Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1991/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA NR.1991
Ședința publică din data de 28 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Violeta Dumitru
JUDECĂTORI: Violeta Dumitru, Lucian Crăciunoiu Elena Simona
- - -
Grefier - --
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanții, -, G, G, toți cu domiciliul în P,-,.9,.B,.24, județul P -a la Cabinet de avocatură, împotriva sentinței civile nr.1111 din 22 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC "" SA cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru intimata-pârâtă SC "" SA, avocat - din Baroul Prahova, lipsind recurenții-reclamanți.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru. Se mai învederează că din partea apărătorului recurenților-reclamanți s-a formulat o cerere de judecare a cauzei în lipsă.
Avocat - pentru intimata-pârâtă SC "" SA invocă excepția tardivității declarării recursului prevăzută de art.301 Cod procedură civilă, a nulității recursului pentru nemotivare în termen prevăzută de art.306 Cod procedură civilă, iar în situația în care se trece peste aceste excepții solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamanții, -, G, G, n contradictoriu cu pârâta SC SA au solicitat instanței ca prin sentința ce o va pronunța sa dispună obligarea paratei la plata beneficiului reprezentând cota de participare la profit pe anul 2004- 2006, precum si la plata dobânzilor legale pentru fiecare suma cat si la actualizare prin indexare a sumelor datorate începând cu momentul nașterii dreptului si pana la data plații efective.
In motivarea acțiunii reclamanții au susținut ca au fost salariații societății parate astfel cum rezulta din mențiunile efectuate in cărțile de munca atașate la dosarul cauzei.
Reclamanții au susținut ca, potrivit contractul colectiv de munca la nivel de ramura energie, termica petrol - gaze pe anul 2005-2006 si 2007, s-a prevăzut in mod expres ca salariații societăților semnatare ale contractului
In dovedirea acțiunii, reclamații au solicitat proba cu acte.
Prin sentința civilă nr.1111 pronunțată la data de 22 mai 2009 Tribunalul Prahova a respins ca neîntemeiată acțiunea formulata de reclamanți.
Pentru a pronunța această soluție tribunalul a constatat că acțiunea este neîntemeiată deoarece art.139 din prevede că prin negociere cu se vor stabili cota de participare a salariaților la profitul anual, modalitatea concretă de acordare, precum și condițiile de diferențiere, însă în realitate nu au existat negocieri cu sindicatul în acest sens.
Rezultă așadar că în lipsa unor negocieri între patronat și sindicat, reclamanții au doar o vocație, o posibilitate și nu un drept efectiv.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții criticând- ca netemeinică și nelegală.
In cuprinsul motivelor de recurs aceștia au arătat că sentința atacată este bazată pe o interpretare eronată a situației de fapt și de drept.
Motivarea instanței de fond ca nu s-ar fi negociat sume ce trebuia acordată este greșită deoarece inițiativa deschiderii unor astfel de negocieri trebuia să aparțină patronatului, atât timp cât in contractul colectiv de muncă se păstrează obligația de plata catre angajați a sumei solicitate.
Astfel instanța de fond prin hotărârea pronunțată încalcă un principiu de drept, acela că nu-ți poți invoca în apărare propria culpă, deși chiar prin întâmpinarea formulată se menționa cine trebuia să negocieze: patronatul și sindicatul.
În ceea ce privește excepția tardivității declarării recursului, invocată de către intimata, Curtea va reține ca aceasta este neîntemeiata, față de dovezile de comunicare ale hotărârii atacate și față de data depunerii recursului și termenul de declarare al acestuia, prevăzut in disp.art.80 din legea nr.168/1999, care prevede că termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunțate de către instanța de fond.
In ceea ce privește excepția nulității recursului pentru nemotivare in termen, Curtea va retine ca si aceasta excepție este neîntemeiată deoarece, recursul a fost motivat prin chiar cererea de recurs, fiind respectat astfel termenul prevăzut de lege.
In ceea ce privește criticile formulate de recurenti Curtea va aprecia ca aecstea sunt nefondate deoarece prin modul de redactare al textului art.139 din CCM rezultă că părțile nu au negociat un criteriu sau mai multe prin care dreptul salariaților să poată fi determinat sau determinabil, fiind vorba mai mult de o vocație a salariaților care trebuie analizată nu numai prin prisma disp. art. 139 din CM ci și legilor în vigoare prin care este reglementat regimul juridic al profitului.
Sub acest aspect în mod corect recurenta a arătat că în urma modificărilor Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale prin Legea nr. 161/2003 vocația salariaților de a primi o cotă parte din profitul unei societăți comerciale cu capital integral sau majoritar privat a fost înlăturată întrucât se aducea o atingere regimului juridic al proprietății private, astfel că singurul organ îndreptățit să dispună asupra profitului este AGA.
Trebuie înțeles sub acest aspect că anterior oricărei negocieri între patronat și sindicate, mai precis între administrația recurentei și sindicatul reprezentativ trebuie să existe o hotărâre a acționarilor prin care aceștia să determine o anumită cotă din profit ce urmează a fi cesionată salariaților și numai după emiterea unei astfel de hotărâri se poate discuta despre aplicabilitatea dispozițiilor art. 139 din CCM.
Cum o astfel de hotărâre nu există caracterul de vocație al dreptului pretins prin acțiune devine evident.
De asemenea, așa cum s-a reținut mai sus cuantumul sumelor care eventual ar trebui acordate salariaților nu este determinat și nici nu poate fi determinat prin prisma prevederilor contractuale, iar aplicarea în speță a OG nr.64/2001 este greșită, deoarece acest act normativ se referă în mod exclusiv la societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, el nefiind aplicabil în domeniul economiei private.
de aceste considerente, avându-se in vedere si disp.art.312 pr.civ. corob. cu disp.art.3041pr.civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția tardivității formulării recursului invocată de intimata-pârâtă SC "" SA
Respinge excepția nulității recursului pentru nemotivare în termen invocată de intimata-pârâtă SC "" SA
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, -, G, G, toți cu domiciliul în P,-,.9,.B,.24, județul P -a la Cabinet de avocatură, împotriva sentinței civile nr.1111 din 22 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC "" SA cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 28.10.2009.
Președinte JUDECĂTORI: Violeta Dumitru, Lucian Crăciunoiu Elena Simona
- - - - - -
Grefier
--
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120/2006
Tehnored.4 ex./02.11.09
/
f- Trib.
Președinte:Violeta DumitruJudecători:Violeta Dumitru, Lucian Crăciunoiu Elena Simona
