Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 870/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de muncă și
asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 870
Ședința publică din data 20 mai 2009
PREȘEDINTE: Carmen Pârvulescu Dr. - -
JUDECĂTOR 2: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 3: Vasilica Sandovici
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamanții-recurenți, (fostă ), M, OG, OG, ( ), (), a, G, De, G, și împotriva sentinței civile nr. 201/31.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții-intimați Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor B, Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S și Curtea de APEL TIMIȘOARA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților, recurenții solicitând judecarea cauzei și în lipsă.
Procedura de citare este îndeplinită legal.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care văzând că s-a solicitat judecarea și în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată.
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr. 5398/30, reclamanții, (fostă ), M, OG, OG, ( ), (), a, G, De, G, și au solicitat în contradictoriu cu pârâții-intimați Ministerul Justiției, Curtea de APEL TIMIȘOARA, Ministerul Economiei și Finanțelor B, și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării obligarea acestora din urmă să calculeze și să plătească drepturile reprezentând diferența de spor fidelitate, începând cu luna octombrie 2004 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, precum și pe viitor, sune actualizate cu indicele de inflație, ca urmare a devalorizării monedei naționale, începând cu data nașterii drepturilor și până la data executorii hotărârii judecătorești, obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetelor de muncă și obligarea pârâtului de 3 să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
În motivarea acțiunii reclamanții arată că prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției a fost stabilit un cuantum al sporului de fidelitate pentru magistrați, iar prin Ordonanța Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar al instanțelor parchetelor, personalul auxiliar beneficiază de coeficienți mai mici decât cele acordate prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 27/2006.
Pe lângă diferența de 5 până la 10 procente, în funcție de vechime, existența între magistrați și personalul auxiliar, sporul de fidelitate se acordă pentru magistrați începând de la 3 ani vechime în instituție, iar pentru personalul auxiliar de la 5 ani vechime în instituție. Prin aceasta apare o discriminare între magistrați și personalul auxiliar de specialitate, întrucât își desfășoară activitatea în aceleași condiții în unități judecătorești.
Prin sentința civilă nr. 201/31.01.2008 Tribunalul Timișs -a respins acțiunea formulată de reclamanții, (fostă ), M, OG, OG, ( ), (), a, G, De, G, și în contradictoriu cu pârâții-intimați Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor B, Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S, Curtea de APEL TIMIȘOARA și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Tribunalul a reținut:
Legea nr. 567/2004 la art. 60 alin. 1 prevede că "pentru activitatea desfășurată, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanței sau parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în muncă și în specialitate, precum și cu alte criterii prevăzute de lege".
4 al aceluiași articol prevede că "salarizarea personalului auxiliar de specialitate, a funcționarilor publici și a personalului contractual din cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul Ministerului Justiției, Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri se stabilește prin lege specială".
În Ordonanța Guvernului nr. 8/2007 la art. 16 este stabilit sporul de fidelitate, în raport cu vechimea efectivă în funcția auxiliară de specialitate
Astfel, potrivit art. 73 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor prevede că "stabilirea drepturilor judecătorilor și procurorilor se face ținându-se seama de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea și complexitatea funcției de judecător și procuror, de interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute de lege pentru aceste funcții și urmărește garantarea independenței și imparțialității acestora".
În Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, prevede la art. 2 că "salarizarea și celelalte drepturi ale judecătorilor, procurorilor, personalului asimilat acestora și ale magistraților asistenți se stabilesc ținându-se seama de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal".
Între cele două categorii profesionale, care sunt evident distincte, respectiv personalul auxiliar de specialitate și magistrați, nu poate fi vorba de o discriminare în sensul Ordonanței Guvernului 137/2000 cu modificările și completările ulterioare.
Diferențierea făcută de legiuitor se datorează faptului că aceste categorii profesionale distincte, care, chiar dacă își desfășoară activitatea în domeniul justiției, au atribuțiuni și responsabilități diferite.
Diferența de tratament instituită prin reglementările care guvernează sistemul de salarizare a diverselor categorii profesionale are o justificare obiectivă prin raportare la deosebirile dintre aceste grupuri, astfel, prin decizia Curții Constituționale nr. 693/2006, s-a constatat că "a reținut, în esență, că sporurile, premiile și alte stimulente acordate demnitarilor (magistrații fiind asimilați demnitarilor) și altor salariați prin acte normative, reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale consacrate și garantate de Constituție.
Diferențierea indemnizațiilor și a salariilor de bază pentru demnitari și alți salariați din sectorul bugetar este opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de importanța și complexitatea diferitelor funcții. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula".
După cum a statuat de nenumărate ori Curtea Constituțională în jurisprudența sa, în acord și cu practica constată a Curții Europene a Drepturilor Omului, principiul egalității în drepturi și al nediscriminării se aplică doar situațiilor egale ori analoage, iar tratamentul juridic diferențiat, instituit în considerarea unor situații obiectiv diferite, nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal reclamanții solicitând modificarea ei în sensul respingerii acțiunii.
Invocându-se dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, s-a susținut că prin respingerea acțiunii s-au încălcat prevederile art. 14 din Convenția Europeană, discriminarea fiind evidentă.
S-a invocat și încălcarea art. 16 din Convenție și art. 6 Codul muncii.
Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului.
A susținut că stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar fiind un atribut al legiuitorului, acesta poate să facă diferențieri între categorii profesionale, distincție fără a se putea reține că aceste diferențieri ar reprezenta discriminare.
S-a mai invocat că dreptul la sporul de fidelitate nu face obiectul art. 14 din Convenție și cele două categorii nu sunt în situație comparabilă.
Examinând cauza în raport de motivele de recurs și totodată sub toate aspectele conform dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că nu există niciun motiv pentru modificarea sentinței recurate, Tribunalul reținând corect starea de fapt și a aplicat just dispozițiile legale incidente.
Așa cum corect a reținut instanța de fond, nu se poate reține că există discriminare între personalul auxiliar și magistrați ca urmare a existenței unor diferențe în favoarea acestora cu privire la sporul de fidelitate, pentru magistrați fiind prevăzut un procent mai al acestuia raportat la salariul de încadrare.
Personalul auxiliar și magistrații au atribuții diferite, statute diferite și legi de salarizare diferite și prin urmare nu se poate reține că sunt identice și nici în situații analoage ori comparabile.
Art. 14 din Convenție se referă la exercitarea drepturilor recunoscute de lege, care trebuie asigurată fără nicio discriminare și cum legiuitorul a înțeles să asigure salarizări diferite și sporuri diferite celor două categorii distincte, diferite, nu sunt incidente dispozițiile acestei convenții după cum nu sunt încălcate nici prevederile legislației interne.
Pentru aceste considerente, în vaza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr. 201/31.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 20 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Dr.
aflată în concediu de odihnă aflată în concediu de odihnă
pentru care semnează pentru care semnează
VICEPREȘEDINTE, VICEPREȘEDINTE,
GREFIER,
Red. /14.07. 2009
Tehnored.: M/ 2 ex./15.07. 2009
Prim inst.: și
Președinte:Carmen PârvulescuJudecători:Carmen Pârvulescu, Ioan Jivan, Vasilica Sandovici
