Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 4769/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(2836/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.4769/
Ședința publică din data de 25 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR 2: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 3: Elena
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta pârâtă SC SA- GRUP, împotriva sentinței civile nr.7884 din 17 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr. 31282/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimata reclamantă, având ca obiect - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns a răspuns recurenta pârâtă SC SA - Membru Grup, prin avocat, cu împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/2009 atașată la fila 18 dosar, lipsind intimata reclamantă.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimata reclamantă, a depus la dosar cerere de renunțare la judecată în temeiul art.246 Cod procedură civilă.
Avocatul recurentei pârâte SC SA- Membru Grup, solicită să se ia act de cererea de renunțare la judecată formulată de intimata reclamantă.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.7884/17.12.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis cererea privind pe reclamanta, și pe; a obligat pârâta la plata către reclamantă a drepturilor suplimentare reprezentând prima de Paști și de C pentru 2005-2007 la nivelul unui salariu de bază mediu pe unitate, pentru fiecare eveniment, sume ce va fi actualizate cu rata inflației la data plății efective.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că în baza art. 168 alin. 1 încheiat la nivelul, cu ocazia sărbătorilor de Paște si de C, salariații paratei vor beneficia de cate o suplimentare a drepturilor salariale in cuantum de un salariu de baza mediu pe societate. Cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment vor începe negocierile cu, pentru stabilirea valorii concrete, a modalității de acordare, condițiilor, criteriilor si beneficiarilor. Aceasta formulare se regăsește in pe anii 2004, 2005, 2006 si 2007. 2 al art. 168 din pentru anul 2004 prevedea ca pentru anul 2003 aceste suplimentari vor fi incluse in salariul de baza al fiecărui salariat.
Prin actul adițional la, alineatul 2 al art. 168 a fost modificat in sensul ca in anul 2003 suplimentările de drepturi salariale au fost incluse in salariul de baza al fiecărui salariat.
Instanța constată, din chiar formularea clauzei contractuale, că este vorba de o suplimentare a drepturilor salariale, ceea ce duce la concluzia că natura acestor sume de bani este una salarială. Este adevărat ca acordarea acestor suplimentari avea un caracter periodic, fiind determinata de sărbătorile de Paște si de C, insa au un caracter constant, iar noțiunea de salariu este foarte larga. Art. 155 din Codul muncii prevede ca salariul este format din salariul de baza, indemnizațiile, sporurile si alte adaosuri. Pentru ca aceste sume se adaugă drepturilor salariale ale salariaților dobândesc un caracter accesoriu si urmează regimul juridic al salariului.
Instanța apreciază că reclamanta erau îndreptățită sa primească, cu ocazia fiecărei sărbători de Paște si de C, suplimentările salariale prevăzute de art. 168 alin. 1.
Apărarea paratei in sensul ca au fost incluse in salariul de baza nu este fondata, pentru ca prevederea contractuala nu lasă loc unei alte interpretări - in anul 2003 au fost incluse in salariul de baza si nu începând cu anul 2003. O astfel de formulare nu îndreptățește instanța să considere că aceasta includere in salariul de baza a funcționat si pentru anii următori. Modificarea clauzei contractuale invocata de parata are un alt sens si pentru evidențierea acestuia trebuie raportata formularea alin 2 al art. 168 din pentru anul 2004, unde se precizează o conduită viitoare <pentru anul 2003 aceste suplimentari vor fi incluse>, la formularea acestei clauze după modificare, fiind folosit timpul trecut <in anul 2003 aceste suplimentari au fost incluse>; așadar, prin modificarea acestui articol se confirma faptul ca a fost adusa la îndeplinire obligația anterioara - de a include suplimentarea salarială in salariul de baza doar pentru anul 2003 - si nicidecum faptul ca începând cu acel an aceasta va fi modalitatea adoptata de parata.
Interpretarea data de Comisia Paritara nu are caracter obligatoriu pentru instanța, cu atât mai mult cu cat instanța o apreciază ca fiind o veritabila modificare a clauzei contractuale. Or, aceasta contravine însuși scopului si esenței interpretării - de a lamuri anumite prevederi, fără ca aceasta lămurire sa însemne o modificare a prevederii in cauza.
In primul rând, instanța apreciază ca nu aceasta a fost rațiunea clauzei contractuale - de a modifica salariul de baza - ci de a se acorda anumite drepturi suplimentare in anumite momente, care se adăugau (suplimentau) la drepturile salariale ce reprezintă o noțiune mai cuprinzătoare decât salariul de baza. Modificarea salariului de baza poate avea alte rațiuni, ținând de libertatea de negociere pe care părțile o au. Singura legătură care există între drepturile prevăzute de art. 168 alin. 1 și salariul de baza mediu consta în faptul ca valoarea acestor drepturi este data de cuantumul salariului de baza.
Daca părțile ar fi urmărit intr-adevăr includerea in salariul de baza pentru fiecare an, nimic nu le-ar fi împiedicat sa efectueze o modificare si lipsita de echivoc a clauzelor contractuale in discuție cu atât mai mult cu cat acest articol 168 din CCM a făcut obiectul unor renegocieri intre părți reflectate prin modificarea acestuia prin actele adiționale încheiate in 2003, 2005 si in 2006. Ele însă au păstrat formularea dispozițiilor art. 168 alin. 1, neschimbata pana in anul 2008 când, prin actul adițional la CCM la nivel înregistrat la S sub nr. 1090/22.02.2008 s-a menționat ca acestea au devenit inaplicabile insă, potrivit disp art 25 alin 3 din Legea nr 130/1996 privind contractele colective de munca acest act adițional nu-si poate produce efectele decât pe viitor, de la data înregistrării sale la si in nici un caz retroactiv.
Interpretarea Comisiei paritare invocata de parata in sensul ca părțile au înțeles ca prevederile alineatului 1 ale art. 168 au rămas fără obiect nu poate fi reținuta de instanța câtă vreme prin aceasta interpretare se lasă fără efecte juridice o clauza convenita de părți ceea ce contravine însuși scopului interpretării unui act juridic, care este acela de a lamuri actul respectiv si nu de a-1 invalida si totodată se încalcă unul din principiile de interpretare ale contractelor prevăzut de art 978 cod civil - acela ca orice act trebuie interpretat in sensul aplicării lui si nu in sensul neaplicării sale.
Instanța apreciază ca nu trebuie minimizata importanta alin. 1 al art. 168 CCM. și concentrată atenția numai asupra alin. 2 al acestui articol, iar interpretarea data de Comisia paritara contravine si tezei a Il-a a alin. 1 al art. 168, care prevede obligativitatea unor negocieri cu pentru stabilirea valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor si beneficiarilor. Asemenea prevedere nu si-ar mai fi găsit locul in situația in care părțile ar fi voit ca suplimentările de drepturi sa se realizeze prin includerea in salariul de baza.
Aceste negocieri nu au avut niciodată loc si nici nu s-a făcut vreo referire la motivul pentru care nu au fost inițiate, iar salariații nu au fost informați despre pretinsa procedura de achitare a drepturilor suplimentare despre care face vorbire Comisia paritara, astfel încât sa fie în măsură sa aprecieze daca a fost respectata o anumita clauza contractuala care ii privește in mod direct.
Mai mult, nu exista nici o dovada ca drepturile salarale suplimentare au fost achitate reclamantei. Din adresa nr. 2022/04.09.2007 rezulta care este salariul de baza mediu la nivelul C B, fapt ce nu face dovada achitării către reclamant a drepturilor salarale suplimentare care trebuie sa fie in cuantum de un salariu de baza mediu.
Majorarea salariului de baza mediu este o problema distincta de drepturile prevăzute de art. 168 alin. 1 CCM. si nu se poate prezuma ca a avut in vedere tocmai acordarea acestor drepturi, întrucât parata nu a respectat procedura de inițiere a negocierilor, din întreaga atitudine si apărare nu rezulta cu certitudine ca scopul acțiunilor sale a fost plata acestor drepturi suplimentare.
De altfel, deși efectuarea unei expertize contabile in cauza ar fi fost concludentă pentru lămurirea situației de fapt, parata, căreia ii incumba sarcina probei potrivit disp art. 278 Codul muncii, nu a depus la dosar statele de plată, în lipsa cărora proba nu a putut fi administrată.
In schimb, parata a depus la dosar expertize contabile efectuate in alte dosare, evident soluționate favorabil precum si o expertiza extrajudiciara, de care instanța nu poate insa tine cont pentru ca altfel s-ar încalcă principiul nemijlocirii ce presupune obligația ca instanța sa cerceteze direct si nemijlocit toate elementele ce servesc la dezlegarea pricinii.
In concluzie instanța de fond a apreciat ca cererea reclamantei privind acordarea sporurilor suplimentare de Paște si de C este întemeiată drept pentru care a fost admisă acțiunea și a fost obligată parata la plata către reclamantă a drepturilor suplimentare reprezentând prima de Paști și de C pentru 2005-2007 la nivelul unui salariu de bază mediu pe unitate, pentru fiecare eveniment, sume ce va fi actualizate cu rata inflației la data plății efective.
Pentru a se menține valoarea reala a sumelor datorate reclamantei, cererea privind actualizarea sumelor este întemeiată, în caz contrar aceasta ar fi prejudiciată. Soluția se justifica fata de disp art. 1082 si 1084. parata fiind in culpa pentru neacordarea sumelor cuvenite reclamantei, in speță neexistând o cauza străina exoneratoare de răspundere. Astfel reclamanta are dreptul la repararea integrala a prejudiciului suferit ce include si beneficiul de care a fost lipsită. Prin aplicarea în practică a acestui calcul banii sunt aduși la actuala lor putere de cumpărare.
În termen legal, împotriva acestei sentințe a formulat recurs motivat recurenta-pârâtă SC SA - GRUP, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate și respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, astfel:
1. Promovarea acțiunii este prematură. Date fiind prevederile art. 168 alin. 1 teza finală din Contractul Colectiv de Muncă (text nemodificat în perioada 2003-2007), drepturile salariale suplimentare nu se acordă automat, ci doar subsecvent negocierilor anuale ce vor avea loc cu 15 zile calendaristice anterior fiecăruia dintre cele două evenimente (Paștele și Cul).
Deci, dreptul de a formula acțiunea nu se consideră născut atât timp cât nu au avut loc negocierile în baza cărora ar fi trebuit stabilit cuantumul exact al sumelor.
În condițiile în care aceste negocieri nu au avut loc, nu se poate vorbi despre existența în patrimoniul salariaților a unui drept născut, care să poată fi valorificat printr-o astfel de acțiune.
Continuând raționamentul ipotetic și, în acest context, admițând că astfel de negocieri ar avea loc, cuantumul efectiv precum și plata unor sume către fiecare salariat ar rămâne oricum condiționate de decizia ce urmează a fi luată, atât timp cât orice fel de drepturi salariale suplimentare de Paști și de C se pot individualiza numai după finalizarea negocierilor dintre părți și determinării cuantumului lor concret.
2. Dreptul la acțiune era prescris la momentul promovării acțiunii, în speță fiind aplicabile sub acest aspect prevederile art. 283 alin. 1 lit. e din Codul muncii.
Drepturile a căror valorificare se dorește prin formularea acțiunii sunt reglementate de Contractul Colectiv de Muncă. Aceste drepturi nu au natură salarială, nu au caracter continuu și nu reprezintă contraprestația oferită salariatului corespunzător activității desfășurate în cadrul.
Potrivit reglementărilor din Contractul Colectiv de Muncă aplicabil la nivel de unitate, asemenea drepturi bănești nu sunt incluse în noțiunea de "salariu".
Față de cuprinderea în CCM a unor obligații în materie de salarizare, distincte de obligațiile în materia protecției sociale și a altor drepturi, aplicarea normelor legale în ceea ce privește prescripția dreptului la acțiune pentru pretenții derivate din normele CCM, este strâns legată de izvorul obligației, fiind în mod evident diferită de natura și izvorul dreptului solicitat; sumele în discuție nu reprezintă drepturi salariale în sensul CCM, ci exclusiv drepturi acordate prin CCM salariaților în scopul de a le oferi protecție socială.
Prevederile legale indicate (art. 283 alin. (1) lit. e din Codul muncii ) prevăd în mod expres termenul de prescripție aplicabil acțiunilor rezultate din neexecutarea obligațiilor asumate prin CCM, acesta fiind de 6 luni.
3. Sumele solicitate prin acțiune au fost incluse în salariul lunar acordat.
Pretențiile deduse judecății sunt nejustificate în condițiile în care Societatea a achitat toate drepturile salariale în conformitate cu prevederile CCM.
Pentru anul 2003, reprezentanții societății și cei ai salariaților au convenit ca drepturile salariale suplimentare de C și de Paști să fie incluse în salariul de bază al fiecărui angajat. În acest sens a fost negociat și inserat în CCM art. 168 alin. 2.
Începând cu anul 2005, părțile semnatare ale CCM au convenit menținerea măsurii anterior întreprinse, sens în care au modificat textul inițial al art. 168, reglementând aplicabilitatea lui pentru viitor.
Intenția semnatarilor de menținere a acestei măsuri este susținută de următoarele argumente: includerea în reglementarea aplicabilă anului 2005 unei măsuri dispusă pentru anul 2003 nu se justifică decât în situația în care se intenționează ca ea să producă efecte în continuare; modalitatea de modificare a textului inițial convenit demonstrează continuitatea aplicării acestei măsuri.
Inițial, adică în 2003, art. 168 alin. 2 din CCM a avut următoarea redactare: "pentru anul 2003, suplimentările de la alin. 1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu ". Această clauză a fost reluată ca atare în cuprinsul versiunii republicate a CCM din anul 2003 și din 2004.
Totuși, începând cu versiunea republicată a CCM din anul 2005, art. 168 alin. 2 din CCM precizează clar că. "în anul 2003 suplimentările salariale de la alin. 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Analizând comparativ această versiune cu cea anterioară, rezultă că părțile au dorit să sublinieze acordul lor cu privire la modificarea ce i-a fost adusă în privința acestor drepturi salariale suplimentare la un anumit moment.
Dacă părțile ar fi considerat că alin. (2) al art. 168 din CCM se aplică doar pentru anul 2003, nu ar fi avut nici un sens să îi mai aducă modificări în anul 2005 prin act adițional. În plus, modificările intervenite în cuprinsul textului (sub acest aspect trebuie avute în vedere prepozițiile folosite și timpul verbului utilizat), precum și succesiunea lor în timp demonstrează că s-a intenționat tocmai menținerea măsurii privind includerea sumelor în salariul de bază, iar nu reimplementarea acestei măsuri.
În interpretarea alin. (2) al art. 168 din CCM nu trebuie să se ignore existența alin. (1) al aceluiași articol. În măsura în care textul alin. (2) ar fi avut o aplicabilitate temporară - așa cum se susține prin cererea de chemare în judecată - nu s-ar mai fi justificat păstrarea sa în cuprinsul art. 168 din versiunea CCM din anii ulterior lui 2003. Rezultă că păstrarea alin. (2) a fost necesară tocmai pentru că părțile CCM agreaseră o aplicabilitate nelimitată în timp și nu temporară.
4. Atât reprezentanții salariaților cât și instanțele învestite cu soluționarea unor litigii similare au confirmat includerea în salariul de bază a sumelor suplimentare precum și acordarea lor către angajați.
Prin CCM au fost stabilite mecanisme specifice pentru soluționarea conflictelor ivite între salariați și Societate în ceea ce privește executarea contractului Colectiv de Muncă, respectiv interpretarea clauzelor conținute în CCM. În acest sens, urmează a se ține seama de prevederile art. 9 și 10 din Contractul Colectiv de Muncă.
Părțile au stabilit o procedură care trebuie parcursă prealabil declanșării unui litigiu în fața unei instanțe judecătorești, prin înființarea unei comisii paritare în baza anexei nr. 2 la CCM; această comisie este compusă atât din reprezentanții salariaților (în speță ), cât și din cei ai Societății, și are scopul de a lămuri, pe cale amiabilă, orice neînțelegere cu privire la interpretarea unei clauze din CCM.
Aceasta înseamnă că, odată adoptată prin consens, Decizia Comisiei Paritare are caracter obligatoriu pentru părți, conform prevederilor anexei nr. 2 la CCM
Interpretarea dată de Comisia Paritară alin. (2) al art. 168 din CCM are valoarea unei interpretări autentice provenind de la înșiși semnatarii actului juridic în cauză, ceea ce demonstrează că, încă din anul 2004, intenția reală a părților a fost introducerea drepturilor salariale suplimentare în salariile de bază, astfel cum s-a și procedat.
În plus, alte instanțe învestite cu soluționarea unor acțiuni similare, au apreciat că aceste drepturi au fost în întregime incluse în salariile de bază ale angajaților începând cu anul 2003, motiv pentru care au respins respectivele cereri ca neîntemeiate.
5. Modalitatea de calcul a drepturilor salariale pretinse prin acțiune este greșită, atât timp cât se raportează la nivelul salariului mediu brut la nivel de societate. Aceasta înseamnă că în mod eronat instanța a acordat sumele de bani pretinse de reclamantă (pornind de la salariul mediu brut pe ), deși art. 168 din CCM stipulează faptul că baza de calcul o reprezintă "salariul de bază mediu" la nivel de, ale cărui valori la nivelul anilor 2004-2007 au fost diferite de cele prezentate în acțiune.
În recurs nu s-au produs dovezi noi.
Intimata-reclamantă a formulat și depus la dosar o cerere de renunțare la judecată în temeiul art.246 Cod procedură civilă, cerere care a fost pusă în discuția părții prezente- SC SA- reprezentată de avocat, în ședința publică din data de 25 iunie 2009, așa cum s-a reținut în practicaua acestei decizii.
Astfel, cum și avocatul părții prezente a solicitat să se ia act de renunțarea intimatei la judecată, Curtea față de disp. art.246 alin.1 și art.247 alin.1,3 Cod procedură civilă,va admite recursul, va modifica sentința atacată în sensul că va lua act de renunțarea intimatei la judecata acțiunii.
.//.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă SC SA- împotriva sentinței civile nr.7884/17.12.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimata-reclamantă.
Modifică sentința atacată în sensul că:
Ia act de renunțarea intimatei la judecata acțiunii.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
22.07.2009
Jud.fond:
Președinte:Liviu Cornel DobranișteJudecători:Liviu Cornel Dobraniște, Petrică Arbănaș, Elena
