Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 3223/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 3223
Ședința publică de la 19 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Bodri
JUDECĂTOR 2: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 3: Manuela Preda
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.1330 din 08 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul SPITALUL JUDEȚEAN M, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurenta reclamantă și intimatul pârât SPITALUL JUDEȚEAN
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care a învederat faptul că recurenta reclamantă a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 cod pr.civilă.
Instanța apreciind cauza în stare de judecată a luat în examinare recursul.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr.1330 din data de 08 noiembrie 2007 2007 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- s-a respins acțiunea formulată de reclamanta, județul împotriva pârâtului Spitalul Județean
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Reclamanta, aflată în raporturi de muncă cu pârâtul Spitalul Județean M, în calitate de asistentă medicală, desfășurând activitatea în cadrul cabinetelor școlare solicitat obligarea acesteia la acordarea tichetelor de masă la valoarea actualizată, începând cu data de 01.01.2005.
Înființarea, organizarea și finanțarea cabinetelor școlare, în cadrul cărora reclamanta își desfășoară activitatea, este reglementată de dispozițiile nr.653/2001, privind asistența medicală a preșcolarilor, elevilor și studenților.
Potrivit art.1 din nr.653/2001, asistența medicală și stomatologică a preșcolarilor, elevilor și studenților se asigură în cabinete medicale și stomatologice din grădinițe, școli și unități de învățământ superior, integrate în structura spitalelor teritoriale și finanțate de la bugetul de stat.
Art.23 din OUG nr.115/2004, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar, prevede că beneficiază de tichete de masă personalul încadrat în unitățile sanitare publice finanțate integral din venituri proprii realizate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Față de aceste dispoziții legale, art.23 din OUG nr.115/2004 nu este aplicabil în speță deoarece reclamanta, deși este angajată în cadrul pârâtului Spitalul Județean M, își desfășoară activitatea în cadrul cabinetului școlar, care este finanțat exclusiv de la bugetul de stat.
Potrivit dispozițiilor art.1 din Legea 142/1998 au dreptul la tichete de masă salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar precum și din cadrul unităților cooperatiste și a celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă.
Potrivit dispozițiilor art.1 alin.2 din aceiași lege, tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau după caz ale bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate pentru celelalte categorii de angajatori.
Din examinarea textului de lege invocat mai sus rezultă că Legea 148/1998 nu stabilește în mod imperativ obligația angajatorului de a acorda acest drept, ci instituie un drept opțional, care este condiționat în ceea ce privește aplicarea la instituțiile bugetare, finanțate de la bugetul de stat de prevederea unor sume cu această destinație.
Susținerile reclamantei referitor la faptul că prin neacordarea tichetelor de masă de către pârât, se ajunge la încălcarea principiului egalității de tratament și șanse față de toți salariații nu au fost reținute deoarece acest principiu impune aplicarea aceluiași regim juridic unor situații identice ceea ce nu se impune în speța de față.
Împotriva sentinței Tribunalului Mehedinți a formulat recurs reclamanta, invocând în esență, următoarele critici:
Ca potrivit art.23 din OUG 115/2004, personalul încadrat in unitățile sanitar publice finanțate din venituri proprii realizate prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate beneficiază lunar de maximum 20 de tichete de masa, situație in care se regăsește recurenta.
Ca unitatea in perioada respectiva a acordat aceste drepturi altor categorii de salariați.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței recurate în raport în raport de motivele invocate, de apărările formulate, văzând probatoriu administrat și având în vedere și prevederile art. 3041.pr.civilă, se apreciază că recursul este fondat, din următoarele considerente:
Tichetele de masă reprezintă o alocație individuală de hrană, acordată titularilor unui contract individual de muncă, suportată integral de persoana fizică ori persoana juridică care are calitatea de angajator, așa cum stabilește art. 1 alin.1 din Lg. nr. 142/1998, privind acordarea tichetelor de masă.
În cazul în care la nivelul de ramură de unitate a fost negociat un contract colectiv de muncă, modalitatea și condițiile de acordare a tichetelor de masă sunt stabilite prin intermediul acestui contract.
Deși intimatul - pârât în calitatea sa de angajator a acordat tichete de masă salariaților cu locul de muncă în secțiile cu paturi, în laboratoare, servicii și compartimente funcționale din cadrul spitalului, în mod nejustificat nu a acordat acest drept și celorlalte categorii de salariați.
Cu toate că salariații au invocat raporturi juridice de muncă, respectiv existența unor contracte individuale de muncă încheiate cu intimatul - pârât, acesta a motivat fără un temei legal, că primii sunt plătiți din veniturile proprii ale unității spitalicești, iar ceilalți de la bugetul de stat.
Această distincție în acordarea tichetelor de masă nu rezultă din nici un act normativ invocat în cauză, singura condiție pentru a beneficia de tichete de masă fiind aceea a încadrării într-o unitate sanitară publică finanțată din venituri proprii, criteriul angajării într-o subunitate fără personalitate juridică nefiind relevant atâta timp cât această subunitate este cuprinsă în structura organizatorică a unității sanitare publice.
Intimata a invocat în apărarea sa dispoz. Anexei 1 pct.11 din nr.HG529/2002 potrivit cu care cabinetele medicale din grădinițe și școli sunt finanțate de la bugetul de stat, iar recurenta a invocat în susținerile sale prevederile Anexei nr.2 din aceeași Hotărâre de Guvern, respectiv pct. II, potrivit cu care spitalele sunt unități sanitare finanțate integral din venituri extrabugetare din sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Interpretând numai aceste dispoziții, se constată că recurenta are contract individual de muncă încheiat cu spitalul intimat în cauză, deci raportul juridic este stabilit direct și necondiționat cu acest angajator pe de o parte, iar pe de altă parte nu se poate trece peste raporturile de muncă stabilite cu angajatorul în favoarea criteriului locului efectiv de desfășurare a activității, întrucât acesta ar fi un criteriu discriminatoriu, care ar încălca grav dispoz. art.5 alin.1 și art.39 alin.1 lit. d). din Codul Muncii.
Din pct. de vedere constituțional o hotărâre de Guvern nu poate adăuga și nu poate modifica o lege, iar actele normative în materie sunt unitare în reglementările privitoare la acordarea tichetelor de masă în domeniul sanitar.
Astfel, Lg. nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, reprezintă dreptul comun în materie, cadrul general pentru toate activitățile din toate ramurile de servicii la nivel național.
În domeniul sanitar, sunt aplicabile dispozițiile Lg. nr.270/2003, care în art.35 alin.1 definește " spitalele publice " definiție din care rezultă sursa de finanțare și modul de funcționare, respectiv faptul că sunt instituții publice finanțate integral din venituri proprii, ce funcționează pe principiu autonomiei financiare și de asemenea, sunt aplicabile dispoz. OUG nr. 115/2004 potrivit cu care, conf. art. 35, personalul încadrat în unitățile sanitare publice finanțate integral din venituri proprii, realizate prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate beneficiază lunar de 20 tichete de masă.
Nici Legea bugetului de stat nu contravine acestor reglementări aplicabile domeniului sanitar, deoarece în art. 24 din Lg. nr.379/2005, de exemplu, instituțiile finanțate integral din venituri proprii ( cum este situația spitalelor) sunt excluse din categoria instituțiilor publice în bugetele cărora nu sunt cuprinse sume pentru acordarea tichetelor de masă.
Trebuie precizat că sumele alocate pentru tichetele de masă, sunt sume fixe ce nu se iau în calcul nici pentru angajator și nici pentru angajat la stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial, ele reprezentând alocații individuale de hrană ce se acordă titularilor unui contract individual de muncă și ca atare, nici nu poate fi stabilită o legătură directă și determinantă între aceste sume și salarii, neavând practic relevanță sursa de finanțare a salariilor angajaților chiar dacă aceasta finalmente ar fi diferită, rămânând obligația legală de acordare a alocației de hrană.
Dacă s-ar adopta un astfel de criteriu, acesta ar fi discriminatoriu față de anumite categorii de angajați ai aceluiași sistem, cum este cel de sănătate publică, fapt ce contravine prevederilor art. 5 alin.1 și art.39 alin.1 lit. d ) din Codul Muncii.
În contextul analizei făcute, se are în vedere și conținutul contractului colectiv de muncă la nivelul ramurii sanitare pe perioada 2005 - 2007, unde în art. 139 se prevede că angajatorul este obligat să acorde tichetele de masă potrivit Lg. nr. 142/1998 și în conformitate cu prevederile legale prevăzute pentru unitățile finanțate de la bugetul de stat și de la bugetul asigurărilor sociale de sănătate.
În considerarea celor expuse, văzând și dispoz. art. 269. în conformitate cu prevederile art. 312 al. 1.pr.civilă, recursul urmează a fi admis, va fi modificată sentința, în sensul că pe fond, acțiunea va fi admisă, pârâtul fiind obligat către reclamantă la plata unei despăgubiri bănești egale cu valoarea tichetelor de masă cuvenite reclamantei proporțional cu zilele lucrate lunar în perioada 01.01.2005 -08.11.2007, dar nu mai mult de 20 tichete lunar, sume lunare ce vor fi actualizate la momentul plății în raport de data fiecărei scadențe lunare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de respins acțiunea formulată de reclamanta, județul împotriva pârâtului Spitalul Județean
Modifică sentința în sensul că admite acțiunea.
Obligă pârâtul să achite reclamantei o despăgubire egală cu valoarea tichetelor de masă de care ar fi trebuit să beneficieze reclamanta potrivit numărului de zile lucrate de aceasta în perioada 01.01.2005-08.11.2007, dar nu mai mult de 20 de tichete lunar, sume lunare ce ar fi actualizate la momentul plății în raport de data fiecărei scadențe lunare.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la data de 19 mai 2008.
- - - - - --
Grefier
Red. Jud.
Tehn./Ex.4/29.05.2008
/ și
Președinte:Ioana BodriJudecători:Ioana Bodri, Lucian Bunea, Manuela Preda
