Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 1990/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA NR.1990
Ședința publică din data de 28 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Violeta Dumitru
JUDECĂTORI: Violeta Dumitru, Lucian Crăciunoiu Elena Simona
- - -
Grefier - --
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâții CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI și PRIMARUL MUNICIPIULUI, cu sediul în municipiului P, Bulevardul, nr. 2, jud. P împotriva sentinței civile nr. 545 din data de 4 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul reclamant SINDICATUL ȘCOALA, cu sediul în municipiul P,-, jud. și intimații pârâți GRUPUL ȘCOLAR DE INDUSTRIE UȘOARĂ cu sediul în P,-, Județul P, GRUPUL ȘCOLAR INDUSTRIAL DE petrol cu sediul în P,-, Județul P, GRĂDINIȚA DE COPII CU PROGRAM PRELUNGIT NR.23, cu sediul în,-, Județul P, GRĂDINIȚA DE COPII CU PROGRAM NORMAL NR. 50, cu sediul în P,-, Județul P, GRĂDINIȚA DE COPII CU PROGRAM NORMAL NR. 11, cu sediul în P,-, Județul P, GRĂDINIȚA DE COPII CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 40, cu sediul în P,-, Județul P, GRĂDINIȚA DE COPII CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 47, cu sediul în P,--7, Județul P, GRĂDINIȚA DE COPII CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 32, cu sediul în P,-, Județul P, GRĂDINIȚA DE COPII CU PROGRAM NORMAL NR.12 cu sediul în P,-, Județul P, GRĂDINIȚA DE COPII CU PROGRAM PRELUNGIT nr.21 cu sediul în P,-, Județul P, GRĂDINIȚA DE COPII CU PROGRAM PRELUNGIT ROȘIE cu sediul în P,-, Județul P, GRĂDINIȚA DE COPII CU PROGRAM PRELUNGIT, cu sediul în P,-, Județul P, ȘCOALA CU CLASELE I-VIII cu sediul în P,-, Județul P, ȘCOALA CU CLASELE I-VIII VINERI cu sediul în P,-, Județul P, GRĂDINIȚA DE COPII CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 28 cu sediul în P,-, Județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: pentru recurenții-pârâți Consiliul Local al Municipiului P și Primarul Municipiului P, consilier juridic, pentru intimatul-reclamant Sindicatul Școala P, avocat din Baroul O l t, potrivit împuternicirii avocațiale nr.141/2009, pentru intimatul-pârât Grup Școlar Industrial de Petrol, consilier juridic, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință că recursul este scutit de plata taxei de timbru.
Părțile prezente, prin reprezentanți, declară că alte cereri nu mai au de formulat și solicită acordarea cuvântului în fond.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere declarația părților că alte cereri nu mai au de formulat, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Având cuvântul în fond pentru recurenții-pârâți Consiliul Local al Municipiului P și Primarul Municipiului P, consilier juridic, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, în principal admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților și să se respingă acțiunea față de acești pârâți ca fiind introdusă împotriva unor persoana fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar admiterea recursului, modificarea sentinței, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Având cuvântul în fond pentru intimatul-pârât Grup Școlar Industrial de Petrol, consilier juridic, lasă la aprecierea instanței cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de recurenți, pe fondul recursului solicită admiterea acestuia, în sensul modificării sentinței recurate, iar pe fond respingerea acțiunii.
Având cuvântul în fond pentru intimatul-reclamant Sindicatul Școala P, avocat arată că recurenții au calitate procesuală pasivă și solicită respingerea excepției invocată de aceștia. Să se observe că există și practică judiciară pe acest aspect, sens în care depune mai multe hotărâri judecătorești. Pe fondul recursului arată că nu s-a atacat fondul cauzei. Recurenții trebuiau să facă dovada inexistenței fondurilor, întrucât sarcina probei revine angajatorului. Solicită respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, la data de 18.06.2008, sub nr- reclamantul Sindicatul Școala în numele membrilor de sindicat a chemat in judecata pe pârâți Grupul Școlar de Industrie Ușoara P, Grupul Școlar Industrial de Petrol, Grădinița de Copii cu Program Prelungit nr. 23 P, Grădinița de Copii cu Program Normal nr. 50, Grădinița de Copii cu Program Normal nr. 11, Grădinița de Copii cu Program Prelungit nr.40, Grădinița de Copii cu Program Prelungit nr.47, Grădinița de Copii cu Program Prelungit nr. 32, Grădinița de Copii cu Program Normal nr. 12, Grădinița de Copii cu Program Prelungit nr. 21, Grădinița de Copii cu Program Prelungit Rodie, Grădinița de Copii cu Program Prelungit, Școala cu Clasele I-VIII, Școala cu Clasele I-VIII Vineri, Grădinița de Copii cu Program Prelungit nr. 28, Consiliul Local al Municipiului P, Primarul Municipiului P, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților la calcularea si plata drepturilor bănești neacordate membrilor de sindicat, reprezentând primele de concediu de odihna (prime de vacanta) în cuantum de un salariu de baza din luna anterioara plecării în concediu pentru perioada 2005-2007, sume ce urmează fi actualizate in funcție de indicele de inflație calculat de la data nașterii dreptului si la data efectuării plătii.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că salarizarea personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic este reglementata în principal de prev. Legii nr. 128/1997, prin disp.art.48 stabilindu-se că salarizarea personalului didactic si didactic auxiliar se face cu respectarea principiului potrivit căruia învățământul constituie o prioritate naționala, ținând seama de responsabilitatea si complexitatea muncii, de pregătirea si experiența profesionala, de rolul și importanța activității prestate, salariul personalului didactic compunându-se din salariul de baza stabilit potrivit legii si o parte variabilă constând în adaosuri, sporuri si alte drepturi salariale suplimentare.
S-a mai susținut în motivarea acțiunii de către reclamanți că personalul didactic beneficiază de premii si alte drepturi bănești prevăzute de lege si de contractul colectiv de muncă, iar potrivit art.146 din Legea nr.128/1997 în măsura în care statutul nu dispune altfel, personalului didactic i se aplica celelalte dispoziții din legislația muncii, prin art.59 alin.3 din CCM la nivel național pe anii 2005-2006 și art.59 alin.3 din contractul colectiv de muncă nr. 2895/21/29.12.2006, stabilindu-se ca prin contractele colective de munca de la celelalte niveluri se poate stabilit că în raport de posibilitățile economico-financiare ale unitarii că pe lângă indemnizația de concediu să se plătească si o primă de vacanță.
În temeiul art.115 - 118 cod pr. civ. pârâții Grupul Școlar de Industrie Ușoara P, Grupul Școlar Industrial de Petrol, Grădinița de Copii cu Program Prelungit nr. 23 P, Grădinița de Copii cu Program Normal nr. 50, Grădinița de Copii cu Program Normal nr.11, Grădinița de Copii cu Program Prelungit nr.47, Grădinița de Copii cu Program Prelungit nr.52, Grădinița de Copii cu Program Normal nr. 12, Grădinița de Copii cu Program Prelungit nr. 21, Grădinița de Copii cu Program Prelungit Rodie, Grădinița de Copii cu Program Prelungit, Școala cu Clasele I-VIII, Școala cu Clasele I-VIII Sf. Vineri, Grădinița de Copii cu Program Prelungit nr. 28 au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată susținând că personalul contractual didactic si didactic auxiliar din unitățile bugetare din învățământ este salarizat potrivit Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare, in Legea nr. 128/1997 invocată nefiind insă prevăzuta acordarea primei de vacanta pentru personalul contractual din învățământ.
Consiliul Local al municipiului P si Primarul municipiului P au solicitat prin concluziile scrise respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că nu are calitate procesuala pasiva, deoarece nu exista raporturi de munca între reclamant si aceste pârâte, iar în ceea ce privește fondul cauzei, a arătat că unitatea administrativ teritoriala nu are putere de decizie cu privire la drepturile bănești ce se cuvin personalului didactic ci are numai obligația de a distribui fiecărei unități de învățământ sumele de bani aferente fiecărei unități de învățământ, astfel cum acestea au fost alocate de bugetul de stat.
După administrarea probatoriilor Tribunalul Prahovaa pronunțat sentința nr.2101/12.08.2008, prin care a admis acțiunea reclamantului Sindicatul Școala și a dispus obligarea pârâtelor la plata primelor de concediu în cuantum de un salariu de bază pe perioada 2005-2008, sume ce urmau a fi reactualizate în raport cu indicele de inflație de la data scadenței la data plății efective.
Pentru a pronunța această soluție tribunalul a reținut că în conformitate cu contractul colectiv de muncă pe anii 2003-2004 s-a stabilit prin disp. art. 37 alin.1 lit.g că personalul din învățământ beneficiază de o primă de vacanță care se acordă din venituri proprii odată cu indemnizația de concediu.
A mai reținut Tribunalul că aceste prevederi se regăsesc și în contractul colectiv de muncă la nivel de ramură pe anii 2007-2008, reținându-se de asemenea că efectele contractul colectiv de muncă pe anii 2003-2004 au fost prelungite și în anii 2005-2006.
Față de cele reținute Tribunalul a concluzionat că în mod greșit pârâții nu au plătit reclamanților, reprezentați de Sindicat, prima de vacanță odată cu indemnizația de concediu pe toată perioada 2005-2008.
Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs, pârâții Consiliul Local al municipiului P și Primarul municipiului P, care au criticat soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că instanța de fond a omis să se pronunțe cu privire la excepția lipsei calități procesuale pasive invocată prin întâmpinare la instanța de fond de către cei doi recurenți.
S-a susținut de către recurenți că aceștia nu au calitatea de angajator față de personalul didactic și că între aceștia membrii de sindicat nu există raporturi de muncă.
Pe de altă parte, recurenții au mai susținut că finanțarea de bază pentru unitățile de învățământ incluzând cheltuielile de personal se asigură de la bugetul național și nu din bugetele locale, iar directorul unității de învățământ are calitatea de ordonator terțiar de credite, acesta fiind și cel care elaborează proiectul de buget în conform cu nr.HG2192/2004.
Pe fondul cauzei, recurenții au arătat că nu există temei legal pentru acordarea drepturilor bănești solicitate, întrucât dreptul la primă de vacanță nu este prevăzut prin legile speciale care reglementează statutul ori salarizarea personalului din învățământ.
Prin decizia nr.2320/14.11.2008, Curtea de APEL PLOIEȘTI, Secția Conflicte de muncă și asigurări sociale a admis recursul declarat de pârâții Primarul Municipiului P și Consiliul Local P, a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare instanței de fond.
Pentru a pronunța această decizie, Curtea de APEL PLOIEȘTIa reținut că prin concluziile scrise depuse la instanța de fond la data de 8 august 2008 pentru termenul din 12 august 2008 când cauza a fost judecată pe fond, recurenții au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și au cerut instanței de fond să respingă acțiunea față de aceștia, pe cale de excepție, făcând totodată și apărării pe fond.
A mai reținut instanța de recurs că în conformitate cu art. 137 alin.1 Cod.pr.civilă instanța de fond se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea în fond a pricinii, însă examinând dispozitivul sentinței recurate s-a constatat că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de recurenți.
În fond, după casare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, la data de 22.12.2008, sub nr-.
Pârâții, deși legal citați nu s-au mai prezentat în instanță pentru a-și formula eventuale apărări.
La termenul de judecată din data de 02.03.2009, tribunalul a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesual pasivă a pârâților Consiliul Local P și Primarul municipiului P, invocată de aceștia.
După cum se știe, pentru a avea calitate procesuală activă, trebuie să se facă dovada existenței unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat, iar calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre cel chemat in judecată și persoana obligată prin raportul juridic dedus judecății.
Din înscrisurile depuse la dosar, instanța a constatat potrivit art.XIII din OUG nr.32/2001, începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror raza acestea își desfășoară activitatea, cu unele excepții.
Așadar, Consiliului Local P îi revenea obligația de a aproba bugetul local și de a repartiza fondurile pe unități de învățământ preuniversitar.
Așa fiind această pârâtă își justifică calitatea procesuală pasivă.
Și cealaltă pârâtă își justifică calitatea în litigiul dedus judecății, întrucât potrivit dispozițiilor legale în vigoare acesta îndeplinește funcția de ordonator de credite, în această calitate putând emite ordine în vederea efectuării plăților sumelor datorate.
Pentru aceste considerente, tribunalul a respins excepția lipsei calității procesual pasivă a pârâților Consiliul Local P și Primarul municipiului P, invocată de aceștia.
Prin sentința civilă nr.545 pronunțată la data 4 martie 2009 respins excepția lipsei calității procesual pasive a Consiliului Local P și Primarul Municipiului P, invocată de aceste intimate, pe cale de întâmpinare.
A admis acțiunea, în fond după casare, formulată de reclamantul Sindicatul Școala și a obligat pârâtele la plata primelor de concediu în cuantum de un salariu de bază pe perioada 2005-2008, către reclamanți, sume ce vor fi actualizate conform indicelui de inflație la data plății efective.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că reclamantul are statul de personal didactic, didactic auxiliar și personal nedidactic în cadrul instituțiilor școlare arondate Inspectoratului Județean Școlar
Potrivit contractului colectiv de muncă la nivel de ramură de învățământ pe anii 2003-2004, art.37 alin.1 lit.g personalul din învățământ beneficiază de o primă de vacanță din venituri proprii, primă ce se acorda odată cu indemnizația de concediu.
Dispozițiile art.236 alin.4 din Codul Muncii prevăd că, contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale, reprezintă legea părților, fiind obligatorii.
Totodată, contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ pe anii 2007-2008 reia dispozițiile din contractul valabil și pentru anii 2004-2006, prevăzând că pe lângă indemnizația de concediu beneficiarii acestui contract sunt îndreptățiți și la o primă de vacanță care se acordă din venituri proprii.
Așadar, prima de vacanță constituie un drept bănesc cuvenit membrilor de sindicat prin prisma contractului individual de muncă pe care aceștia l-au încheiat cu pârâții, drept cu privire la care aceștia nu au făcut dovada plății către reclamanți, motiv pentru care, având în vedere și dispozițiilor art.143 din Codul Muncii, tribunalul a admis acțiunea, în fond după casare și pe cale de consecință a obligat pârâți la plata primelor de concediu în cuantum de un salariu de bază pe perioada 2005-2008, către reclamanți, sume ce vor fi actualizate conform indicelui de inflație la data plății efective.
Împotriva sentinței au declarat recurs Consiliul Local al Municipiului P și Primarul Municipiului P, criticând-o ca netemeinică și nelegală, cu motivarea că în mod eronat s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a celor doi recurenți deoarece aceștia nu au calitatea de angajator față de personalul didactic și că între aceștia membrii de sindicat nu există raporturi de muncă.
Pe de altă parte, recurenții au mai susținut că finanțarea de bază pentru unitățile de învățământ incluzând cheltuielile de personal se asigură de la bugetul național și nu din bugetele locale, iar directorul unității de învățământ are calitatea de ordonator terțiar de credite, acesta fiind și cel care elaborează proiectul de buget în conform cu nr.HG2192/2004.
Pe fondul cauzei, recurenții au arătat că nu există temei legal pentru acordarea drepturilor bănești solicitate, întrucât dreptul la primă de vacanță nu este prevăzut prin legile speciale care reglementează statutul ori salarizarea personalului din învățământ.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința atacată și motivele de recurs, precum și din oficiu, curtea va constata că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive, aceasta a fost soluționată în mod corect de către instanța de fond, deoarece potrivit art.XIII din OUG nr.32/2001, începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror raza acestea își desfășoară activitatea. Așadar, Consiliului Local P îi revenea obligația de a aproba bugetul local și de a repartiza fondurile pe unități de învățământ preuniversitar.
Și Primarul mun.P își justifică calitatea în litigiul dedus judecății, întrucât potrivit dispozițiilor legale în vigoare acesta îndeplinește funcția de ordonator de credite, în această calitate putând emite ordine în vederea efectuării plăților sumelor datorate.
Pe fondul cauzei, curtea va constata că este afectată legalitatea și temeinicia sentinței atacate.
Astfel, drepturile salariale ale personalului didactic sunt reglementate printr-o lege specială, Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic care la art.50 (12) nu prevede dreptul la prima de concediu solicitată prin cererea de chemare în judecată ci stabilește posibilitatea acordării de premii și alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.
S-a susținut că personalul din învățământul preuniversitar beneficiază de prima de vacanță în temeiul art.37 alin.1 lit.g din contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ pe anii 2003-2004 și cel pentru anul 2007-2008.
În termeni contractuali, clauza invocată stabilește ca personalul din învățământ să beneficieze de "o primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii. Prima se acordă odată cu indemnizația de concediu".
Curtea reține că dreptul generic la prima de vacanță este condiționat de existența veniturilor proprii ale unităților școlare și de încheierea unor protocoale de către organizațiile sindicale cu unitățile și instituțiile de învățământ și inspectoratele școlare, " în vederea acordării la timp a tuturor drepturilor- precum și pentru asigurarea unei finanțări corecte și complete " așa cum expres se prevede în art.39 din același.
Rezultă deci că art. 37 alin.1 lit.g din contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ pe anii 2003-2004 - aplicabil în continuare ca efect al prelungirii operante în virtutea art.9, nu creează în patrimoniul salariaților aparținând personalului didactic din învățământ un drept la prima de vacanță ci doar o vocație la acest drept.
Curtea reține că această clauză contractuală nu generează prin ea însăși dreptul la acordarea primei de vacanță fiindcă existența dreptului este într-adevăr dublu condiționată, așa cum în mod corect a stabilit prima instanță, de cerințele înscrise de părțile contractante în art.39 sus-citat.
Astfel se explică și dispozițiile art.48(2) din Legea nr.128/1997 potrivit cărora drepturile salariale suplimentare, drepturile cu caracter social, alte drepturi și facilități ale personalului didactic auxiliar și nedidactic, al căror cuantum este stabilit de lege între limite minime și maxime, se negociază prin contractele colective de muncă- potrivit legii.
În Legea nr.128/1997 nu există limite minime și maxime pentru dreptul la prima de vacanță ce face obiectul litigiului de față, iar interpretarea "prin analogie" asupra cuantumului primei, care nefiind determinat sau determinabil, ar putea fi egal cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu nu se justifică.
Pe de o parte, condiția necesară și obligatorie a încheierii unor protocoale de către organizațiile sindicale cu unitățile și instituțiile de învățământ și inspectoratele școlare, vizează tocmai modalitățile de acordare, criteriile de diferențiere, cuantumul sumei care ar reveni fiecărui salariat în raport de funcția și norma didactică, nivelul studiilor, gradele didactice și titlurile științifice, vechimea în învățământ precum și calitatea și condițiile specifice de desfășurare a activității.
Pe de altă parte, alături de stabilirea acestor criterii obligatorii pentru a determina conținutul dreptului subiectiv material al fiecărui salariat la o astfel de suplimentare salarială, se impune cercetarea celei de a doua condiții, a existenței veniturilor proprii de care depinde plata efectivă a primei de vacanță.
Este mai presus de orice îndoială că o interpretare contrară a celor două clauze contractuale analizate ar conduce, exemplificativ, la imposibilitatea obiectivă de a stabili și diferenția cuantumul dreptului la prima de vacanță între un salariat profesor și un altul, angajat ca îngrijitor or educator, în lipsa negocierii criteriilor de acordare și a cuantumului sau limitelor minime și maxime ale acestui drept.
Acesta este motivul pentru care interpretarea corectă a dispozițiilor Legii 128/1997 coroborate cu cele două clauzele contractuale din conduce la concluzia inexistenței unui drept material subiectiv în favoarea personalului didactic din învățământul preuniversitar, art.48(2) și art. 50(12)din Legea nr.128/1997, precum și 37 alin.1 lit.g și art.39 din contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ pe anii 2003-2004, respectiv 2007-2008, stabilind numai vocația la un atare drept, pentru considerentele expuse în cele ce preced.
Pentru considerentele expuse, curtea, văzând disp. art. 304 pct.8 și 9, 3041și 312 alin.1 pr.civ. va admite recursul, va modifica sentința atacată în sensul că va respinge acțiunea formulată ca neîntemeiată.
Curtea va menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâții CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI și PRIMARUL MUNICIPIULUI, cu sediul în municipiului P, Bulevardul, nr. 2, jud. P împotriva sentinței civile nr. 545 din data de 4 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul reclamant SINDICATUL ȘCOALA, cu sediul în municipiul P,-, jud. și intimații pârâți GRUPUL ȘCOLAR DE INDUSTRIE UȘOARĂ cu sediul în P,-, Județul P, GRUPUL ȘCOLAR INDUSTRIAL DE PETROL cu sediul în P,-, Județul P, GRĂDINIȚA DE COPII CU PROGRAM PRELUNGIT NR.23, cu sediul în,-, Județul P, GRĂDINIȚA DE COPII CU PROGRAM NORMAL NR. 50, cu sediul în P,-, Județul P, GRĂDINIȚA DE COPII CU PROGRAM NORMAL NR. 11, cu sediul în P,-, Județul P, GRĂDINIȚA DE COPII CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 40, cu sediul în P,-, Județul P, GRĂDINIȚA DE COPII CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 47, cu sediul în P,--7, Județul P, GRĂDINIȚA DE COPII CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 32, cu sediul în P,-, Județul P, GRĂDINIȚA DE COPII CU PROGRAM NORMAL NR.12 cu sediul în P,-, Județul P, GRĂDINIȚA DE COPII CU PROGRAM PRELUNGIT nr.21 cu sediul în P,-, Județul P, GRĂDINIȚA DE COPII CU PROGRAM PRELUNGIT ROȘIE cu sediul în P,-, Județul P, GRĂDINIȚA DE COPII CU PROGRAM PRELUNGIT, cu sediul în P,-, Județul P, ȘCOALA CU CLASELE I-VIII cu sediul în P,-, Județul P, ȘCOALA CU CLASELE I-VIII VINERI cu sediul în P,-, Județul P, GRĂDINIȚA DE COPII CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 28 cu sediul în P,-, Județul
Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea formulată ca neîntemeiată.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 octombrie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Violeta Dumitru, Lucian Crăciunoiu Elena Simona
- - - - - -
Grefier
--
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Tehnored.21 ex./16.11.2009
/
f- Trib.
Președinte:Violeta DumitruJudecători:Violeta Dumitru, Lucian Crăciunoiu Elena Simona