Rezoluțiune contract. Jurisprudență. Decizia 218/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 218/A/2008
Ședința publică de la 19 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 2: Ioan Truță
Grefier - -
Pe rol se află pronunțarea asupra apelului declarat de către reclamanta 001 împotriva sentinței civile nr.964 din 18 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar cu nr.unic - având ca obiect rezoluțiune antecontract, în contradictoriu cu pârâții intimați - și -.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
Se constată că la dosar s-au depus prin registratură concluzii scrise din partea reclamantei apelante - 001 SA.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din 18 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului de față reține,
Prin acțiunea civilă înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Aiud sub dosar nr-, reclamanta - 001 SRL, a chemat în judecată pârâții și, solicitând pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1648/27.12.2006 la.P, și repunerea părților în situația anterioară.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că la data de 27.12.2006, a fost autentificat la.P, sub nr. 1648, contractul de vânzare - cumpărare având ca obiect imobilul situat în comuna, nr. 87, jud. Reclamanta are în acest contract calitatea de vânzător iar pârâții calitatea de cumpărător, prețul stabilit al vânzării fiind de 210.000 Euro, din care 110.000 Euro urma să fie achitată de cumpărător prin credit. Prin antecontractul de vânzare - cumpărare încheiat între părți și autentificat prin încheierea nr. 1595/13.12.2006, și contractul de vânzare - cumpărare autentificat prin încheierea 1648/27.12.2006, ambele la.P, s-a prevăzut că din preț, a fost achitată cu titlu de arvună, suma de 100.000 Euro. În realitate, această sumă nu a fost achitată nici în prezent. Reclamanta a semnat antecontractul și contractul, conținând aceste mențiuni datorită manoperelor dolosive ale pârâtului.
La data încheierii contractului, au mai fost semnate două declarații ale pârâtului, prin care acesta recunoaște faptul că nu a achitat suma de 100.000 Euro înscrisă în contract, și care i-a fost împrumutată de vânzător. De asemenea s-a obligat să nu înstrăineze și să nu intre în posesia bunurilor cumpărate.
Prin înscrisul intitulat "Declarație" dată la data de 27.12.2006, pârâtul a recunoscut că a primit 100.000 Euro de la, cu titlu de împrumut, acest act făcând dovada neplății acestei sume, împreună cu actul intitulat tot "Declarație", prin care pârâtul se angajează să nu înstrăineze imobilul care face obiectul contractului autentic. Aceste declarații au fost redactate pentru a se evidenția faptul că, din prețul de vânzare - cumpărare stabilit în contract, pârâtul nu a achitat suma de 100.000 Euro. Contractul a fost încheiat ca urmare a inducerii în eroare a reclamantei de către pârât, care voia să cumpere la licitație publică o moară deținută de reclamantă, care intrase în lichidare judiciară, însă nu dispunea de lichiditățile necesare. Fiind cunoștințe mai vechi, reclamantul a acceptat să încheie contractul de vânzare - cumpărare în baza căruia a obținut un împrumut de 110.000 Euro de la.D și a garantat cu proprietatea cumpărată în valoare de 210.000 Euro. S-a stabilit că proprietatea rămâne în continuare a societății, actul fiind încheiat pro forma. În acele împrejurări, pârâtul i-a asigurat că va obține sumele de bani necesare participării la licitații, în urma unei inginerii financiare din Spania. După participarea la licitație pe care a câștigat-o, nu a fost în măsură să achite prețul și a pierdut și garanția de participare.
Reclamanta arată că a fost viciat consimțământul său prin manopere dolosive ale pârâtului și pot solicita contractului fiind în prezența unui caz de nulitate relativă.
În drept s-au invocat art. 1020 și urm. cod civil, art. 961 cod civil.
Prin sentința civilă nr. 1275/2007, Judecătoria Aiuda admis excepția necompetenței materiale și în temeiul art. 2 pct. 1 lit. "b" cod procedură civilă, a declinat cauza la Tribunalul Alba.
Prin sentința civilă nr. 964/18.06.2008, Tribunalul Alba - Secția civilă a respins acțiunea formulată de reclamanta - 001 SRL împotriva pârâților și, și a obligat reclamanta să plătească în favoarea pârâtelor suma de 5.000 lei, cheltuieli de judecată.
În considerentele sentinței s-a reținut că, prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1648/27.12.2006 de P, reclamanta a vândut pârâților imobilul înscris în CF 1708, prețul vânzării fiind stabilit la suma de 210.000 Euro, din care reclamanta a recunoscut primirea sumei de 100.000 Euro cu titlu arvună, restul de preț urmând a fi achitat prin credit, acordat cumpărătorilor de către R Agenția Ocna M, până la data de 31.01.2007. Singura obligație stabilită în sarcina cumpărătorilor a vizat achitarea diferenței de preț de 110.000 Euro până la 31.01.2007 prin credit bancar, și această obligație a fost respectată de pârâți. Având în vedere că contractului în condițiile art. 1020 cod civil, operează în situația în care una dintre părți nu-și îndeplinește obligațiile asumate prin contract, iar din actele dosarului rezultă că cumpărătoarea și-a îndeplinit obligațiile de plată de restului de preț, acțiunea s-a reținut a fi neîntemeiată. Susținerea reclamantei privind neplata arvunei de 100.000 Euro, menționată în antecontractul de vânzare - cumpărare, s-a reținut a fi neîntemeiată câtă vreme chiar vânzătoarea a recunoscut în fața notarului, încasarea arvunei ca parte din prețul convenit.
Reclamanta a invocat manoperele dolosive ale pârâților, inducerea sa în eroare de către pârâtul care intenționa să cumpere la licitație publică o moară, însă nu dispunea de lichiditățile financiare, împrejurare în care părțile au convenit, încheind contractul de vânzare - cumpărare în baza căruia pârâtul a obținut un împrumut de 110.000 Euro și garantat cu proprietatea cumpărată, urmând ca proprietatea să rămână societății în continuare. Instanța a apreciat că în speță nu s-a făcut dovada manoperelor dolosive folosite de pârât pentru a induce în eroare reclamanta la încheierea actului. Cele două înscrisuri invocate de reclamantă nu dovedesc sub nici o formă intenția pârâtului de inducere în eroare a reclamantei, câtă vreme unul vizează un împrumut contractat de pârât de la numitul, iar celălalt vizează instituirea unei obligații privitoare la unele bunuri cumpărate la licitație publică și alte bunuri cumpărate de la - 001 SRL, fără trimitere la imobilul ce face obiectul contractului autentic. Nici cu proba testimonială administrată nu s-a făcut dovada unei manopere dolosive efectuată de pârât.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, solicitând în principal, casarea sentinței atacate, admiterea acțiunii și contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1648/27.12.2006 de P, și repunerea părților în situația anterioară. În subsidiar, se solicită casarea sentinței și constatarea nulității relative a contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1648/27.12.2006 de P și repunerea părților în situația anterioară, cu cheltuieli de judecată.
Depunând motivele de apel, reclamanta a precizat cererea sa, solicitând:
-să se dispună contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1648/27.12.2006 de P, încheiat între părți, cu privire la imobilul înscris în CF 1708.
-să fie anulată în parte încheierea de întabulare a imobilului nr. 5612/27.12.2006, și restabilirea situației anterioare în CF 1708, în sensul radierii pârâților și de sub B 14, 15 și reînscrierea apelantei sub B 12,
-să se dispună apelantei să restituie pârâților intimați suma de 110.000 Euro,
-să se mențină încheierea nr. 5604/27.12.2006, precum și înregistrările făcute sub B 16 și C 4, în CF 1708, privind R Agenția Ocna
-să fie obligați pârâții la cheltuieli de judecată, la fond și apel.
În motivarea apelului, reclamanta susține că hotărârea primei instanțe este netemeinică pentru că a ignorat unele probe administrate, iar pe de altă parte nu a administrat toate probele pentru a stabili o corectă stare de fapt.
Astfel reclamanta, reprezentată de a negociat cu pârâții, vânzarea imobilelor înscrise în CF 1708, stabilind prețul la 210.000 Euro. Pentru că pârâții nu aveau această sumă, au făcut demersuri la Agenția BCR Ocna M să obțină un credit, a cărui restituire să fie garantată cu un contract de ipotecă asupra imobilelor menționate. Banca a apreciat că poate acorda un credit de 110.000 Euro cu garanței ipotecară, și cu condiția ca pârâtul să prezinte un antecontract de vânzare - cumpărare autentic, notat în CF, și în care să se arate că pentru imobilele ce urmează a fi vândute a fost plătită arvuna de 100.000 Euro, iar restul de preț urmează să fie plătit prin credit până la data de 31.01.2007. S-a solicitat ca vânzătoarea să nu ceară întabularea dreptului de ipotecă, și a interdicției de înstrăinare pentru garantarea restului de preț. Pârâții nu aveau la acea dată arvuna de 100.000 Euro, însă având în vedere relațiile apropiate de încredere dintre reclamantă și pârâți, și solicitarea lor, s-a încheiat actul sub semnătură privată intitulat "Antecontract de vânzare - cumpărare" autentificat cu încheierea nr. 1595/13.12.2006 de P. În antecontract s-a prevăzut că, prețul de vânzare - cumpărare este în sumă de 210.000 Euro, din care pârâții au achitat arvuna de 100.000 Euro, deși în realitate suma nu a fost plătită.
După obținerea creditului de către pârâți, în 27.12.2006, s-a încheiat între părți contractul autentic de vânzare - cumpărare în care s-a stipulat cu privire la prețul imobilelor vândute că a primit arvuna de 100.000 Euro, iar restul de 110.000 Euro, urma să fie achitat prin credit, până cel târziu la 31.01.2007. Nici în 27.12.2006, pârâții nu au achitat arvuna. În aceiași zi, la sediul P reprezentantul reclamantei, și intimatul au încheiat două acte sub semnătură privată intitulate "Declarație", pentru a avea garanția plății arvunei de 100.000 Euro, consemnată în contractul de vânzare - cumpărare amintit și în antecontractul de vânzare - cumpărare.
În primul act se menționează că pârâtul recunoaște existența unei datorii în sumă de 100.000 Euro și se obligă să o restituie până la data de 27.12.2007, iar în al doilea act recunoaște că datorează suma de 100.000 Euro, conform declarației din 27.12.2006 și 100.000 Euro - diferență de valoare de piață a imobilelor din, și se angajează să nu le înstrăineze fără consimțământul expres și scris al asociațiilor reclamantei.
Cele două declarații au fost scrise de numita, și semnate de reprezentanții reclamantei, de pârâtul și de doi martori - și. Pârâtul a recunoscut în fața primei instanțe semnăturile de pe cele două declarații și a fost audiat martorul -, care precizează că declarațiile au fost încheiate deoarece pârâtul nu a achitat arvuna de 100.000 Euro, pentru imobilul în litigiu.
Apelanta consideră că trebuiau încuviințați și martorii și.
De asemenea, să fie obligați pârâții să depună copii după actele din dosarul de credit.
Față de probele administrate, apelanta susține că prima instanță trebuia să rețină, că în cauză este vorba de o simulație pentru care sunt aplicabile prevederile art. 1175 cod civil, și nu dolul cum din eroare a susținut reclamanta, în precizarea acțiunii. Aceasta pentru că, între părți s-au încheiat două categorii de acte: acte aparente adică simulate sau publice ( antecontractul și contractul de vânzare cumpărare autentice) și acte ascunse adică secrete, pentru mascarea actelor aparente ( cele două declarații din 27.12.2006). Actele secrete au fost încheiate pentru a masca faptul că pârâții nu au achitat reclamantei avansul. Prima instanță trebuia să dea eficiență celor două acte sub semnătură private intitulate "Declarații" și să rețină că pârâții nu au achitat până la data de 27.12.2006 arvuna de 100.000 Euro, apoi să rețină că sunt întrunite cerințele art. 1020, 1021 cod civil și să admită acțiunea.
Apelanții au depus copii după CF 1708, după încheierea de CF 5604/27.12.2006, contractul de ipotecă și doctrină.
Intimații și au depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat respingerea apelului declarat de reclamantă, pentru următoarele considerente:
Nu sunt îndeplinite condițiile art. 1020, 1021 cod civil, pentru că nici una dintre părți nu și-a asumat vreo obligație ulterioară încheierii contractului: reclamanta a vândut și pârâții au cumpărat pur și simplu, fără a se stipula în contract vreo obligație ulterioară.
In al doilea rând, intimații susțin că motivarea apelului de existență a unei simulații este nefondată: dacă apelanții consideră că nu s-a plătit prețul, au neglijat faptul că reclamanta a recunoscut primirea unei părți din preț iar restul de preț a fost achitat de bancă. Dacă apelanții invocă simulația, pe considerente care țin de fondul cauzei, trebuie avut în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile acesteia: din motivarea apelului rezultă că actul secret ascunde actul aparent; la simulație actul secret trebuie întocmit înaintea actului aparent, iar în speța de față este invers; ambele acte atât cel aparent cât și cel secret va trebui să aibă aceiași formă, însă în cauza de față, nu au; nici părțile din actul secret și actul aparent nu sunt aceleași. Reclamanta, pentru a invoca simulația, trebuia să se adreseze cu o acțiune în simulație, însă în speță s-a formulat acțiune în rezoluțiune, în care invocă simulația. Apelanta se referă la contractul de vânzare - cumpărare ca un act aparent, dar nu se referă în nici un fel la contractul autentic de vânzare - cumpărare, prin care reclamanta recunoaște că a primit suma de 100.000 Euro dar nu mai invocă un act secret.
Intimații menționează și faptul că la Tribunalul Alba, sub dosar nr-, a chemat în judecată pârâtul, pentru a fi obligat la plata sumei de 100.000 Euro, rezultați din acea declarație de care se face vorbire și în apel. La interogatoriu, a arătat că suma respectivă i-a înmânat-o lui, înainte de a intra în biroul notarului, pentru a încheia actul autentic de vânzare - cumpărare. În această situație, intimații consideră evident faptul că a plătit avansul de 100.000 Euro, astfel încât argumentația din apel este fictivă. Cu cheltuieli de judecată.
Intimații au depus copie după interogatoriul luat lui, o adresă din partea - SRL Ocna M ( firmă care are un contract de prestări servicii contabile cu - 001 SRL ).
În instanța de apel au fost audiați doi martori, - martor semnatar al înscrisurilor sub semnătură privată și - notarul public care a instrumentat încheierea actului atacat. Martorul a declarat că din discuțiile părților a înțeles că prețul imobilului a fost de 200.000 Euro, însă în contractul de vânzare - cumpărare s-a menționat 100.000 Euro. Martorul a înțeles că părțile au convenit ca pârâtul să fie păsuit pentru plata de 100.000 Euro, un an și nu are cunoștință dacă la data încheierii actelor s-a plătit vreun.
Notarul Public a declarat că știe că între părți s-au încheiat niște înscrisuri sub semnătură privată, înainte sau după semnarea actului autentic. Nu a fost în măsură să precizeze dacă a fost achitat avansul de către cumpărător, însă își amintește că i s-au cerut consultații în legătură cu constituirea unei ipoteci sau alte garanții, și chiar condiții de asociere pentru o societate. Martorul nu a fost în măsură să precizeze părțile care au fost de față la încheierea actului sub semnătură privată, în biroul său.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, din oficiu și prin prisma motivelor de apel, Curtea reține următoarele:
Prin antecontractul de vânzare - cumpărare încheiat între - 001 SRL reprezentată de asociat și pârâtul, s-a stabilit că urmează să fie vândut imobilul situat în, nr. 356, înscris în CF 1708, cu un preț de 210.000 Euro, din care 100.000 Euro a fost plătit ca arvună la data încheierii actului și restul de preț în sumă de 110.000 Euro, urma să fie plătit prin credit acordat de BCR - Agenția Ocna M, până la data de 31.01.2007.
La data de 27.12.2006, s-a încheiat contractul autentic de vânzare - cumpărare, autentificat cu încheierea nr. 1648/27.12.2006 de P, prin care părțile - 001 SRL și, au stabilit că vând respectiv cumpără imobilul înscris în CF 1708, pentru prețul de 210.000 Euro, din care vânzătorul recunoaște că a primit 110.000 Euro și urmează să primească până la 31.01.2007, diferența de 110.000 Euro prin credit acordat de BCR - Agenția Ocna
În aceiași zi, 27.12.2006 printr-un înscris intitulat "Declarație", pârâtul recunoaște existența unei datorii în sumă de 100.000 Euro, față de, sumă ce i-a fost împrumutată, termenul fiind stabilit de comun acord de 1 an, respectiv până la data de 27.12.2007. Înscrisul a fost semnat de împrumutător, împrumutat și doi martori - și.
A mai fost depus un înscris intitulat "Declarație", prin care numitul se angaja să nu înstrăineze nici unul din bunurile pe care le-a cumpărat în urma execuției silite efectuate de BRD A, și nici cele cumpărate de la - 001, bunuri situate în comuna, nr. 87, fără consimțământul expres și scris a asociațiilor societății - 001 SRL. S-a mai menționat că în cazul în care va achita suma de 200.000 Euro, ce reprezintă suma de 100.000 Euro - împrumutată conform declarației din 27.12.2006 și suma de 100.000 Euro - diferență valoare de piață a imobilelor din, poate să dispună în mod liber de imobile.
Potrivit art. 294 cod procedură civilă, în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi. Ori, apelantul a invocat în motivele de apel ca temei juridic al acțiunii, deci cauza - art. 1175 cod civil, simularea actelor juridice, motive neinvocate în primă instanță. Afirmația apelantei că dineroarea invocat ca temei al rezoluțiunii contractului dolul, când trebuia să invoce simulația, nu poate fi luată în considerare. Concluziile și apărarea pârâtei s-a făcut față de susținerea de către reclamantă a dolului, la fel - potrivit principiului disponibilității - instanța a analizat valabilitatea contratului prin prisma motivelor invocate de reclamantă. De aceea, prin prisma motivelor invocate în acțiune și față de art. 294 cod procedură civilă, nu se va avea în vedere și nu se va analiza contratul de vânzare-cumpărarea prin prisma existenței simulației.
Analiza sentinței atacate se va face raportat la aspectele invocate și examinate în fața instanței de fond, precum și față de probele administrate în completare de instanța de apel.
contractelor se poate face în contratele sinalagmatice, potrivit art. 1020 cod civil, întotdeauna când una dintre părți nu îndeplinește obligația sa.
În speță, se cere unui contract de vânzare-cumpărare autentic, care are ca obiect un teren, prețul stabilit de părți fiind plătit în două tranșe: arvuna de 100.000 Euro a fost plătită în momentul încheierii antecontractului de către părți, potrivit înscrisului pe care l-au redactat și semnat, iar diferența de 110.000 Euro s-a plătit prin credit bancar, de către cumpărător. Deci, în contractul de vânzare - cumpărare autentic s-a reținut că a fost plătită arvuna de 100.000 euro, reclamanta semnând actul. Așadar, ambele părți și-au îndeplinit obligația rezultată din contractul de vânzare - cumpărare: vânzătorul a transmis imobilul, iar cumpărătorul a plătit prețul - parțial direct, restul de preț - prin credit bancar. Din cele reținute rezultă că nu sunt îndeplinite condițiile art. 1020 cod civil pentru contractului.
Susținerea reclamantului că a semnat contractul în urma manoperelor dolosive ale pârâtului este de asemenea nefondată. Dolul este orice manoperă frauduloasă, adică orice mijloc viclean întrebuințat pentru a înșela pe o parte contractantă cu ocazia încheierii unui contract. Reclamantul afirmă că a încheiat contractul bazându-se pe faptul că știa de multă vreme pârâtul și pe susținerea acestuia că va obține bani în urma unor "inginerii financiare". Din probele cerute și administrate nu reiese că pârâtul ar fi uzat de vreo manoperă dolosivă, pentru a obține consimțământul reclamantei. Nu s-a probat potrivit art. 1169 cod civil nici măcar faptul că pârâtul ar fi făcut asemenea afirmații.
Actele sub semnătură privată încheiate la data de 27.12.2006, nu au legătură cu speța de față, astfel că nu pot fi considerate manopere dolosive. Înscrisul prin care pârâtul recunoaște că datorează numitului suma de 100.000 euro, este încheiat între aceste două persoane, altele decât părțile din contractul de vânzare - cumpărare atacat ( vânzător este - SRL). Aceeași este situația înscrisului sub semnătură privată, care face referire la înscrisul de recunoaștere a creanței de 100.000 euro. Cei doi martori semnatari ai actelor sub semnătură privată nu aveau cunoștință directă despre plata avansului către cumpărător.
Așadar, prin acțiunea formulată, reclamantul invocă propria culpă în semnarea contractului, menționând nereal că a primit avansul din preț. Ori, este inadmisibil ca reclamantul să invoce propria culpă ca temei al unei acțiuni.
Nu s-a dovedit existența unei împrejurări care să conducă la nulitatea relativă a contractului, vicierea consimțământului nefiind probată.
Din toate aceste considerente va fi respins ca nefondat apelul reclamantului, în temeiul art. 296 cod procedură civilă, menținând sentința apelată.
În temeiul art. 274 cod procedură civilă, va fi obligat apelantul la cheltuieli de judecată către intimat de 1000 lei, reprezentând onorariu de avocat.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de reclamanta - 001 SRL împotriva sentinței civile nr.964/2008 pronunțată de Tribunalul Alba.
Obligă apelanta să plătească intimaților cheltuieli de judecată de 1000 lei.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Tehnored.
6ex/26.01.2009
Jud.fond
Președinte:Anca NeamțiuJudecători:Anca Neamțiu, Ioan Truță
