Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 150/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 150/R-CM
Ședința publică din 02 Februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ștefan Badea JUDECĂTOR 2: Ion Rebeca
JUDECĂTOR 3: Georgiana Nanu
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamantul SINDICATUL PREUNIVERSITAR MUNTENIA, în numele și pentru reclamanții-membri de sindicat, G, G, cu domiciliul ales în Pitești,--6, județul A, împotriva sentinței civile nr.1182/CM din data de 03 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile, respectiv Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia, în numele și pentru reclamanții-membri de sindicat, G, -, G și intimații-pârâți Școala Vulturești și Comuna Vulturești.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a solicitat judecarea în lipsă, potrivit disp.art.242 Cod procedură civilă.
Curtea constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra lui.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată la data de 01.08.2008 Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia a formulat acțiune în numele și pentru reclamanții, membri de sindicat, G, G, și, în contradictoriu cu pârâții SCOALA, COMUNA, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați la plata drepturilor salariale neacordate reprezentând contravaloarea tranșelor suplimentare care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ, pe o perioadă începând cu 3 ani anterior introducerii acțiunii (respectiv de la data împlinirii criteriilor de acordare) și până la data pronunțării sentinței în prezenta cauză, actualizată în funcție de coeficientul de inflație, defalcat pe fiecare lună, până la data efectivă a plății, în concordanță cu prevederile art.50 alin.1 și 2 din Legea 128/1997, cu modificările și completările ulterioare.
În motivarea acțiunii se arată că potrivit art. 50, personalul didactic din învățământ preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 ani de activitate în învățământ. Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Deși prin OUG 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului, s-a prevăzut că începând cu luna oct.2004, coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexele nr.1 și 2 cuprind sporul de stabilitate și sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, corespunzător tranșelor de vechime în învățământ, în conformitate cu prevederile art.50 alin.11 și 13 din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, iar pentru personalul didactic de predare cu vechime de peste 10 ani în învățământ, care nu îndeplinește condiția prevăzută în art.50 alin.11 din Legea 128/1997, cu modificările și completările ulterioare, pentru acordarea sporului de stabilitate până la îndeplinirea vechimii neîntrerupte în învățământ de peste 10 ani, salariile de bază se vor stabili pe baza coeficienților de multiplicare micșorați cu 1,15 % față de cei prevăzuți la tranșele respective în anexele nr.1 și 2.
Prin OUG 18/2005, OG 4/2006, OG 11/2007 și Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr.1350/20.06.2007 pentru aprobarea metodologiei de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic încadrat pe funcțiile din anexele la OG 11/2007, membrii de sindicat nu au beneficiat de salarizarea corespunzătoare celor trei tranșe, respectiv 30, 35 și peste 40 ani de activitate în învățământ prevăzute de disp.art.50 alin.1.
Pârâții, deși legal citați nu au depus la dosar întâmpinare.
Prin sentința civilă nr.1183/CM/3 noiembrie 2008, Tribunalul Argeș cu majoritate, a admis în parte acțiunea formulată de SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR MUNTENIA și a obligat pe pârâta Școala Vulturești să calculeze și să plătească reclamanților drepturile ce decurg din aplicarea prevederilor art.50 al.1 și 2 din Legea 128/1997 de la data îndeplinirii criteriilor de acordare, dar nu mai devreme de 01.08.2005 și până la data de 31.12.2007, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A obligat pe pârâta Comuna Vulturești să vireze celeilalte pârâte fondurile necesare achitării acestor drepturi și pe pârâta Școala Vulturești la cheltuieli de judecată în cuantum de 150 lei.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanții, membri de sindicat, sunt încadrați la Școala Vulturești, în funcțiile de cadre didactice, fiind cuprinși în tranșa de vechime în învățământ de 30 de ani.
Conform art.50 alin.1 din Legea 128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime suplimentare care se acordă la 30, 35 și la peste 40 ani de activitate în învățământ.
Pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, potrivit art.50 alin.2 din Legea 128/1997.
Reglementarea acestor aspecte, după intrarea în vigoare a art.50 alin.1 și alin.2 din Legea 128/1997 (01.09.1997), s-a realizat cronologic, prin mai multe acte normative. În primul rând pentru perioada 01.09.1997 - 01.06.1998 (care de altfel nu este litigioasă), prin art.1, art.2 și art.5 din HG 467/1997, coeficienții de ierarhizare a salarizării personalului din învățământ, diferențiați pe tranșe de vechime, au fost indexați, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale calculând drepturile salariale ale personalului didactic și cu luarea în considerare a sporului special prevăzut de art.50 alin.1 li alin.2 din Legea 128/1997, în acest sens fiind și precizările Ministerului Muncii și Solidarității Sociale nr.1472/6512/29.10.1997, emise în temeiul art.8 din HG 467/1997, act administrativ neatacat de cei interesați în condițiile Legii 29/1990 (în vigoare la acea dată).
Începând cu data de 01.06.1998, conform art.24 alin.4 coroborat cu art.23 din Legea 154/1998 și raportat la anexa nr.VII/1 a acestei legi, coeficienții de salarizare ai personalului didactic, diferențiați pe tranșe de vechime (inclusiv sub aspectul prev.de art.50 alin.1 și alin.2 din Legea 128/1997) au fost reglementați în amănunt, fiind prevăzute prin lege, grile de intervale.
Începând cu data de 01.04.2000, prin OUG 8/2000, au fost introduse în Legea 128/1997, anexele cuprinzând coeficienții de salarizare ai personalului didactic, diferențiați pe tranșe de vechime.
Din data de 01.01.2007, anexele introduse prin OUG 8/2000, au fost înlocuite cu cele prevăzute de OG 11/2007, care, de asemenea, reglementează în detaliu salarizarea personalului didactic, prevăzând coeficienți de salarizare distincți și crescători pentru fiecare tranșă de vechime menționată de art.50 alin.1 din Legea 128/1997. Acest act normativ înlocuiește noțiunea de "coeficient de ierarhizare" cu cea de "coeficient de multiplicare"
Ca atare, tribunalul reține că prevederile art.50 alin.1 și 2 din Legea 128/1997, stabilesc numai un cadru de principiu privind stabilirea coeficienților de salarizare în funcție de tranșele de vechime de peste 30, 35 și 40 de ani.
Baza de calcul și modul corect de calculare a fiecărui coeficient de salarizare (de ierarhizare sau de multiplicare) se stabilesc tot prin prevederile legale, cu caracter special care detaliază fiecare coeficient, prevederi legale cuprinse în anexele Legii 128/1997. Aceste anexe nu pot fi interpretate decât sistematic, ca parte integrantă a Legii 128/1997 ca și prevederi care reglementează în amănunt aspectele enunțate de prevederile cadru din corpul legii (art.50 alin.1 și 2 din Legea 128/1997).
Legea 128/1997, prin art.50 a acordat personalului didactic din învățământul preuniversitar două categorii distincte de tranșe de vechime, respectiv tranșe de vechime la salarizare și tranșe suplimentare de vechime.
Aceste două categorii de tranșe de vechime au generat modificări în grilele de salarizare, modificări care suprapuse peste inconsecvența terminologică, au dus la apariția prezentului conflict de muncă.
În această ordine de idei noțiunea de "noile tranșe de vechime introduse suplimentar" nu reprezintă altceva decât expresia modificării numărului de tranșe de vechime față de vechea reglementare. Anterior apariției Legii 128/1997 prin OG 39/1994 personalul didactic era salarizat potrivit grilelor ce cuprindeau 8 segmente de tranșe de vechime fiind astfel vorba de noile tranșe de vechime introduse suplimentar.
Aceste tranșe de vechime vizează două componente pentru stabilirea salariului respectiv: coeficientul de multiplicare și valoarea de referință sectorială. de multiplicare diferă de la o tranșă de vechime la alta în sensul în care acesta crește progresiv. Creșterile salariale față de segmentele de vechime anterioare sunt proporționale de la o tranșă la alta fără a include, așa cum greșit susțin pârâții, majorările aferente tranșelor suplimentare de vechime.
Altfel spus, alături de majorările specifice trecerii de la un segment de vechime la altul, legiuitorul a instituit un drept suplimentar intitulat "tranșă suplimentară" însoțit de "o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime" în favoarea cadrelor didactice cu o vechime de 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ.
Susținerea potrivit căreia noilor tranșe de vechime stabilite prin HG 467/1997 inclus în rezultanta finală (salariul) și aceste tranșe suplimentare de vechime (creșteri de 1/25 din coeficientul de ierarhizare anterior), nu pot fi primite întrucât pe de o parte legiuitorul nu a prevăzut expres acest lucru nici în lege și nici în anexele ce o însoțesc, iar pe de altă parte, acest drept nu a fost abrogat sau modificat prin nici o dispoziție legală ulterioară expresă sau tacită.
Dintr-o analiză sumară a modului în care coeficienții de multiplicare (ierarhizare) se modifică de la o tranșă (segment) de vechime la altul nu evidențiază o creștere de 1/25 suplimentară ci creșteri proporționale similare celorlalte tranșe.
Este, așadar, evidentă intenția legiuitorului de a acorda un adaos salarial special corespunzător vechimii în învățământ alături de creșterile salariale specifice trecerii dintr-o tranșă de vechime în alta.
Potrivit disp.art.167 alin.2 din Legea 84/1995, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde finanțarea de bază și finanțarea complementară. Potrivit alin.3 teza a II - a aceluiași articol, finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale din sumele defalcate din unele venituri ale bugetelor de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
Finanțarea de bază cuprinde printre altele și cheltuielile de personal (art.167 alin.5 din Legea 84/1995). Potrivit alin.5 al aceluiași articol directorul unității de învățământ de stat este ordonator terțiar de credite, iar potrivit alin.17 de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației, Cercetării și T se asigură cheltuielile aferente unităților de învățământ preuniversitar potrivit enumerării făcute de legiuitor. Mai mult, Ministerul Educației, Cercetării și T precum și structura sa teritorială, respectiv Inspectoratul Județean este responsabil de modul de organizare și funcționare a rețelei de învățământ preuniversitar, asigură aplicarea legislației în organizarea, conducerea și desfășurarea procesului de învățământ, asigură calitatea învățământului. Toate aceste atribuții ale ministerului nu pot fi examinate separat de competența socială obiect a prezentului litigiu, respectiv dreptul oricărui cadru didactic de a fi retribuit potrivit dispozițiilor legale aplicate în litera dar mai ales în spiritul acestora.
Așa fiind, instanța în temeiul art.50 alin.1 și 2 din Legea 128/1997, urmează să admită în parte acțiunea și în consecință, va obliga pe pârâta Școala Vulturești să calculeze și să plătească reclamanților drepturile ce decurg din aplicarea prevederilor art.50 al.1 și 2 din Legea 128/1997 de la data îndeplinirii criteriilor de acordare, dar nu mai devreme de 01.08.2005 și până la data de 31.12.2007, drepturi ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective, potrivit art. 161 alin. 4.pr.civ.
Tribunalul a apreciat că în cauză urează a acorda aceste drepturi bănești doar până la data de 01.01.2008, având în vedere că de la această își găsesc aplicabilitate dispozițiile OG 15/2008. Astfel, potrivit art. 5 din acest act normativ, "n coeficienții de multiplicare de nivel minim dinanexele nr. 1.1și1.2, prevăzuți la ultimele două tranșe de vechime recunoscută de 35 - 40 ani și peste 40 ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/20 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute laart. 90alin. (3) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare".
2 al aceluiași text legal prevede în continuare că, "în coeficienții de multiplicare dinanexa nr. 2, prevăzuți la ultimele trei tranșe de vechime recunoscută de 30 - 35 ani, 35 - 40 ani și peste 40 ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute laart. 50alin. (2) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare".
Analizând textele tribunalul apreciază că din data de 01.01.2008, prin aplicarea acestui act normativ, sunt cuprinse creșterile din coeficientul de multiplicarea corespunzător transei anterioare de vechime, astfel încât dreptul nu mai trebuie acordat prin intermediul instanței de judecată.
Prin opinia separată a unuia dintre membrii completului s-a apreciat că se impune admiterea în totalitate a acțiunii respectiv obligarea pârâtei de a calcula și de a plăti drepturile salariale rezultate din aplicarea prevederilor art.50 alin.1 și 2 din Legea nr. 128/1997 până la data de 3.11.2008, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, considerându-se că dreptul privind tranșele suplimentare de vechime există în continuare după apariția OG nr.15/2008 și se cuvine și după intrarea în vigoare a acestui act normativ.
Împotriva acestei hotărâri reclamantul Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia a declarat recurs în termen legal criticând-o pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.8 și 9 Cod pr.civilă astfel:
În mod greșit tribunalul a limitat acordarea drepturilor bănești doar până la data de 1.01.2008, deși dreptul acordării există în continuare și după această dată și el se cuvine personalului didactic și după intrarea în vigoare a OG nr.15/2008 deoarece prevederile art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997 nu au fost abrogate sau modificate în vreun fel.
Recursul este fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Astfel, potrivit art.50 alin.1 din statutul personalului didactic acesta beneficiază și de tranșa suplimentară de vechime la 30 de ani, la 35 de ani și la peste 40 de ani de activitate în învățământ, putându-se considera această tranșă suplimentară ca fiind o premiere; la coeficientul de multiplicare al tranșei suplimentare de vechime se adaugă, până la momentul intrării în vigoare a OG nr.15/2008 și 1/25 din coeficientul de multiplicare al tranșei anterioare de vechime.
La data de 1 ianuarie 2008 a intrat în vigoare nr.OG15/2008 ce vizează creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ.
Acest act normativ nu face trimitere la drepturile personalului didactic din învățământul preuniversitar la tranșele suplimentare de vechime, acest drept existând în continuare în virtutea disp.art.50, alin.1 din Legea nr.128/1997.
Conform art.5 alin.2 din OG nr.15/2008 în coeficienții de multiplicare din anexa nr.2 prevăzuți la ultimele 3 tranșe de vechime de 30-35 de ani, de 35-40 de ani și de peste 40 de ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime prevăzute de art.50 alin.2 din statut.
Potrivit acestei norme legiuitorul include în coeficienții de multiplicare corespunzător fiecăreia dintre cele trei tranșe și creșterea de 1/25 din coeficientul de multiplicare al tranșei anterioare de vechime.
Așadar după intrarea în vigoare a OG nr.15/2008 tranșa suplimentară de vechime se determină avându-se în vedere că la coeficientul de multiplicare al tranșei de vechime de 30-35 ani, de 35-40 ani și de peste 40 de ani, nu se mai adaugă și creșterea reprezentând pătrimea din tranșa anterioară de vechime.
Aceasta însă nu înseamnă că prin disp.art.5 alin.2 din OG nr.25/2008, s-ar fi înlăturat dreptul la tranșele suplimentare de vechime, al căror coeficient nu va mai cuprinde și creșterea de 1/25.
suplimentare de vechime nu au dispărut prin includerea doar a creșterii de 1/25 în coeficienții de multiplicare indicați în anexa 2 din ordonanță.
Dreptul la tranșele suplimentare de vechime nu reprezintă dreptul la creșterea salarială de 1/25 din coeficientul de multiplicare al tranșei anterioare de vechime, această creștere fiind indubitabil, de la apariția ordonanței, cuprinsă în coeficienții de multiplicare ai tranșelor de vechime indicate în textul art.5 alin.2
Așadar dreptul privind tranșele suplimentare de vechime există în continuare și el se cuvine personalului didactic din învățământul preuniversitar și după intrarea în vigoare a OG nr.15/2008 conform art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997, text de lege care nu a fost nici abrogat și nici modificat în vreun fel prin OG nr.15/2008.
Pentru aceste considerente se apreciază că motivele de recurs sunt întemeiate și în baza art.312 Cod pr.civilă, se va admite recursul și se va modifica sentința în sensul că va fi obligată pârâta Școala Vulturești să calculeze și să plătească reclamanților drepturile prevăzute de art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997 și pe viitor, respectiv după intrarea în vigoare a OG nr.15/2008, până la data pronunțării sentinței.
Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul SINDICATUL PREUNIVERSITAR MUNTENIA, în numele și pentru reclamanții-membri de sindicat, G, G, împotriva sentinței civile nr.1182/CM din data de 03 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința în sensul că obligă pe pârâta ȘCOALA VULTUREȘTI, să calculeze și să plătească reclamanților drepturile ce decurg din aplicarea prevederilor art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997 și pe viitor, după intrarea în vigoare a OG nr.15/2008, respectiv până la data pronunțării sentinței.
Menține în rest sentința
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 februarie 2009, la Curtea de Apel Pitești - secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
TC/4 ex.
25.02.2009
jud fond.
Președinte:Ștefan BadeaJudecători:Ștefan Badea, Ion Rebeca, Georgiana Nanu
