Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 144/2010. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 144

Ședința publică de la 02 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Costinela Sălan

JUDECĂTOR 2: Oana Ghiță

JUDECĂTOR 3: Tatiana Rădulescu

Grefier - -

Pe rol judecarea recursului declarat de recurenții reclamanți, împotriva deciziei civile nr. 4 din 13 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, având ca obiect servitute.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul reclamant asistat de avocat și recurenta reclamantă reprezentată de același avocat, intimații pârâți și, ambii reprezentați de avocat, lipsind intimații pârâți și.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;

Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față.

Avocat, pentru recurenții reclamanți, susține că în cazul de față este vorba de o situație clasică a terenului înfundat, astfel că la terenul reclamanților nu se poate ajunge decât prin proprietatea pârâților.

Solicită admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul respingerii apelului și admiterii în parte a acțiunii în ceea ce privește instituirea unei servituți de trecere, cu cheltuieli de judecată.

Avocat, pentru intimații pârâți și, arată că terenul reclamanților este un teren extravilan încadrat în categoria "vegetație forestieră" și există căi de acces care nu prejudiciază pe nimeni.

Pune concluzii de respingere a recursului.

CURTEA

Asupra recursului civil de față;

Prin sentința civilă nr. 6000/09.11.2007 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-, s-a admis acțiunea având ca obiect servitute de trecere și revendicare imobiliară, formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâții, și.

Au fost obligați pârâții și să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 186 mp care face parte integrantă din suprafața de 7603 mp. aparținând reclamanților, cu vecinătățile la -, E- Ocolul Silvic, V- De, precum și suprafața existentă sub forma unui triunghi, cu o bază de 6,20 și o înălțime de 60 ( ca ocupată de pârâți).

S-a dispus crearea unei servituți de trecere pentru reclamanți din str. -, astfel: la o distanță de 3,9 m din partea de est spre vest de la gardul existent, ( se compune din 0,75 mp destinația de la gard la fosă + 2,65 lățimea fose + 0,5 distanța până la poartă mare ) de 4 pe lățime și o lungime de 12 m, în total 48 mp.

Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților suma de 1310 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamanții și-au dovedit dreptul de proprietate prin titlul de proprietate nr. 6773/20/22.11.1994, aceștia sunt moștenitorii legali ai autorilor și, fiind în indiviziune asupra suprafeței de 7,92 ha.

S-a reținut că, prin raportul de expertiză efectuat în cauză s- concluzionat că suprafața de 7603 mp aparține reclamanților și are vecinătățile: la N-; la - Ocolul Silvic, la S- Ocolul Silvic la - De, pârâții ocupând din terenul reclamanților suprafața de 186 mp, exercitând astfel posesia suprafeței de 186 mp., iar accesul din str. - fost blocat de gardul construit, și nu de suprafața ocupată în plus.

-, gardul fost construit în anul 2002 după ce au cumpărat terenul care era deja împrejmuit cu un gard deteriorat, șpalieri și plasă de sârmă, de către vânzătoarea, reclamanții solicitând servitute de trecere spre terenul lor din strada - pe o lățime de 4 metri și o lungime de 12, astfel că instanța a obligat pe pârâți să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 186 mp, care face parte integrantă din suprafața de 7603 mp. aparținând reclamanților, cu vecinătățile N-, E- Ocolul Silvic, V - De, precum și suprafața existentă sub forma unui triunghi cu o bază de 6,20 și o înălțime de 60 ( ca ocupată de pârâți).

S-a apreciat de către instanța de fond că, în conformitate cu dispozițiile art.586 Cod civil, raportat la art. 616 Cod civil, se impune crearea unei servituți de trecere pentru reclamanți din str. -, astfel: la o distanță de 3,9 m din partea de est spre vest de la gardul existent ( se compune din 0,75 mp destinația de la gard la fosă + 2,65 lățimea fosei + 0,5 distanța până la poarta mare ) de 4 m, pe lățime și o lungime de 12 m, în total 48 mp.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții și, criticând-o ca netemeinică și nelegală.

Au susținut că sentința este lovită de nulitate, întrucât a fost admisă acțiunea introdusă de reclamanți în totalitate, fără a se face precizarea că la capătul de cerere privind revendicarea suprafața de teren pe care au fost obligați să o lase în proprietatea reclamanților este mai mică decât aceea solicitată prin acțiune, ceea ce presupunea admiterea în parte a acțiunii.

-, atât concluziile raportului de expertiză, cât și dovezile administrate de reclamanți, nu sunt concludente în ceea ce privește demonstrația vecinătăților terenului reclamanților cu pârâții, astfel că în mod greșit s-a reținut de către instanță pe baza acestor probe că pârâții ocupă din terenul reclamanților.

Cu privire la necesitatea creării unei servituți s-a arătat de asemenea, că s-a reținut o situație de fapt eronată, întrucât există mai multe căi de acces care nu aduc nici un prejudiciu nimănui și este absurd să se stabilească o servitute de trecere care practic presupune traversarea curții pârâților prin secționarea ei, pentru a se ajunge la un teren care este în extravilan.

S-a criticat sentința și sub aspectul că au fost respinse probe, respectiv completarea raportului de expertiză și proba pe care de comun acord atât pârâții cât și reclamanții au solicitat-o, respectiv efectuarea unei cercetări la fața locului.

Instanța a dispus completarea probatoriilor în apel prin efectuarea unui nou raport de expertiză, stabilindu-se obiectivele de către instanță la 5.02.2008, expertiza fiind efectuată de către expert specialitatea topografie - geodezie cadastru și depusă la dosar sub nr. 3055/7.04.2008.

La termenul din 8.04.2008 instanța a dispus suspendarea cauzei, în baza art. 242 pct. l Cod pr. civilă, ca urmare a acordului părților.

La data de 7.11.2008 apelanții au formulat cerere de repunere pe rol, motivând că inițial au fost de acord cu cererea de suspendare, întrucât intimații reclamanți intenționau să introducă o acțiune pentru lămurirea conținutului și întinderii actelor lor de proprietate, dar până în luna noiembrie 2008 nu au introdus această acțiune.

Prin decizia civilă nr.4 din 13 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, s-a admis apelul declarat de apelanții pârâți și, în contradictoriu cu intimații reclamanți și, precum și cu intimații pârâți și.

S-a respins acțiunea reclamanților și având ca obiect revendicare și stabilire servitute, ca neîntemeiată.

Au fost obligați intimații reclamanți și la 2205 lei cheltuieli de judecată ( fond și apel ) către apelanții și.

S-a reținut că, din concluziile expertizei nr. 3055/7.04.2008 efectuată în apel, a rezultat că actele de proprietate ale reclamanților intimați și, nu sunt edificatoare cu privire la suprafața de 7603. revendicată, suprafață care se pretinde de către reclamanți ca fiind în vecinătatea pârâților apelanți.

-, în titlul de proprietate nr. 6773/20/22.ll.l994 emis în temeiul Legii nr. l8/l99l, act deținut de reclamanți și invocat în cauză( fila 5 dosar fond ) este menționată suprafața de 7603. teren pășune, situată în T 30 P 40, cu vecinii N -, S- nu este menționată vreo vecinătate, E-teren Primărie, V- malul.

S-a mai reținut că, din observarea duplicatului original, fișa cu date pentru completarea titlului de proprietate, planul cadastral, aflate în arhiva OCPI O, nu s-a putut stabili unde este amplasat terenul reclamanților de 7603. și nu s-a putut identifica vecinătatea imediată cu pârâții, care la rândul lor au prezentat toate actele de proprietate.

De altfel, acesta a fost și motivul pentru care la 8.04.2008 s-a solicitat suspendarea cauzei, cerere cu care și pârâții au fost de acord, pentru ca reclamanții să-și clarifice situația titlului de proprietate și au promovat o acțiune pentru anularea în parte a titlului de proprietate nr.6773/20/22.ll.l994, ce face obiectul dosarului 7378/3ll/2008, la Judecătoria Slatina, conform certificatului depus la fila 59 dosar apel.

S-a reținut de asemenea, că reclamanții au promovat o acțiune în revendicare și servitute de trecere pe terenul pârâților, prevalându-se de titlul de proprietate nr. 6773/20/22.ll.l994, titlu pe care ei înșiși îl constată ulterior ca fiind eronat întocmit și au promovat în acest sens o acțiune în anulare.

-, acțiunea în revendicare este potrivit art. 480 și următoare cod civil o acțiune reală, petitorie, prin care proprietarul neposesor revendică bunul său de la posesorul neproprietar, iar pentru admisibilitatea acțiunii reclamantul trebuie să probeze conform art.1069 Cod civil, atât dreptul său de proprietate asupra bunului, cât și faptul posesiei sau deținerii nelegitime exercitate de pârâți.

S-a reținut că în privința terenurilor ce cad sub incidența legii fondului funciar, dovada dreptului de proprietate se face numai prin titlul de proprietate eliberat în condițiile procedurii speciale prevăzută de acest act normativ.

-, în cauza dedusă judecății reclamanții nu și-au dovedit dreptul de proprietate prin titlul de proprietate nr. 6773/20/22.ll.l994 cu privire la suprafața pretinsă și prin urmare, nu pot justifica un titlu pentru terenul revendicat, fiind cert că în titlul de proprietate invocat există erori cu privire la stabilirea suprafeței și a vecinătăților.

Împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recurs reclamanții și, criticând-o pentru nelegalitate.
Au susținut că decizia recurată este nelegală, fiind pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art.244 pct. 1 Cod pr. civilă, deoarece tribunalul a trecut la soluționarea cauzei fără încuviințarea cererii de suspendare formulată de reclamanți, în condițiile textului de lege citat.

Au precizat că se impunea suspendarea judecării cauzei, până la soluționarea în mod irevocabil a dosarului nr- al Judecătoriei Slatina, având ca obiect anularea în parte a titlului de proprietate nr.6773/20/22 noiembrie 1994, în sensul ca în tarlaua 30 să se treacă parcela 60, în loc de parcela 40, menținându-se aceeași suprafață de 7603.

Au mai susținut că decizia este nelegală, fiind pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 616 Cod civil, în sensul că indiferent de noua poziționare în plan parcelar al suprafeței de 7603. reprezentând proprietatea recurenților, aceasta a devenit loc înfundat prin acțiunea intimaților de închide str. -.

-, această situație rezultă din raportul de expertiză și din schița ce însoțește raportul de expertiză.

Intimații și au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.

În ședința publică din 28 aprilie 2009, instanța a dispus suspendarea judecării recursului declarat de reclamanții și, până la soluționarea în mod definitiv și irevocabil a dosarului nr- al Judecătoriei Slatina, având ca obiect anularea în parte a titlului de proprietate nr.6773/20/22 noiembrie 1994.

Cauza a fost repusă pe rol la termenul de judecată din 15 decembrie 2009, dată la care a fost depusă sentința civilă nr.2102 din 27 martie 2009, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-, cu mențiunea definitivă și irevocabilă și titlul definitiv de proprietate nr.48127/62/11 noiembrie 2009, eliberat de Comisia Județeană O pentru stabilirea dreptului de proprietate.

Recursul este fondat, pentru următoarele considerente:

Prima critică formulată de recurenții reclamanți a vizat încălcarea dispozițiilor art.244 alin. 1 pct. 1 Cod pr. civilă, critica fiind apreciată ca întemeiată de către C, având în vedere faptul că între cele două litigii există o strânsă legătură, astfel încât, soluția pronunțată în dosarul nr- are o înrâurire hotărâtoare asupra recursului declarat de reclamanți.

Tocmai de aceea instanța de recurs a dispus suspendarea judecării cauzei, până la soluționarea în mod definitiv și irevocabil a dosarului nr- al Judecătoriei Slatina, având ca obiect anularea în parte a titlului de proprietate nr- eliberat de Comisia Județeană O pentru stabilirea dreptului de proprietate.

Prin sentința civilă nr. 2102/27 martie 2009 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-, rămasă definitivă și irevocabilă, s-a admis cererea formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâtele Comisia Județeană O și Comisia Locală S pentru stabilirea dreptului de proprietate, s-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr- și a fost obligată Comisia Județeană O să elibereze un nou titlu de proprietate, cu același titular și aceeași suprafață de 7603. modificându-se numărul parcelei, în sensul că parcela 40 din tarlaua 30 devine parcela 60, iar vecinii din partea de nord ai suprafeței de 7603 mp. sunt și pe o lungime de 61,30.

Conformându-se sentinței civile nr.2102/27 martie 2009 Judecătoriei Slatina, Comisia Județeană O pentru stabilirea dreptului de proprietate a emis un nou titlu de proprietate având nr.48827/62/11 noiembrie 2009, în care au fost făcute modificările consemnate în dispozitivul sentinței menționate.

Titlul de proprietate nr.48827/62/11 noiembrie 2009 face dovada dreptului de proprietate al reclamanților cu privire la suprafața de 7603., situată în tarlaua 30 parcela 60, pentru care reclamanții au solicitat o servitute de trecere pe terenul pârâților în conformitate cu prevederile art. 616 Cod civil.
Acest titlu de proprietate nu a fost examinat de către instanța de apel, întrucât titlul a fost eliberat ulterior pronunțării deciziei recurate, instanța respingând în mod greșit cererea de suspendare a soluționării apelului până la lămurirea situației titlului vechi de proprietate emis pe numele reclamanților.

În același timp, nu poate fi examinat pentru prima dată în calea de atac a recursului, întrucât părțile ar fi private de gradele de jurisdicție prevăzute de lege, ceea ce ar duce în mod inevitabil la încălcarea dreptului la un proces echitabil în sensul prevederilor art. 6 din CEDO și art. 21 alin. 3 din Constituție.

Față de această situație, în vederea cercetării fondului cauzei în raport de investirea făcută de către reclamanți, înscrisurile depuse în scop probatoriu de toate părțile implicate în proces, dar și titlul nou de proprietate depus în recurs, se impune admiterea recursului și casarea deciziei Tribunalului O l t, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

În rejudecare, instanța va dispune completarea probatoriilor cu o expertiză tehnică de specialitate, pentru a stabili cu exactitate situația terenului în litigiu și incidența în cauză a prevederilor art. 480 și respectiv 616 Cod civil.

Așa fiind, în baza art. 312 alin. 5 Cod pr. civilă, raportat art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, recursul declarat de reclamanți este fondat și va fi admis.

Pe cale de consecință, va fi casată decizia instanței de apel, urmând a se trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul O l

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de recurenții reclamanți și împotriva deciziei civile nr. 4 din 13 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, și .

Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul O l

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 02 Februarie 2010.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.Judec.-

Tehn./4 ex.

18.02.2010

Jud.apel

Președinte:Costinela Sălan
Judecători:Costinela Sălan, Oana Ghiță, Tatiana Rădulescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 144/2010. Curtea de Apel Craiova