Speta drept civil. Decizia 552/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.552/CM
Ședința publică din data de 29 septembrie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Maria Apostol
JUDECĂTORI: Maria Apostol, Mariana Bădulescu Răzvan Anghel
- - -
Grefier - - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de pârâta - SA - GRUP, cu sediul în B, Calea nr. 239, sector 1, împotriva încheierii din 29 iulie 2009 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, cu domiciliul procesual ales la av., în C,-, -.3,.A,.9,.2, județul C și intimata pârâtă - SA PRIN ZONA AR, cu sediul în Port 34, județul C, având ca obiect conflict de muncă - recurs la încheierea prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurenta pârâtă d-na avocat, în baza delegației de substituire din 28.09.2009, pentru dl.avocat în baza împuternicirii avocațiale seria - nr.61332/28.09.2009, depuse la dosar, lipsind intimata reclamantă
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu disp. art.87 și următoarele cod pr.civilă.
Recursul este declarat în termen, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru.
După referatul grefierului de ședință;
Având în vedere susținerea părții prezente, că în cauză, nu mai are alte cereri prealabile de formulat sau înscrisuri noi de depus, instanța constată dezbaterile încheiate și acordă cuvântul asupra recursului.
Având cuvântul reprezentanta recurentei pârâte solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea încheierii recurate și în rejudecare să se dispună suspendarea cauzei și sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate invocată - prev. de art.298 alin.2 ultima liniuță din Legea nr.53/2003, Codul Muncii prin raportare la prev. art.1 alin.4 și 5, art.73 alin.3 lit.p și art.79 alin.1 din Constituția României revizuită.
CURTEA:
Cu privire la recursul de față, Curtea constată următoarele:
Prin încheierea pronunțată de Tribunalul Constanța la 29.07.2009, a fost respinsă cererea - SA de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate, a prevederilor art. 298 alin.2 ultima liniuță din Legea nr. 53/2003.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că excepția de neconstituționalitate ridicată în cauză vizează o prevedere dintr-o lege în vigoare ( art. 298 al. 2 ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 ), care nu a fost declarată anterior neconstituțională prin exercitarea controlului de către
Textul nu are, însă, nici o relevanță sub aspectul soluționării în fond a cauzei, el putând fi invocat doar în analiza excepției de necompetență teritorială invocată de societatea pârâtă, care nu implică însă controlul de constituționalitate, ci doar pe cel privind aplicarea în timp a legii și care revine, în acest context, instanței de judecată.
Atributul Curții Constituționale constă în determinarea compatibilității normei în discuție cu dispozițiile constituționale, iar nu în punerea de acord a două prevederi legale sau stabilirea prevalenței unui text al legii față de un altul.
Având în vedere aceste considerente, reținând că în speță sunt incidente disp. art. 29 al. 6 din Legea nr. 47/1992, în sensul că excepția este inadmisibilă prin inexistența vreunei legături cu, soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia", a fost respinsa ca neîntemeiată cererea de sesizare a Curții.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurenta - SA care o critică pentru nelegalitate și netemeinicie arătând că excepția este pe deplin admisibilă conform art. 29 alin. 4-5 din Legea nr. 47/1992 republicată.
Soluționarea excepției de necompetență teritorială presupune analizarea ipotezei în care Legea 168/1999 mai este în vigoare sau nu. În art. 298 alin.(2) din Codul muncii, sunt identificate/marcate cu liniuță actele normative abrogate expres, total sau parțial. Ultima liniuță este urmată de textul "orice alte dispoziții contrare".
După intrarea în vigoare a Legii 24/2000 nu mai există temei legal pentru operarea abrogării implicite, fiind abrogat expres actul normativ care reglementase acest mod de abrogare, Decretul 16/1967 pentru aprobarea Metodologiei generale de tehnică legislativă privind pregătirea și sistematizarea proiectelor de acte normative.
Potrivit dispozițiilor art. 62 și art. 63 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative:
"(1) Prevederile cuprinse într-un act normativ, contrare unei reglementări de același nivel sau de nivel superior, trebuie abrogate. Abrogarea poate fi totală sau parțială.
(4) Dacă o normă de nivel inferior, cu același obiect, nu a fost abrogată expres de actul normativ de nivel superior, această obligație îi revine autorității care a emis prima actul".
Din dispozițiile art. 62 și art. 63 din legea nr.24/2000 rezultă că legiuitorul a impus cu caracter imperativ abrogarea expresă directă, iar dispozițiile normative vizate trebuie determinate expres, începând cu legile și apoi cu celelalte acte normative, prin menționarea tuturor datelor de identificare a acestora.
Față de situația juridică dedusă judecății - modalitatea de soluționare a excepției necompetenței teritoriale a Tribunalului Constanța - respectiv conținutul prevederilor legale considerate ca fiind neconstituționale, este evident faptul că acestea din urmă antamează asupra modalității de soluționarea a cauzei, având astfel o strânsă legătură cu obiectul dedus judecății.
În aceste împrejurări, este evident că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate cerute de Legea nr.47/1992, situație în care soluția Tribunalului Constanța, care a apreciat că cererea de sesizare a Curții Constituționale ar fi inadmisibilă, este vădit netemeinică și nelegală, motiv pentru care dosarul urmează ca dosarul să fie înaintat la Curtea Constituțională, în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate.
Analizând hotărârea recurată în raport de criticile formulate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Potrivit art. 29 al. 1 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.
Autorul acestei excepții de neconstituționalitate a precizat că art. 298 al. 2 ultima liniuță din Legea nr. 53/2003, este neconstituțional prin raportare la textele din Constituție cu valoare de principiu, referitoare la separația puterilor în stat, supremația legii și la reglementarea prin lege organică a sferei raporturilor de muncă.
În mod corect instanța de fond a apreciat că excepția de neconstituționalitate a art. 298 al. 2 ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 nu are nici o legătură cu modalitatea de soluționare a cauzei, întrucât analiza intervenției în timp a legilor și determinarea normei incidente în materie (inclusiv sub aspectul competenței materiale sau teritoriale ) intră în atributul exclusiv al instanței de judecată - putând fi deopotrivă temei de contestare a soluției date, în fața instanțelor de control judiciar.
Instanțele de judecată sunt cele care au competența să analizeze dacă mai este posibilă aplicarea unui text de lege sau dacă acesta a fost abrogat, iar Curtea Constituțională nu are posibilitatea de a sancționa nelegalitatea unui act normativ - într-o altă modalitate decât prin controlul conformității în raport de Constituție.
Întrucât Curtea Constituțională nu poate pune în acord cele doua texte de lege invocate iar excepția necompetentei teritoriale a instanței constituie atributul exclusiv al instanței investită cu soluționarea cererii, Curtea apreciază că cererea de sesizare a Curții Constituționale a fost respinsă în mod corect de către Tribunal, motiv pentru care în temeiul art. 312 cod procedură civilă va fi respins ca nefondat recursul declarat împotriva acestei hotărâri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil formulat de pârâta - SA - GRUP, cu sediul în B, Calea nr. 239, sector 1, împotriva încheierii din 29 iulie 2009 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, cu domiciliul procesual ales la av., în C,-, -.3,.A,.9,.2, județul C și intimata pârâtă - SA PRIN ZONA AR, cu sediul în Port 34, județul C, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 29.09.2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Maria Apostol, Mariana Bădulescu Răzvan Anghel
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:;
Red.dec.Jud.-/05.10.2009
Tehnored.gref.RD/2ex./ 06.10.2009
Președinte:Maria ApostolJudecători:Maria Apostol, Mariana Bădulescu Răzvan Anghel