Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 288/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie
DOSAR NR-
DECIZIA Nr. 288
Ședința publică din data de 27 martie 2009
PREȘEDINTE: Constanța Ștefan C -
JUDECĂTORI: Constanța Ștefan, Violeta Stanciu Gherghina Niculae
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâții și, ambii domiciliați în Râmnicu S,-, jud.B, împotriva deciziei civile nr.374 din 15 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanții și, ambii domiciliați în Râmnicu S,-, jud.
Recurs timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 14,00 lei potrivit chitanței nr.-/27.03.2009 și timbru judiciar de 0,50 lei, anulate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-pârâți și asistați de avocat G din Baroul Dâmbovița, intimații-reclamanți G și asistați de avocat din Baroul Buzău.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care s-a procedat la semnarea cererii de recurs de către recurenta.
Apărătorii părților având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat iar curtea ia act de aceste declarații, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat G susține motivele depuse în scris la dosar, arătând că acestea privesc desființarea ferestrelor de aerisire și iluminare.
În esență arată că în apel, deși s-a efectuat o expertiză construcții pentru a stabili dacă ferestrele amplasate la imobilul în care locuiesc, spre partea intimaților, sunt de vedere sau de aerisire, instanța a făcut abstracție de aceasta.
Expertul concluzionat că ferestrele sunt de aerisire și nu de vedere; cu toate că s-au formulat obiecțiuni la expertiză, expertul și-a menținut punctul de vedere, motivând această situație prin dimensiunile mici ale ferestrelor noi amplasate în locul celor vechi, înălțimea acestora față de plafonul imobilului dar și față de modalitatea de deschidere prin basculare a acestor ferestre.
Solicită a se avea în vedere și faptul că ferestrele sunt dotate cu geam opac pentru a nu se vedea spre imobilul intimaților.
Față de împrejurarea că aceste ferestre au existat de peste 30 ani, înțelege să invoce prescripția achizitivă de 30 ani.
.//.
-2-
Față de motivele invocate, solicită admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei iar pe fond admiterea acțiunii. Cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Avocat pentru intimații-reclamanți solicită respingerea recursului ca nefondat, nefiind incidente prevederile art.304 cod pr.civilă, cu atât mai puțin cele ale pct.7 din articolul anterior menționat.
S-a menționat de recurenți că instanța de apel nu a avut în vedere exclusiv raportul de expertiză efectuat în cauză de expert. Or, tribunalul a dat eficiență maximă tuturor probelor administrate în cauză, respectiv expertiză, martori, rezultând că este vorba de ferestre de vedere și nu de aerisire.
Este adevărat că recurenții au avut ferestre de aerisire până în anul 2006, când acestea au fost modificate, devenind practic ferestre de vedere.
În ceea ce privește excepția prescripției achizitive, consideră că aceasta nu operează deoarece ferestrele au fost edificate în anul 2006, având alte dimensiuni.
Solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Curtea:
Examinând recursul civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Râmnicu Sărat, județul B, sub nr. 2600 din 17.10.2006 reclamanții G și au chemat în judecată pe pârâții și, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții să desființeze servitutea de vedere creată contrar legi, arătând că sunt proprietarii imobilului situat în Rm.S,-, în baza contractului autentificat sub nr. 1415/1986 iar pârâții sunt proprietari ai imobilului vecin și care au deschis în anul 2006 trei ferestre cu vedere spre imobilul lr, deși zidul pe care sunt amplasate se află față de linia de hotar la o distanță mult mai mică decât cea prevăzută de lege.
Au mai arătat reclamanții că s-au adresat și primăriei Rm.S care, în urma controlului efectuat a constatat situația și a dispus sistarea lucrărilor care se efectuau în acel moment dar pârâții nu s-au conformat, fiind astfel nevoiți să promoveze cererea de chemare în judecată.
Pârâții au formulat cerere reconvențională prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și obligarea reclamanților să scoată vița de vie amplasată pe linia de hotar, să fie obligați să ridice de pe linia de hotar zidul construcțiilor - magazie și garaj, precum și să fie obligați să capteze apa pluvială de la streșini și să asigure scurgerea ei în rețeaua de canalizare a orașului, cu cheltuieli de judecată.
Judecătoria Rm.-S, prin sentința civilă ă nr. 329 din 14 martie 2007 admis acțiunea principală și în parte cererea reconvențională, a obligat pârâții să desființeze ferestrele care au vedere către imobilul reclamanților, au obligat reclamanții să scoată vița de vie amplasată la distanța de 0, 30 metri de linia de hotar și în caz de refuz au fost abilitați pârâții să efectueze această operațiune.
De asemenea, reclamanții au fost obligați să-și monteze jgheaburi pe toată lungimea garajului situat între proprietatea reclamanților și cea a apârâților, conform propunerii expertului și schița anexă la acesta și a fost
- 3 -
respins capătul de cerere formulat de pârâți privind obligarea reclamanților de a ridica magazia și garajul de pe linia de hotar, iar cheltuielile de judecată au fost compensate parțial, reclamanții fiind obligați să plătească pârâților suma de 108 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că proprietățile părților se învecinează iar pe peretele casei pârâților aflat către proprietatea reclamanților sunt amplasate trei ferestre de vedre, distanța dintre zidul casei pe care se află acestea și linia de hotar fiind de 96 cm, ceea ce încalcă prev. art. 612 Cod civil.
Au existat ferestre pe acest zid mai bine de 30 de ani, care însă aveau dimensiuni mai mici, pentru lumină dar în anul 2006 pârâții, fără acordul reclamanților, le-au desființat și au montat altele la dimensiunea actuală.
A considerat instanța, că prin modul în care sunt amplasate și prin destinația care o au aceste ferestre, încalcă dreptul de proprietate al reclamanților, astfel acțiunea principală este întemeiată.
In ceea ce privește cererea reconvențională s-a reținut că în curtea reclamanților se află plantată de vie la distanță de 30 cm față de linia de hotar și că reclamanții nu au montate jgheaburi pe toată lungimea garajului care să asigure astfel captarea și scurgerea apei în rețeaua de canalizare a orașului, aspecte relevate de expertul desemnat în cauză, astfel că sub aceste aspecte cererea reconvențională a fost apreciată ca întemeiată.
Capătul de cerere privind desființarea garajului și magaziei aflate pe linia de hotar a fost considerat neîntemeiat deoarece aceste construcții nu sunt amplasate pe hotar, fiind respectate disp. art. 613 Cod civil.
Impotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâții și, criticând-o pe motive de netemeinicie și nelegalitate întrucât instanța de fond a făcut o greșită apreciere a probelor ignorând preexistența ferestrelor care au fost doar modernizate, iar cererea lor de ridicare a garajului și magaziei de pe linia de hotar a fost respinsă în mod nejustificat în condițiile în care raportul de expertiză efectuat în cauză a apreciat că aceste construcții încalcă linia de hotar.
Tribunalul Buzău, prin decizia civilă nr.206 din 8 iunie 2007 respins ca nefondat apelul reținând că instanța de fond a stabilit corect situația de fapt dat fiind că prin modificarea ferestrelor se afectează proprietatea reclamanților.
Curtea de APEL PLOIEȘTI prin decizia nr. 1129 din 5 noiembrie 2007 constatat nulitatea cererii de recurs formulată de pârâtul pentru lipsa semnăturii și a respins ca tardiv recursul pârâtei.
Impotriva acestei decizii s-a formulat contestație în anulare de pârâta care a arătat că hotărârea instanței de apel i-a fost comunicată la altă adresă decât cea de domiciliu, astfel că a fost în imposibilitatea de a declara recursul în termenul prevăzut de lege și această situația echivalează cu o necomunicare a hotărârii, se consideră încă în termenul de declarare a recursului.
Curtea de APEL PLOIEȘTI prin decizia civilă nr.1311 din 18 decembrie 2007 admis contestația în anulare formulată de pârâta, a anulat decizia nr. 1129 din 5 noiembrie 2005 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI și a stabilit termen pentru rejudecarea recursurilor la data de 22 ianuarie 2008.
Pentru a se pronunța astfel, Curtea a reținut că într-adevăr decizia Tribunalului a fost comunicată recurentei la data de 9 iulie 2007, din dovada de
- 4 -
comunicare rezultând că hotărârea a fost afișată la adresa din-, în loc de-, unde domiciliază recurenta și o atare situație echivalează cu necomunicarea hotărârii astfel că aprecierea ca tardiv a recursului formulat de contestatoare este rezultatul unei greșeli materiale.
In rejudecarea recursurilor Curtea de APEL PLOIEȘTI a pronunțat decizia nr. 92 din 29 ianuarie 2008, prin care a constatat nulitatea cererii de recurs formulată de pârâtul, a admis recursul declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr. 206 din 8 iunie 2007 Tribunalului Buzău, a casat decizia și a trimis cauza spre rejudecare la același tribunal, pe linia considerentelor acestei decizii.
Instanța de recurs, în rejudecarea recursurilor pârâților, urmare admiterii contestației în anulare formulată de pârâta, a constatat că recursul pârâtului este nul pentru aceleași considerente reținute de instanța de recurs prin decizia nr. 1129 din 5 noiembrie 2007 iar cât privește recursul declarat de pârâta a fost considerat ca întemeiat întrucât instanța de apel a respins ca nefondat apelul formulat de pârâți, fără a face o analiză a motivelor de apel, arătând în mod generic că instanța de fond a stabilit corect situația de fapt printr- riguroasă analiză a probelor, pe baza cărora a apreciat în mod just că deși preexistente fiind prin modificarea lor, ferestrele afectează proprietatea reclamanților în sensul art. 615-614 Cod civil.
Instanța de apel nu răspunde criticii referitoare la existența sau preexistența ferestrelor, dacă acestea au fost doar înlocuite sau în plus li s-au schimbat dimensiunile, împrejurare în care li se poate schimba chiar destinația, deși se impunea a se face acest lucru față de concluziile raportului de expertiză.
De asemenea în mod generic instanța de apel apreciază ca fiind corectă hotărârea instanței de fond cu privire la garajul și magazia reclamanților în sensul că acest litigiu poate fi stins prin soluția propusă de expertiză.
Aceste motivări generale, fără a se răspunde la motivele de apel formulate de apelanții pârâți echivalează cu o nepronunțare a instanței de apel pe fondul apelului, cu atât mai mult cu cât expertul nu propune nicio soluție cu privire la garaj și magazie, ba dimpotrivă, menționează că aceste construcții într-o anumită porțiune încalcă linia de hotar intrând în interiorul proprietății reclamanților 0,70 metri.
In rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, sub nr. -, în cadrul căreia, la solicitarea ambelor părți de completare a probatoriului, în conformitate cu disp. art. 295 alin. 2 Cod pr.civilă, s-a admis cererea și s-a dispus efectuarea de noi expertize specialitatea construcții și topografie, obiectivele acestora fiind stabilite prin încheierea de ședință din 17.03.2008.
După administrarea probelor, Tribunalul Buzău prin decizia civilă nr.374 din 15 decembrie 2008, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâții și împotriva sentinței civile nr.329 din 14.03.2007 pronunțată de Judecătoria Rm.
Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a reținut cu privire la critica apelanților a obligării lor la desființarea ferestrelor de vedere construite spre proprietatea reclamanților intimați, că proprietatea reclamanților se învecinează pe latura de cu cea a pârâților iar pe linia comună de hotar în dreptul construcțiilor cu destinație de locuință, gardul despărțitor este făcut din panouri de plasă de sârmă.
- 5 -
In zidul construcției proprietatea lor cu vedere spre proprietatea reclamanților, pârâții aveau practicate 3 ferestre pentru iluminat și aerisire iar în anul 2006 pârâții au modificat poziționarea și dimensiunile acestor ferestre lărgindu-le, cotele fiind cele stabilite în raportul de expertiză întocmit de expert.
Instanța de apel a reținut că fereastra dormitorului care este cea mai mare, are deschidere totală și nu exclusiv pe verticală, cum se întâmplă în cazul deschiderilor de aerisit așa cum rezultă din fotografia de la fila 18 din dosarul de recurs nr-.
Deși expertul constructor prin lucrarea întocmită în prezentul dosar a opinat în sensul că ferestrele nu sunt de vedere, expertiza este un simplu mijloc de probă a cărui concludență și pertinență de apreciază în concret de instanță în contextul probator complet.
Or, în speță datorită dimensiunilor mărite și poziționării lor, ferestrele exced unor simple deschideri de iluminat și aerisire, ele sunt practicate în zidul exterior al construcției cu vedere la proprietatea vecină a reclamanților, la o distanță mai mică decât cea prevăzută de art. 612 Cod civil, față de hotarul comun, aspecte de natură să aducă prejudicii proprietarilor vecini, astfel încât în mod corect prima instanță a apreciat ca fiind întemeiată acțiunea principală în raport de situația de fapt și de disp. art. 612 - 614 Cod civil.
Este adevărat că servituțiile continue și aparente se dobândesc prin posesiune de 30 de ani potrivit art. 623 cod civil însă în speță, ferestrele preexistente aveau alte dimensiuni, mai mici decât cele deschise în anul 2006 de pârâții apelanți și care încalcă servitutea de vedere, susținerile acestora fiind neîntemeiate.
In ceea ce privește motivul de apel referitor la construcțiile garaj și magazie ale reclamanților, pentru care s-a solicitat ridicarea de pe linia de hotar, și s-a apreciat că ar încălca această linie, instanța de apel a constatat că, în raport de actele de proprietate deținute de fiecare dintre părți, coroborate cu raportul de expertiză întocmit de expert, fiecare dintre părți stăpânesc în fizic suprafețe mai mari, iar amplasarea respectivelor anexe pe linia de demarcație comună nu încalcă disp. at.- 610 Cod civil, în condițiile în care prin acestea nu le sunt aduse prejudicii, iar pârâții au și ei amplasate construcții anexe pe linia de hotar.
Impotriva aceste decizii au declarat recurs pârâții și, invocând motivul de nelegalitate prev. de art. 304 pct. 7 Cod pr.civilă susținând că instanța de apel a pronunțat o hotărâre care nu cuprinde motivele pre care se sprijină în sensul că deși s-a efectuat o expertiză în construcții care să stabilească dacă ferestrele amplasate la imobilul în care locuiesc, spre proprietatea intimaților reclamanți, sunt de vedere sau de iluminat și aerisire, instanța de apel a făcut abstracție de acest raport de expertiză.
Din raportul de expertiză întocmit de expert rezultă că ferestrele nu sunt de vedere ci sunt ferestre de aerisire și iluminare, motivat prin dimensiunile mici ale ferestrelor noi amplasate în locul celor vechi, precum și a înălțimii acestora față de plafonul imobilului.
Expertul motivează și prin faptul că nu există posibilitatea de vedere către proprietatea vecinului și datorită deschiderii prin basculare ( cu balamale la partea inferioară ) în unghi de 30 grade.
- 6 -
Mai mult decât atât, toate ferestrele sunt cu geam opac pentru a nu se vedea spre imobilele intimaților reclamanți.
Instanța de apel a ignorat toate datele tehnic e stabilite de expertul numit în cauză, considerând că această expertiză este doar un simplu mijloc de probă a cărui concludență și pertinență se apreciază în mod concret de către instanța de judecată ori, hotărârea pronunțată de Tribunalul Buzău, nu se întemeiază pe mijloacele de probă existente în cauză pronunțând o hotărâre nelegală, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei și pe fond să fie respins capătul de cerere al intimaților reclamanți privind desființarea ferestrelor practicate la imobilul ce le aparține.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, decizia criticată prin recursul formulat constată că este afectată legalitatea acesteia, recursul fiind fondat și urmează a fi admis deoarece:
Potrivit art. 612 Cod civil,nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane au alte asemenea asupra proprietății îngrădite sau neîngrădite a vecinului său, de nu va fi o distanță de 19 decimetri între zidul pe care se deschid aceste vederi și proprietatea vecină,.
Practica judecătorească a stabilit că restricția adusă proprietății prin art. 612 Cod civil este limitată la deschiderile pentru vedere, în sensul că numai acestea nu pot fi făcute decât la o distanță de 19 decimetri de proprietatea vecină.
Cât privește deschiderile pentru lumină în lipsa oricărei restricții legale de felul acelei prevăzute pentru vederi, ele pot fi făcute fără observarea vreunei distanțe.
Din probele administrate în cauză rezultă că ferestrele practicate de recurenții pârâți la imobilul lor spre proprietatea reclamanților intimați, sunt ferestre de lumină și aerisire ce nu intră sub incidența disp. art. 612 Cod civil, motiv pentru care pârâții nu pot fi obligați să le desființeze.
Astfel, instanța de fond, prin încheierea din 12 decembrie 2006 încuviințat efectuarea unei expertize tehnice, unul dintre obiective fiind și acela de a verifica dacă cele trei ferestre ale pârâților sunt pentru aerisire și lumină.
Expertul tehnic, răspunzând la acest obiectiv, a constatat că ferestrele din geam termopan pe care pârâții le-au montat în urma amenajării locuinței sunt ferestre mai mici de aerisire și lumină întrucât, ramele de la geamuri au prevăzute pentru deschidere un limitator la unghi de 45 de grade, la interior fiind și la exterior transparente.
De asemenea, expertul tehnic în raportul de expertiză efectuat în apel, a constatat că ferestrele practicate pe fațada posterioară a imobilului proprietatea pârâților sunt ferestre pentru aerisire și iluminare motivat de faptul că au dimensiuni mici, sunt amplasate la o înălțime ce nu creează posibilitatea de vedere către proprietatea vecinului, se deschid prin basculare ( cu balamale la partea inferioară) la un unghi de 30 de grade și au geam opac.
Prin răspunsul la interogatoriul luat reclamanților de către pârâți la instanța de fond, reclamanții au recunoscut că ferestrele sunt prevăzute cu geamuri.
Caracteristicile menționate de cei doi experți se pot constata și din planșele fotografice aflate la filele 11-16 dosar recurs respectiv dimensiunea mică, geamuri și deschidere prin basculare a celor trei ferestre, care nu permit
- 7 -
vederea către proprietatea vecină fiind pentru aerisire și lumină, ceea ce înseamnă că instanța de apel în mod greșit a reținut că ferestrele sunt de vedere.
Așadar, probele administrate în cauză dovedesc faptul că hotărârea instanței de apel a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 612 Cod civil fiind afectată de nelegalitatea prevăzută de art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă.
Urmează ca în baza disp. art. 312 al. 1 Cod pr.civilă să fie admis recursul, modificată în tot decizia nr. 374/2008 a Tribunalului Buzău în sensul admiterii apelului, schimbării în parte a sentinței pronunțată de instanța de fond, respingerii acțiunii reclamanților și înlăturării obligării pârâților să desființeze ferestrele construite spre proprietatea reclamanților, fiind menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
In baza disp. art. 274 Cod pr.civilă, intimații reclamanți urmează a fi obligați să plătească recurenților pârâți cheltuieli de judecată în sumă de 1361 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâții și, ambii domiciliați în Râmnicu S,-, jud.B, împotriva deciziei civile nr.374 din 15 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanții și, ambii domiciliați în Râmnicu S,-, jud.B și în consecință:
Modifică în tot sus-menționata decizie, în sensul că admite apelul declarat de pârâții și, schimbă în parte sentința civilă nr. 329 din 14 martie 2007 pronunțată de Judecătoria Rm.S, respinge ca neîntemeiată acțiunea reclamanților G și și înlătură obligarea pârâților să desființeze ferestrele construite spre proprietatea reclamanților.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Obligă intimații reclamanți să plătească recurenților pârâți cheltuieli de judecată în sumă de 1361 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 27 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Constanța Ștefan, Violeta Stanciu Gherghina Niculae
C - - - - -
GREFIER,
- -
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120
Tehnored. Gh.N,/CO
2 ex./01.04.2009
2600/2006 Judec.Rm.
a- Trib.
Președinte:Constanța ȘtefanJudecători:Constanța Ștefan, Violeta Stanciu Gherghina Niculae
