Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 375/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - servitute -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 375
Ședința publică din 24 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Andrieș Catrinel
JUDECĂTOR 2: Timofte Cristina
JUDECĂTOR 3: Ciută Oana
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții și, ambii domiciliați în B, sector 6, str. -. - nr. 11 ȘI B,--7, județul B, împotriva deciziei civile nr. 133 din 26 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr-.
La apelul nominal au răspuns reclamantul recurent și pârâtul intimat, lipsă fiind reclamanta recurentă și pârâta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care, pârâtul intimat depune la dosar certificat nr- al Tribunalului Botoșani, încheiere de ședință din data de 1 aprilie 2009 Judecătoriei Botoșani și întâmpinare la motivele de recurs ale reclamanților recurenți, pe care o înmânează și reclamantului recurent.
Întrebat fiind, reclamantul recurent arată că nu dorește un termen de judecată pentru a studia întâmpinarea formulată de pârâții intimați și că nu are alte probe de solicitat.
Pârâtul intimat arată că nu are alte probe de solicitat.
Instanța constatând recursul în stare de judecată acordă cuvântul la dezbateri.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare. Arată că în cauză nu este dată autoritatea de lucru judecat întrucât nu există tripla identitate de părți, cauză și obiect. Arată că nu s-au administrat probe în cauză pentru a se verifica dacă este posibilă construirea unei căi de acces, dacă este afectată proprietatea sa și vederea exterioară a unui apartament de la parterul imobilului. Mai arată că s-au depus la dosar acte în dovedirea faptului că scara exterioară de acces la etaj și pod a fost montată conform autorizației de construcție eliberată de Primărie. De asemenea, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra principiului contradictorialității, prin nepunerea în discuție în ședință publică a excepției autorității de lucru judecat. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Pârâtul intimat solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei ca temeinică și legală, arătând că această cale de acces a fost stabilită încă din anul 1961, că scara de acces executată este improprie și că în cauză este dată autoritatea de lucru judecat. Nu solicită cheltuieli de judecată.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
La data de 26 octombrie 2007 reclamanții și au solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâții și, să pronunțe o hotărâre judecătorească prin care să se dispună strămutarea servituții de trecere stabilită prin holul imobilului proprietatea lor din B,--7 (fost nr. 3), în favoarea proprietarului situat la etajul clădirii, pe un alt loc, respectiv pe scara exterioară situată în curtea imobilului, scară ce va fi construită pe cheltuiala reclamanților. În subsidiar, reclamanții au solicitat ca în cazul în care se va aprecia că servitutea de trecere folosită în prezent de pârâți trebuie menținută prin același loc, să fie obligați pârâții la plata sumei de 100 euro pe lună, conform art. 616 Cod civil, pe întreaga durată de existență și folosire a servituții de trecere prin holul proprietatea lor, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, reclamanții au invocat dispozițiile art. 634 cod civil și art. 616 Cod civil precum și art. 274 Cod procedură civilă.
În motivarea cererii, reclamanții arată că imobilul situat în B, str. -, a aparținut soților și, iar după decesul acestora a fost partajat în trei loturi, compuse parte din construcții și parte din teren, una din părți primind apartamentul situat la parterul imobilului, iar altă parte la etaj, convenindu-se ca aceștia din urmă să treacă prin holul atribuit primei părți.
S-a mai arătat că această convenție, referitoare la servitute, a fost făcută pe o perioadă determinată, până la data când fratele G își va construi o scară exterioară, conform planurilor inițiale ale etajului clădirii, care prevedeau o ieșire separată pentru etaj, dar că acesta a înstrăinat apartamentul atribuit la partaj, noul proprietar urmând să-și construiască o scară exterioară, lucru ce a fost tergiversat până când apartamentul a ajuns în proprietatea familiei.
În continuarea motivării s-a mai arătat că pârâții au construit în curtea imobilului o clădire cu destinația de agenție de afaceri imobiliare, bar și club de noapte, iar prin holul apartamentului aparținând reclamanților se deplasează pârâții, rudele, prietenii și angajații societății, situație ce îi împiedică să folosească nestingheriți B și bucătăria, la orice oră din zi și noapte, fiindu-le încălcat dreptul la viață intimă.
De asemenea, au mai arătat că pârâții nu contribuie cu nici o sumă de bani la cheltuielile făcute pentru menținerea stării de igienă a holului și pentru efectuarea unor lucrări de întreținere sau îmbunătățiri, iar prin folosirea servituții de trecere de către pârâți prin holul proprietatea acestora s-au diminuat posibilitățile de obținere a unui preț avantajos, cu ocazia vinderii întregii proprietăți.
Legal citați, pârâții s-au prezentat în instanță și au depus întâmpinare la dosar prin care au solicitat respingerea în totalitate a acțiunii reclamanților, arătând în considerente că există autoritate de lucru judecat a prezentei cauze față de cauza identică, soluționată irevocabil prin sentința civilă nr. 9088/4.12.2000, pronunțată în dosarul nr. 886/1999 a Judecătoriei Botoșani, în care s-a arătat că nu este posibilă o alte cale de acces la imobilul proprietatea pârâților.
Au mai arătat pârâții că accesul la imobil le este în continuare necesar și că locul statornicit la data actului de partaj voluntar nu poate fi înlocuit, ei fiind de acord să renoveze holul clădirii care a fost bine întreținut, dar reclamanții nu le-au permis.
La data de 24.03.2008, în cauză au intervenit numiții și, în interes propriu, cererea acestora de intervenție fiind respinsă în principiu prin încheierea din 17.06.2008, întrucât nu au invocat un drept propriu care să aibă legătură cu obiectul cererii principale.
Cererea reconvențională depusă de pârâți la dosar a fost disjunsă de instanța de fond, împreună cu cererea accesorie având ca obiect acordarea de despăgubiri conform art. 616 Cod civil, formându-se dosar separat.
Prin sentința civilă nr. 5782 din 13 noiembrie 2008 Judecătoria Botoșania admis excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâți și a respins acțiunea. În motivare s-a avut în vedere faptul că prin sentința civilă nr. 9088 din 4 decembrie 2000 Judecătoriei Botoșanis -a analizat varianta folosirii unei scări exterioare drept cale de acces pentru pârâții din prezenta cauză, astfel încât reluarea judecății acestor aspecte nu este admisibilă, fiind dată autoritatea de lucru judecat.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că în procesele având ca obiect materia servituții nu există autoritate de lucru judecat decât în situația în care condițiile exercitării unei noi acțiuni au rămas neschimbate în raport cu prima acțiune, iar în prezentul proces s-a demonstrat că situația în momentul promovării prezentei acțiuni, având ca obiect strămutarea servituții de trecere, nu este aceeași cu situația judecată prin sentința civilă nr. 9088/4.12.2000 a Judecătoriei Botoșani, instanța de fond nesesizând că nu sunt întrunite în mod cumulativ condițiile reținerii autorității de lucru judecat.
S-a mai arătat că obiectele celor două acțiuni sunt diferite, întrucât obiectul primei judecăți l-a constituit, în principal, încetarea dreptului de servitute de trecere al pârâților prin holul imobilului situat în B- și obligarea pârâților de a-și construi în curtea imobilului o ușă și o scară exterioară pentru accesul la apartamentul de la etaj, iar obiectul prezentei cauze este strămutarea dreptului de servitute, situația și condițiile prezente fiind diferite față de acțiunea inițială.
Pârâții au depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Au arătat că situația proprietăților părților nu s-a schimbat, iar dreptul de folosință comună a scărilor de acces se păstrează și în prezent.
Prin decizia civilă nr. 133A din 26 iunie 2009 Tribunalului Botoșania fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamanți.
S-a reținut, în motivare, că în procesul anterior având ca obiect încetare servitute, s-a analizat posibilitatea strămutării locului pe care se exercită servitutea, stabilindu-se că varianta construirii unei scări exterioare nu este în măsură să le ofere pârâților aceleași înlesniri în exploatarea proprietății. Drept urmare, s-a reținut că situația părților referitoare la existența și folosința servituții de trecere instituită prin actul de partaj voluntar din 1961 fost tranșată cu putere de lucru judecat, iar reluarea acesteia într-o nouă judecată nu mai este posibilă.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate.
În dezvoltarea motivelor de recurs au arătat că excepția autorității de lucru judecat nu poate fi reținută în procesele având ca obiect materia servituții decât în situația în care condițiile exercitării unei noi acțiuni au rămas neschimbate în raport cu prima acțiune, aspect greșit reținut în speță de instanțele anterioare. Au mai arătat că instanța de fond și cea de apel nu au intrat în cercetarea fondului cauzei, prin aceea că nu au verificat dacă este sau nu posibilă construirea unei alte căi de acces și dacă este afectată sau nu proprietatea altei persoane. A susținut că nu este dată autoritatea de lucru judecat în raport de sentința civilă nr. 9088/4.12.2000 a Judecătoriei Botoșani, deoarece în procesul anterior s-a cerut încetarea dreptului de servitute de trecere, obligarea pârâților de a-și construi o ușă și o scară exterioară de acces la etaj și de a-și zidi ușa apartamentului, iar în caz de refuz s-a solicitat autorizarea lor, a reclamanților, de a construi aceste utilități pe cheltuiala pârâților. A mai criticat faptul că instanța de apel nu a pus în discuția părților excepția autorității de lucru judecat, încălcându-se astfel dreptul la apărare și principiul contradictorialității.
În drept, au invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 și 312 pct. 3 Cod pr. civilă.
Intimații au depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că instanțele au admis excepția bazându-se pe o analiză temeinică a celor două cereri de chemare în judecată, în urma căreia s-a constatat că finalitatea urmărită de reclamanți este aceeași.
Analizând actele dosarului prin prisma motivelor de recurs formulate, instanța constată următoarele:
Potrivit art. 1201 Cod civil există autoritate de lucru judecat "atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate".
Pentru a exista identitate de obiect între două acțiuni este suficient ca din cuprinsul lor să rezulte că scopul final urmărit de reclamant este același în ambele acțiuni și, chiar dacă în primul litigiu s-a discutat numai pe cale incidentală un drept invocat de o parte, soluția dată de instanță are putere de lucru judecat într-o nouă acțiune în care se încearcă valorificarea aceluiași drept. De asemenea, pentru a exista identitate de obiect nu este nevoie ca obiectul să fie formulat în ambele acțiuni în același mod, ci este suficient ca din cuprinsul acțiunilor să rezulte că este același, esențial fiind ca să nu se ajungă la două hotărâri contradictorii, în sensul că drepturile recunoscute prin prima hotărâre să nu fie contrazise prin hotărârea ulterioară.
În speță, acțiunea soluționată prin sentința civilă nr. 9088/2000 a Judecătoriei Botoșani viza încetarea servituții stabilită prin partajul voluntar din anul 1961 și obligarea pârâților de a bloca intrările la scară și la apartament și de a efectua o scară exterioară cu alte intrări sau autorizarea reclamantului de a construi această scară de acces. În prezentul dosar reclamanții au cerut strămutarea servituții de trecere pe alt loc, respectiv pe scara exterioară din curtea imobilului, scară ce va fi construită pe cheltuiala reclamanților.
Față de conținutul acestor două cereri, în mod corect instanțele anterioare au apreciat că în cauză este vorba de o cerere reluată, prin care se urmărește obținerea aceleiași finalități, fiind dată tripla identitate de părți, obiect și cauză. Privită în ansamblu, prima acțiune urmărea, în fapt, strămutarea servituții în alt loc, în modalitatea solicitată prin prezenta cerere, respectiv pe o scară exterioară ce urmează să fie construită și oferită de reclamant. Fiind dată deja în instanță o soluție cu privire la aceste aspecte și neexistând condiții noi care să justifice exercitarea unei alte acțiuni, Curtea apreciază că în mod corect instanțele anterioare au constatat existența autorității de lucru judecat, motiv pentru care, în temeiul art. 312 Cod pr. civilă, va respinge recursul ca nefondat.
În ce privește critica referitoare la nerespectarea de către instanță a principiului contradictorialității și a dreptului la apărare, Curtea constată că nu este întemeiată.
Pârâții au invocat această excepție în fața instanței de fond prin întâmpinarea de la fila 22 dosar, care a fost comunicată reclamanților, aceștia exprimându-și punctul de vedere prin memoriul intitulat "Răspuns" aflat la fila 26 dosar fond iar în cuprinsul declarației de apel nu se invocă soluționarea excepției de către instanța de fond fără ca aceasta să fi fost pusă în discuția părților.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții și, ambii domiciliați în B, sector 6, str. -. - nr. 11 ȘI B,--7, județul B, împotriva deciziei civile nr. 133 din 26 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./17.12.2009
Președinte:Andrieș CatrinelJudecători:Andrieș Catrinel, Timofte Cristina, Ciută Oana
