Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1564/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr.1564
Ședința publică din data de 08 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Dicu Aurel
JUDECĂTOR 2: Maierean Ana
JUDECĂTOR 3: Ciută Eugenia
Grefier C -
Pe rol judecarea recursului formulat de pârâta Primăria comunei Sadova - prin primar, cu sediul în comuna Sadova, jud. S, împotriva sentinței civile nr. 1841 din 22 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă, în dosarul nr-.
La apelul nominal a răspuns reprezentantul legal al reclamanților intimați Sindicatul Liber din Învățământ zona Câmpulung M prin, lipsă fiind reprezentanții pârâtei recurente, ai pârâților intimați Consiliul local al comunei Sadova și Școala cu clasele I-VIII Sadova, precum și reclamanții intimați,.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând recursul în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri:
Reprezentantul reclamanților intimați, având cuvântul, a solicitat instanței respingerea recursului formulat în cauză, învederând totodată, față de excepția lipsei calității procesuale invocată de către recurentă, faptul că deși fondurile necesare plății sumelor restante provin de la bugetul Ministerului Educației, Cercetării și, acestea nu pot fi distribuite fără semnătura primarului.
Declarând închise dezbaterile, instanța a rămas în pronunțare cu privire la recursul formulat în cauză.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 09.01.2009 și înregistrată sub nr-, reclamanții, toți prin SINDICATUL LIBER DIN ÎNVĂȚĂMÂNT ZONA C M au chemat în judecată pârâții Școala cu Cl.1-8 Sadova, Consiliul Local Sadova și Primăria Sadova- prin primar, solicitând obligarea acestora a calculul și plata diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite membrilor de sindicat în conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, începând cu 1 octombrie 2008, actualizate în funcție de coeficientul de inflație, până la data efectivă a plații.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că a data de 30 ianuarie 2008, Guvernul României a aprobat nr.OG 15/2008 privind reșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82/01.02.2008.
Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 29 alin.(2) din Legea nr. 47/1992, repu blicată, cu modificările și completările ulterioare, reclamanții au invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor 1, 2 și 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului României nr. 2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învățământ în anul 2008, publicată în Monitorul Oficial - Partea I nr. 739 din - și a prevederilor art. I punctul 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului României nr. 151/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului 5/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, publicată în Monitorul Oficial - Partea I nr. 759 din -.
Au mai arătat că legea de aprobare a OG nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din învățământ, a făcut obiectul controlului de constituționalitate, înainte de promulgarea acesteia, la sesizarea Guvernului, iar, prin Decizia nr. 93/15.10.2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1/20.10.2008, Curtea Constituțională a constatat că această lege este constituțională.
Deși legea a fost declarată constituțională, ulterior promulgării, Guvernul a emis OG nr. 136/2008, ordonanță de urgență, după părerea reclamanților neconstituțională și care a fost emisă cu încă lcarea prevederilor art. 61 alin. (1) și art. 115 alin. (4) și alin.(6) din Constituția României.
că, în baza sesizării înaintată Curții Constituționale de Avocatul Poporului, privind neconstituționalitatea prevederilor OUG nr. 136/2008, excepția de neconstituționalitate urma să fie admisă de către instanța de control constituțional, în data de 11.11.2008, a emis, fără consultarea partenerilor sociali și a Consiliului Economic și Social, OUG nr. 151/2008.
Au mai precizat reclamanții faptul că OUG nr. 136/2008 a fost declarată neconstituțională, de către Curtea Constituțională, în urma sesizării acesteia de către Avocatul Poporului, în.11.11.2008, decizie nepublicată, motiv pentru care au înțeles să invoce excepția de onstituționalitate a acestei ordonanțe de urgență, dar și să anexeze comunicatul Curții Constituționale din data de 12.11.2008.
În drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 283 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, ale art. 67 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, ale art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003, ale art. unic din Legea nr. 221/2008 și ale OG nr. 15/2008.
Pârâții, legal citați, nu au formulat întâmpinare în cauză.
Curtea Constituțională, prin decizia nr. 989 din 30 iunie 2009, admis excepția de neconstituționalitate invocată de reclamanți, prin reprezentantul sindical.
Prin sentința civilă nr.1841 din 22 octombrie 2009, Tribunalul Suceavaa admis cererea reclamanților și în consecință a obligat pârâții să calculeze și să plătească acestora diferențele de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr.221/2008, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite acestora în conformitate cu prevederile legii nr. 221/2008, începând cu data de 1 octombrie 2008 până la data pronunțării sentinței, actualizate în funcție de coeficientul de inflație, până la data efectivă a plății.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin Ordonanța de Urgență nr.15/2008 s-a stabilit "coeficienții de multiplicare prevăzuți entru p. funcțiile didactice de predare cu gradul didactic II, definitiv, debutant, cele cu st udii de nivel liceal fără pregătire de specialitate și pentru funcțiile didactice auxiliare sunt majorați cu 10%, începând cu 1 ianuarie 2008, față de nivelul din 31 decembrie 2007;" iar conform lit. c) a aceluiași articol: "pentru funcțiile didactice prevăzute în anexele nr. 1.2, 2 și 3 valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 va fi: -1 ianuarie-31 martie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 259,593 lei; - 1 aprilie-30 septembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 275,168, respectiv o creștere de 6%;
- 1 octombrie - 31 decembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 291,678 lei, respectiv o creștere cu încă 6%. Valoarea coeficientului de multiplicare 100 pentru această perioadă poate deveni 299,933 lei, în condițiile realizării pri ncipalilor indicatori economici pe care este construit bugetul de stat pe anul 2008, respectiv creșterea produsului intern brut, ținta de inflație, precum și nivelul productivității muncii."
OG nr. 15/2008 a fost aprobată, cu modificări, de către Parlamentul României prin Leg ea nr. 221/27.10.2008, publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 730/28.10.2008, prin cipala modificare constând în majorarea coeficientului de multiplicare 1.000 pentru personalul didactic și didactic auxiliar, la 400,00 lei, pentru perioada 1 octombrie - 31 dec embrie 2008 și care reprezintă valoare de referință pentru creșterile salariale ulterioare.
Deși Legea nr. 221/2008 prevede creșterea salariilor personalului didactic și didactic auxiliar începând cu 1 octombrie, pârâții nu au procedat la calculul și plata drepturilor salariale potrivit prevederilor acestei legi.
Dimpotrivă Guvernul a adoptat ulterior OUG nr. 136/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învățământ în anul 2008, care stipula că "valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 salariilor personalului didactic din învățământ, stabilită prin legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, se va aplica începând cu plata drepturilor salariale aferente lunii aprilie 2009, în condițiile prevăzută de legea unitară de salarizare a personalului din sectorul bugetar și ținând seama de gradul de îndeplinire a criteriilor de performanță, creșterea competitivității li calității actului de învățământ".
Această ordonanță de urgență a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională prin decizia 1221 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 804 din 2 decembrie 2008, considerându-se că "prin prorogarea aplicării Legii nr. 221/2008 și, implicit, a creșterii salariale prevăzută de aceasta, pentru luna mai 2009 (dată la care se plătesc drepturile salariale aferente lunii aprilie 2009) se încalcă dreptul constituțional la protecția socială, prevăzut de art.41 alin. (2) din Constituția României, dar și dreptul de protecție socială prevăzut de art. 6 alin. (1) din Codul muncii - legea cadru în materia relațiilor de muncă".
Văzând că OUG nr. 136/2008 poate fi declarată neconstituțională, Guvernul României a adoptat o altă ordonanță de urgență, anume OUG nr. 151/2008 pentru modificarea și completarea nr.OG 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, stabilind prin art. I pct. 2 și 3 coeficienții de salarizare care se vor acorda în anul 2008 și pentru 2009 personalului din învățământ la un nivel mai scăzut decât cei prevăzuți prin legea nr. 221/2008.
În anul 2009 Guvernul continuând politica de modificare prin ordonanțe de urgență a dispozițiilor unei legi, anume legea nr. 221/2008, a adoptat OUG nr. 1/2009 prin care a modificat prevederile art.11aliniatul (1) literele a) și b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2008 privind creșteri salariale ce se vor acorda în anul 2008 și 2009 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, cu modificările și completările ulterioare, stabilind de asemenea coeficienți de salarizare pentru acest personal mai mici decât cei prevăzuți de legea nr. 221/2008.
Având în vedere că reclamanții au invocat pe cale de excepție neconstituționalitatea prevederilor art. I pct.2 și 3 din OUG nr, 151/2008 și art.2 și 3 din OUG nr.1/2009 instanța, prin încheiere din data de 19.02.2009, în temeiul art. 29 alin.4 din Legea nr. 47/1992 a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct.2 și 3 din OUG nr. 151/2008 privind modificarea și completarea nr.OG 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ și a dispozițiilor art. 2 și art. 3 din OUG nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar.
Prin decizia nr. 989 din 30 iunie 2009 Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate invocată de reclamanți și a constatat că dispozițiile art. I pct.2 și 3 din OUG nr. 151/2008 pentru modificarea și completarea nr.OG 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ și a dispozițiilor art. 2 și art. 3 din OUG nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar, sunt neconstituționale.
Ca urmare a deciziilor Curții Constituționale mai sus menționate, prin care au fost declarate ca fiind neconstituționale prevederile OUG nr. 136/2008, prevederile art. I pct.2 și 3 din OUG nr. 151/2008 pentru modificarea și completarea nr.OG 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ și a dispozițiilor art. 2 și art. 3 din OUG nr. 1/2009, au rămas în vigoare prevederile OUG nr.15/2008 așa cum a fost aprobată prin Legea nr. 221/2008.
Potrivit articolului unic pct. 1 lit. a) ultima liniuță și pct.3 lit. c) ultima liniuță din Legea nr. 221/2008 entru p. aprobareaOrdonanței Guvernului nr. 15/2008privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ valoarea coeficientului de multiplicare 1.000 pentru personalul didactic și didactic auxiliar, este de 400,00 lei, pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2008 și care reprezintă valoare de referință pentru creșterile salariale ulterioare.
Curtea Constituțională, fiind sesizată de către guvern cu o cerere de neconstituționalitate a Legii nr. 221/2008, prin decizia nr. nr. 1093/15.10.2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 711/20.10.2008, a constatat că această lege este constituțională.
Cum dispozițiile Legii nr. 221/2009 sunt în vigoare în prezent, reclamanții, care sunt cadre didactice în învățământul preuniversitar, erau îndreptății potrivit art. unic pct.3 lit. c) la un salariu raportat la coeficientul de multiplicare 1.000, de 400,00 lei, începând cu data de 1 octombrie 2008, coeficient ce trebuie să reprezinte valoarea de referință și pentru creșterile salariale ulterioare.
În ceea ce privește actualizarea sumelor pretinse de reclamanți cu indicele de inflație, instanța a constatat că această cerere se justifică prin necesitatea realizării unui corelații, între salariul real și salariul nominal de care reclamanții nu au beneficiat la momentul în care angajatorul datora drepturile bănești și momentul în care aceste sume vor intra efectiv în patrimoniul beneficiarilor, ca urmare a efectelor inflației asupra nivelului de trai.
Temeiul legal al unei asemenea reactualizări constă în prevederile art.1073 cod civil care dispun "creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare", precum și ale art. 1082 Cod civil care prevăd că debitorul poate fi osândit la daune interese, acestea putând cuprinde așa cum reiese din prevederile art. 1084 Cod civil "pierderea ce a suferit și beneficiul de care a fost lipsit".
În acest sens sunt și prevederile art. 161 alin.4) din Codul muncii (legea nr. 53/2003) care prevăd că "întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune - interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului".
Ori, reclamanții prin neplata de către pârâți a sumelor de mai sus la scadență, adică la data când aceste drepturi trebuiau achitate, au suferit o pierdere ce constă cel puțin din rata inflației pentru perioada aferentă, pierdere ce trebuie acoperită.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Primăria comunei Sadova - prin primar, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând excepția lipsei capacității sale procesuale de folosință.
În motivarea recursului, Primăria comunei Sadova este, potrivit art. 77 din Legea nr. 215/2001, o structură funcțională cu activitate permanentă, fără personalitate juridică, așa încât nu poate avea calitate de parte în cauză, nefiind îndeplinită cerința prevăzută de art. 41 alin.1 Cod procedură civilă.
A mai arătat că îndreptarea obligației de plată a diferențelor salariale înspre Primărie este nejustificată, deoarece fondurile necesare asigurării acestor plăți provin din bugetul Ministerului Educației prin Inspectoratele școlare, acestea fiind părțile împotriva cărora se pot îndrepta reclamanții în demersurile lor de recuperare a sumelor la care se consideră îndreptățiți.
Analizând recursul prin prisma motivului invocat, Curtea constată că este fondat.
Conform art.21 alin.1 și 2 din Legea administrației publice locale (nr.215/2001) sunt persoane juridice de drept public cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, unitățile administrativ teritoriale, care, în justiție, sunt reprezentate de primar sau, după caz, de președintele consiliului județean.
Primăria unei unități administrativ teritoriale (comună, oraș, municipiu), este definită de art.77 din aceeași lege ca fiind o structură funcțională cu activitate permanentă, constituită din primar, viceprimar, secretarul unității administrativ teritoriale și aparatul de specialitate al primarului care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.
Față de aceste dispoziții legale, rezultă că Primăria Sadova, ca structură funcțională a unității administrativ teritoriale comuna Sadova, neavând personalitate juridică nu poate fi titulară de drepturi și obligații pe plan procesual.
Cum aceasta nu îndeplinește condiția prevăzută de art.41 alin.1 Cod procedură civilă nu poate fi parte în proces, critica adusă sentinței de recurent fiind întemeiată.
În consecință, în temeiul art.312 alin.1-3 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul și modificând în parte sentința atacată va respinge acțiunea reclamanților față de Primăria Sadova - prin primar, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate de folosință.
Celelalte dispoziții ale sentinței vor fi menținute.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta Primăria comunei Sadova - prin primar, cu sediul în comuna Sadova, jud. S, împotriva sentinței civile nr. 1841 din 22 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă, în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința în sensul că respinge acțiunea față de Primăria Sadova - prin primar pentru lipsă capacitate de folosință.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 08 decembrie 2009.
Președinte Judecători Grefier
Pentru jud.
plecat la altă instanță semnează
președintele instanței
Red.
Thred.
2 ex.08.01.2010
Jud.fond
Președinte:Dicu AurelJudecători:Dicu Aurel, Maierean Ana, Ciută Eugenia
