rezultatul sprijinului acordat defunctei de beneficiarii testamentului, sprijin de care, în mod evident defuncta dorea să mai beneficieze.

Drept urmare, manifestarea de voință avută de defuncta nu îmbracă forma unui legat cu sarcină.

Împotriva sentinței civile sus menționate, a declarat apel pârâta reconvenientă, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Tribunalul Constanța, prin decizia civilă nr. 442 din 25.09.2008, a respins ca nefondat apelul formulat de apelanta pârâtă reconvenientă, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și intimata intervenientă, prin mandatar, împotriva sentinței civile nr. 10575/2007 a Judecătoriei Constanța.

Împotriva deciziei civile a tribunalului a declarat recurs pârâta, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 8 și 9 Cod pr. civilă, în sensul că instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, pronunțând o hotărâre lipsită de temei legal.

Astfel, nu există raport obligațional între intimații reclamanții și defuncta, ci numai între recurentă și defuncta sa bunică.

Prin urmare, reclamanții nu au calitate procesual activă. Faptul că au un testament, nu se pot legitima în cererea de rezoluțiune a antecontractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere încheiat între defunctă și recurentă.

Referitor la soluționarea cererii reconvenționale, instanța nu a reținut că testamentul este lovit de nulitate absolută, fiind fondat pe o cauză ilicită. Cauza ilicită este aceea a inserării în cuprinsul actului testator a unei clauze de întreținere, ceea ce conduce la concluzia perfectării unui act de transmitere a unui drept de proprietate real, sub condiție, viitor și numai în schimbul unei contraprestații de întreținere acordate defunctei.

Legatul, pentru a fi valabil, trebuie să nu fie afectat de vreo modalitate, de o condiție sau de o contraprestație în timpul vieții testatorului, întrucât își pierde cauza esențială, aceea a gratificării, după decesul testatorului.

Prin urmare, instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății.

De asemenea, instanța nu a reținut că antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 26.07.2001 a constituit o formă de aog ratifica pe recurentă de către defunctă, ca urmare a faptului că defuncta datora bani părinților recurentei, pentru achiziționarea bunului imobil în care aceasta domicilia. Imobilul a fost achiziționat în baza Legii nr. 112/1995 din banii părinților săi și datorită acestei situații, cât și a afecțiunii dintre bunică și nepoată s-a încheiat antecontractul. Clauza de întreținere a fost respectată, dar nu a înțeles să își preconstituie probe, din care să rezulte că a participat cu diferite sume de bani la cheltuielile de întreținere a bunicii sale.

Examinând motivele de recurs și verificând probele administrate, instanța reține următoarele:

La data de 21.10.2004, reclamanta a chemat în judecată pe recurentă pentru a se dispune rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 357/26.07.2001 și radierea ipotecii înscrise în favoarea promitentului cumpărător pentru imobilul din Sud,-.

În fond după casare, în rejudecarea cauzei, reclamanta a decedat și au fost introduși în cauză în calitate de reclamanți, moștenitorii testamentari și, iar în calitate de moștenitor legal, prin mandatar ( reclamanta locuind în Elveția).

Pe fondul cauzei se reține că între reclamanta ( ulterior decedată) și recurentă s-a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 357/26.07.2001 la., pentru imobilul din Sud,-.

În antecontractul de vânzare-cumpărare, vânzătoarea și-a rezervat dreptul de abitație viageră asupra unei camere, iar cumpărătoarea s-a obligat să o întrețină pe toată durata vieții și să suporte cheltuielile de înmormântare.

Din probatorii a rezultat că nu a fost respectată clauza de întreținere, vânzătoarea fiind în vârstă avea permanent nevoie de sprijin material și moral, motiv pentru care constatând că recurenta a plecat din țară și nu își respectă obligația asumată, a solicitat rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare și a încheiat un testament asupra averii sale în favoarea lui și, instituindu-i legatari cu titlu universal.

Prin acest din urmă act, față de starea sa de nevoie, i-a îndatorat să o îngrijească permanent, fapt dovedit cu probele administrate.

Împrejurarea că în testament a fost inserată clauza de întreținere a testatoarei și să suporte cheltuielile de înmormântare, nu atrage nulitatea absolută a testamentului, ci se poate constata, dacă se probează, nulitatea acestei clauze, dar nu și a restul dispozițiilor de gratificare a intimaților, ca ultimă voință a testatorului.

Drept urmare, în înțelesul dispozițiilor art. 802 Cod civil, testamentul este un act irevocabil prin care testatorul dispune, pentru timpul încetării sale din viață, de tot sau o parte din avutul său. Nulitatea testamentului cum solicită recurenta, poate fi cerută numai dacă se dovedește că nu au fost respectate condițiile de fond, cerute pentru validitatea testamentului, ori în cauză nu s-au făcut astfel de probe.

Nerespectarea "cauzei", conform cererii recurentei în reconvențională nu poate fi reținută, instanța din dovezi a reținut că intenția reclamantei ( decedată) de gratifica o anumită persoană a fost determinată de motive concrete - starea de nevoie și incapacitatea de a se întreține datorită vârstei înaintate.

Pe cale de consecință, testamentul încheiat de reclamanta este legal, iar în urma decesului acesteia, litigiul a fost continuat de moștenitorii testamentari, care se legitimează procesual și au calitate procesual activă, alături de moștenitorul legal care și-a însușit acțiunea reclamantei decedate.

Față de considerentele de mai sus, în baza art. 312 al.1 Cod pr. civilă instanța va respinge ca nefondat recursul declarat.

Conform art. 274 Cod pr. civilă va obliga pe recurentă către intimata la 1800 lei cheltuieli de judecată, în recurs și către intimata la 500 de lei cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul civil declarat de recurenta pârâtă, cu domiciliul procesual ales la Cabinetul de avocat din Constanta,-, -.3,.C,.43, parter, împotriva deciziei civile nr.442/25.09.2008 pronunțată de Tribunalul Constanta în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți și, domiciliați în Sud,-, județul C și prin mandatar, domiciliată în loc.,-, județul B, ca nefondat.

Obligă pe recurentă către intimata la 500 lei cheltuieli de judecată și către intimata la 1800 lei, cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 5 ianuarie 2009.

Președinte, Judecători,

- - - -

Grefier, - -

- -

Jud.fond.

Jud. apel;

Red.dec.jud. /6.03.2009

Dact.gref.

2 ex./6.03.2009

Președinte:Paulina Georgescu
Judecători:Paulina Georgescu, Vanghelița Tase, Eleonora Spiridon

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Rezoluțiune contract. Jurisprudență. Decizia 1/2009. Curtea de Apel Constanta