Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1607/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1607/R-CM
Ședința publică din 06 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florina Andrei judecător
JUDECĂTOR 2: Daniel Radu președinte secție
JUDECĂTOR 3: Jeana Dumitrache
Grefier - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâta SA - prin lichidator judiciar, cu sediul în P, str. -,.4..D,.6,.25, județul P, împotriva sentinței civile nr.178/CM din 30 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat, pentru recurenta-pârâtă SA - prin lichidator judiciar, în baza împuternicirii avocațiale fără nr. din 04.11.2009, emisă de Cabinetul individual- Baroul Prahova și intimatul-reclamant, lipsind intimații-reclamanți, a, și.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin intermediul serviciului registratură, avocat, în calitate de fost apărător al intimaților-reclamanți a depus la dosar copia contractului de asistență juridică nr.37 din 15.01.2009, care a fost reziliat pentru neachitarea onorariului.
Avocat, pentru recurenta-pârâtă și intimatul-reclamant, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri prealabile de formulat în cauză.
Curtea, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Avocat, pentru recurenta-pârâtă SA - prin lichidator judiciar, susține oral recursul așa cum este motivat în scris, solicitând admiterea lui, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată. Precizează că nu solicită cheltuieli de judecată.
Intimatul-reclamant, având cuvântul, consideră recursul ca fiind nefondat și solicită respingerea lui, menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, deliberând, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 04.03.2008 reclamanții:, A, au chemat în judecată pe pârâta SC SA solicitând obligarea pârâtelor la plata drepturilor salariale cuvenite și neacordate reprezentând primele de Paște și C, stabilite potrivit art. 168 alin. 1 din Contractul Colectiv de muncă la nivel de unitate, pentru anii 2005-2007 actualizată la data plății efective; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanții a susținut că, potrivit art. 168 alin. 1 din Contractul Colectiv de muncă pe unitate urma ca de Paște și C să beneficieze de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SA, însă aceste drepturi salariale nu i-au fost acordate începând cu anul 2004. Reclamant a mai susținut că pentru anul 2003 aceste suplimentări salariale au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, însă prevederea din a Contractul Colectiv de muncă la nivel de unitate nu a mai fost respectată începând cu anul 2004.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.178/CM din 30 ianuarie 2009 admis acțiunea, precizată și a obligat pe pârâtă să plătească reclamanților drepturile salariale suplimentare neacordate, reprezentând primele de Paști și de C pe perioada 2005 - 2007 în cuantumurile stabilite prin raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză de expert, după cum urmează: pentru reclamanții, a, și câte 4708 lei; pentru reclamanții și - câte 3820 lei; pentru reclamanta suma de 2.156 lei, iar pentru reclamanta suma de 1422 lei.
Prin aceeași sentință, pârâta a fost obligată la 2000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța această sentință instanța de fond a reținut că potrivit art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă încheiat pe anii 2004 - 2007, cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu la nivel de societate. În alineatul 2 al art.168 s-a prevăzut că în anul 2003 suplimentările salariale de la alineatul 1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Urmare a acestor modificări, pârâta nu a mai acordat salariaților, în cursul anilor 2004 - 2007 suplimentările prevăzute de alin.1 al art.168 din Contractul colectiv de muncă.
Potrivit art.969 Cod civil, voința părților semnatare a Contractului colectiv de muncă a fost aceea de a păstra salariaților beneficiul suplimentărilor salariale prevăzute de alin.1 al art.168 din contract și în cursul anilor 2004 - 2007, respectivele suplimentări fiind introduse în salariul de bază al fiecărui salariat numai pentru anul 2003, nu și în următorii ani.
Pe de altă parte, părțile nu au consemnat în contractul colectiv de muncă pe anii 2004 - 2007 faptul că aceleași suplimentări salariale au fost incluse în salariile de bază pe anii precedenți.
Analizând gramatical textul art. 168 alin.2 din contractul colectiv de muncă, rezultă că s-a specificat că " în anul 2003" și nu "din anul 2003", ceea ce denotă intenția părților de includere a suplimentului salarial doar pentru anul 2003 și nu începând cu anul 2003, pentru viitor.
S-a reținut de asemenea că Decizia nr.3793/18.06.2007 și "Nota asupra precizării situației primelor de Paști și C, prevăzute în art.168 din Contractul colectiv de muncă, nu pot fi avute în vedere, din moment ce potrivit art.31 alin.2 din Legea nr.130/1996, coroborat cu art.244 Codul muncii nu s-a făcut dovada că modificările aduse contractului au fost aduse, în scris, la cunoștința organului la care se păstrează, devenind aplicabile de la data înregistrării sau la o altă dată ulterioară, potrivit convenției părților.
Pe de altă parte, în conformitate cu dispozițiile art.31 din Legea nr.130/1996 contractele pot fi modificate de părți potrivit acordului de voință al acestora, doar pe parcursul executării lui, interpretare și modificarea conținutului unei clauze urmând să-și producă efectele până la momentul încetării contractului. În speță, înscrisurile de mai sus au vizat o reinterpretare a clauzei cuprinse în art.168 alin.1 și 2 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, realizată după momentul încetării efectelor fiecărui contract anual și în contradicție cu textul clar al prevederii.
Mai mult, pârâta nu a produs dovezi din care să reiasă că pentru anii 2004 - 2007 aceste suplimentări au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat ca în cazul anului 2003, deși sarcina probei îi incumba acesteia, potrivit art.287 Codul muncii.
Și prin noile modificări aduse contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, prin actul adițional nr.1090/22.02.2008 la nivel de SA SC Câmpulung SA s-au menținut drepturile salariale reprezentând primele de Paști și de
Pentru aceste considerente, în raport și de dispozițiile art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de SA - SC SA, coroborate cu disp.art.236 alin.4 Codul muncii și cu cele ale art.969 Cod civil, s-a admis acțiunea, așa după cum s-a arătat cu ocazia reproducerii dispozitivului hotărârii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâta SC SA, care o critică pentru nelegalitate, invocând dispozițiile art.304 pct.9 și 3041Cod pr.civilă, după cum urmează:
1.- În mod greșit a fost respinsă excepția prescripției dreptului la acțiune invocată prin întâmpinarea depusă la dosar.
Termenul de prescripție aplicabil în speță este cel prevăzut de art.283 lit.e din Codul muncii, respectiv de 6 luni de la data nașterii dreptului material la acțiune, iar nu termenul de 3 ani prevăzut de art.283 lit.c din același act normativ, întrucât obiectul acțiunii nu îl reprezintă drepturi salariale ale reclamanților, ci este vorba despre un ajutor social acordat salariaților pentru repaus în zilele de Paști și de
2.- Soluția este greșită și pe fondul cauzei, întrucât sumele au fost încorporate în salariul de bază, situație ce rezultă din redactarea textului art.158 alin.2 din CCM și din carnetele de muncă aflate în dosar.
3.- În mod greșit a fost obligată să plătească reclamanților prima de C 2007, în condițiile în care prin Actul Adițional din 25 octombrie 2007 s-a reglementat această problemă a primelor, arătându-se că intenția părților a fost ca aceste prime să fie incluse în salariu.
Pentru aceste motive se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, iar pe fond respingerea acțiunii.
Verificând actele de la dosar, în raport cu criticile formulate, având în vedere și prevederile art.3041Cod pr.civilă, Curtea reține următoarele:
Primul motiv de recurs este nefondat.
Conform art.154 alin.1 și aret.155 Codul muncii, salariul reprezintă contraprestația muncii depusă de salariat în baza contractului individual de muncă și cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
Salariul de bază reprezintă partea fixă și principală a salariului și în același timp un element de referință în raport de care se calculează celelalte drepturi ale angajaților, iar adaosurile și sporurile formează partea variabilă a salariului și se plătesc numai în raport de performanțele individuale ale fiecărui salariat, pentru timpul în care munca este prestată în anumite condiții deosebite sau speciale.
Art.154 alin.1 Codul muncii nu condiționează salariul de cuprinderea acestuia în contractul individual de muncă, ci doar îl definește ca fiind contraprestația muncii, aceasta din urmă fiind executată în baza contractului individual de muncă.
Drepturile salariale pot fi cuprinse și în contractul colectiv de muncă, ale căror clauze sunt obligatorii pentru părțile semnatare.
De altfel, art.157 alin.(1) din Contractul colectiv de muncă prevede pentru reclamanți " suplimentarea drepturilor salariale" cu ocazia sărbătorilor de Paști și C (232 dosar fond).
Fiind vorba de drepturi salariale, în speță sunt aplicabile disp.art.283 alin.1 lit.c din Codul muncii, care instituie un termen de prescripție de trei ani pentru acțiunile privind plata unor drepturi salariale neacordate, fără distinge între drepturile salariale cuprinse în contractul individual de muncă, și cele cuprinse în contractul colectiv de muncă.
Întrucât art.283 alin.1 lit.c instituie în cazul acțiunilor având ca obiect plata unor drepturi salariale rezultă că, termenul de prescripție de 6 luni reglementat de art.283 alin.1 lit.e din Codul muncii se aplică în cazul nerespectării unor clauze din contractul colectiv de muncă altele decât cele referitoare la salarii.
Nici următorul motiv de recurs nu poate fi reținut de către instanța de control judiciar.
Din acest punct de vedere, se constată că în contractele colective de muncă pentru anii 2005, 2006 și 2007, art.157 alin.2 cuprinde aceeași mențiune ca în contractul din 2004, în sensul că în anul 2003 suplimentările salariale au fost incluse în salariul de bază.
Această formulare este neechivocă, astfel că textul nu poate fi interpretat gramatical în sensul că suplimentarea ar fi inclusă "din anul 2003.
În ceea ce privește Actul Adițional încheiat la 25 octombrie 2007, despre care pârâta arată, prin ultimul motiv de recurs, că rezolvat problema primelor, în sensul includerii lor în salariu încă din anul 2003, Curtea constată, contrar acestor susțineri, că acest act adițional nu a făcut altceva decât să mențină suplimentarea drepturilor salariale cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C -art.7 din Actul adițional de la filele 278 - 279 dosar fond.
Nicăieri, în cuprinsul acestui act nu se stipulează că respectivele prime au fost incluse în salariu.
Mai mult decât atât și contractul colectiv de muncă pe anul 2007 menținut întocmai art.157 alin.1 din contractul colectiv de muncă pe anul 2004 (285 dosar fond).
Nu în ultimul rând, trebuie menționat și faptul că și în situația în care s-ar fi convenit includerea acestor suplimente salariale în salariu, recurenta nu a făcut o dovadă certă în sensul acordării respectivelor sume de bani.
Pentru toate aceste considerente, în baza art.291 Codul muncii și art.312 alin.1 Cod pr.civilă se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SA - prin lichidator judiciar, cu sediul în P, str. -,.4..D,.6,.25, județul P, împotriva sentinței civile nr.178/CM din 30 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind, A, cu sediul ales la Cabinet Avocat P,- -.. B,.30 județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 noiembrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
-, - -
Grefier,
Red.
TC/17 ex.
12.11.2009
Jud fond.
Președinte:Florina AndreiJudecători:Florina Andrei, Daniel Radu, Jeana Dumitrache
