Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 4948/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(2127/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4948/
Ședința publică de la 01.07.2009 Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ceaușescu JUDECĂTOR 2: Valentina Sandu JUDECĂTOR 3: Amelia Farmathy
GREFIER - -
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentii-reclamanti, și și recurentul-pârât OFICIUL NAȚIONAL DE PREVENIRE Șl COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR împotriva sentinței civile nr.3928/08.05.2008 pronunțate de Tribunalul București -Secția a -a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.36955/3/LM/2007
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții-reclamanți prin avocat lulia, cu delegație la dosar și recurentul-pârât prin consilier juridic, cu delegație de reprezentare la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs formulată de recurenții-reclamanți.
Recurenții-reclamanți, prin avocat, solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței atacate și rejudecând cauza în fond, să se admită cererea de chemare în judecată așa cum a fost precizată și completată. Arată, în susținerea motivelor de recurs, că instanța de fond a pronunțat o sentință nelegală. Instanța de fond are o poziție contradictorie cu privire la acordarea procentului de 5% recurentelor reclamante atunci când susțin că sunt asimilate personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești numai în ceea ce privește stabilirea salariului de bază întrucât intrucât instanța de fond acordă prima de vacanță în conformitate cu același act normativ care acordă și sporul de 5%. Dispozițiile art. 20 ale Legii nr.656/2002 prevăd categoriile de personal și condițiile de vechime și studii. Rezultă că personalul auxiliar de specialitate al recurentului-pârât beneficiază de dispozițiile OG nr.8/2007atât în ceea ce privește stabilirea salariului cât și celelalte drepturi prevăzute în ordonanța menționată, inclusiv sporul de 5%.
Recurentul-pârât, prin avocat, solicită respingerea recursului, ca nefondat. Potrivit Ordinului emis de Guvernul Românei, depus la dosar, în lege este prevăzut coeficientul și categoriile de personal cărora li se acordă sporul de 5%. în această lege se face trimitere la Anexa în baza căreia se acordă acest spor.
Curtea acordă cuvântul pe recursul declarat de recurentul-pârât. Arată că instanța de fond în mod corect a apreciat că noul text legal ce l-a înlocuit pe cel la care se făcea trimitere să devină aplicabil.
Recurentul-pârât, prin avocat, solicită admiterea recursului, pentru motivele invocate în cerere.
Recurenții-reclamanți, prin avocat, solicită respingerea recursului ca nefondat pe aspectele invocate. De asemenea, solicită obligarea recurentului-pârât la plata cheltuielilor de judecată, potrivit chitanței nr. 139/21.04.2009, pe care o depune la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată la data de 26.10.2007 pe rolul Tribunalului București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr.36955/3LM/2007, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâtul Oficiul National de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, solicitând a se dispune obligarea pârâtului la stabilirea și acordarea drepturilor salarale (salariul brut de bază, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri) începând cu 01.01.2007, în temeiul dispozițiilor legale în vigoare, respectiv OG nr.8/2007, actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la data plății efective, obligarea pârâtului la plata sumelor reprezentând prima de vacanță pe anii 2006 și 2007, actualizată cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la data plății efective, la plata dobânzii legale pentru sumele datorate până la plata efectivă, în temeiul art.1088 Cod civil, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr.3928/8.05.2008, Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor; a obligat pârâta la plata către reclamanți a diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite în conformitate cu dispozițiile OG. nr. 8/2007 și cele încasate efectiv, începând cu data de 3.02.2007 până la 22.11.2007, sumele urmând să fie actualizate cu în raport de rata inflație de la data nașterii dreptului până la plata efectivă; a obligat pârâta la plata către reclamanți a primelor de vacanță pentru anii 2006 și 2007, sume ce vor fi actualizate până la data plății; a respins cererile privind aplicarea procentului de 5% prevăzut de art.3 alin.5 din OG. nr. 8/2007 la calcularea salariilor de bază ale reclamanților și privind obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente sumelor datorate, ca neîntemeiate; a obligat pârâta la 1.200 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Reclamanții sunt salariații pârâtului Oficiul National de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, în calitate de asistenți analiști treapta I și asistenți analiști treapta II.
Prin Legea nr.656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, cu modificările și completările ulterioare, mai precis prin art.20 s-au stabilit dispoziții cu privire la salarizarea personalului oficiului pârât. în anexa la lege se prevede că pentru un asistent analist treapta I salariul de bază se stabilește având în vedere coeficientul de multiplicare prevăzut de legea nr.50/1996, cap.A, nr.13 din anexa nr.2, iar pentru un asistent analist treapta II salariul de bază se stabilește având în vedere coeficientul de multiplicare prevăzut de legea nr.50/1996, cap.A, nr.14 din anexa nr.2. astfel, asistenții analiști treapta I sunt asimilați cu grefierul, grefierul statistician treapta I, iar asistenții analiști treapta II sunt asimilați cu grefierul, grefierul statistician treapta II.
Legea nr.50/1996 a fost abrogată prin OG nr.8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial nr.72 din 31.01.2007.
Astfel, cum textul legal la care se face trimitere prin legea de salarizare aplicabilă reclamanților a fost abrogat, fiind înlocuit cu alte dispoziții legale, prevăzute printr-o lege nouă, fără a se modifica și dispoziția legală ce făcea trimitere la textul abrogat, instanța de fond a apreciat că este just ca noul text legal, ce l-a înlocuit pe cel la care se făcea trimitere să devină aplicabil, motiv pentru care reclamantelor li se cuvin drepturile salariale calculate potrivit dispozițiilor legale noi aplicabile personalului din instanțele judecătorești cu ale căror salarii de bază le-au fost asimilate salariile lor de bază. în consecință, pârâta datorează salariatelor sale diferența dintre drepturile salariale calculate în baza textului legal nou intrat în vigoare și drepturile încasate efectiv, care au fost calculate potrivit dispoziției legale abrogate, începând cu data intrării în vigoare a OG nr.8/2007, căci atunci a operat abrogarea legii nr.50/1996, iar nu începând cu data prevăzută în același act normativ, ca fiind data de la care se calculează drepturile salariale ale personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
În ceea ce privește pretenția de majorare prin aplicarea procentului de 5% la salariul de bază, prevăzut de art.3 alin.5 din OG. nr. 8/2007, s-a constatat că aceasta este nefondată. Art.3 alin.5, 6 și 7 din OG. nr. 8/2007 prevăd majorarea salariului de bază cu 5%, respectiv cu 7% și cu 10% pentru personalul auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea situate în municipiul B, diferențele constând în gradul instanțelor la care lucrează, respectiv judecătorii, tribunale, curți de apel și înalta Curte de Casație și Justiție, însă această dispoziție legală nu este aplicabilă în cazul reclamanților, care nu au calitatea cerută de actul normativ. Potrivit art.2 din OG nr.8/2007, actul normativ reglementează salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
Într-adevăr, legea ce reglementează drepturile salariale ale reclamanților face trimitere la legea privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, însă art.3 alin.5, 6 și 7 din OG. nr. 8/2007 stabilește un drept specific altei categorii profesionale, în funcție de locul situării instanței unde lucrează și acesta nu poate fi aplicat reclamanților, care fac parte din altă categorie profesională, asimilarea cu personalul auxiliar în funcție de gradul instanței și de locul situării acesteia neputând fi efectuată în vederea punerii în aplicare a dispoziției legale.
Art.3 alin.5, 6 și 7 din OG. nr. 8/2007 fiind de strictă interpretare, se aplică numai categoriilor profesionale vizate.
Pârâtul nu a probat că a achitat reclamanților primele de vacanță pentru anii 2006 și 2007. astfel că nu se poate reține că cererea a rămas fără obiect, însă având în vedere dispozițiile art. 1 și 2 din OUG nr. 146/2007 pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001 - 2006, precum și art.20 din legea nr.656/2002 raportat la art.23 din OG nr.8/2007, care constată dreptul reclamantelor la plata primelor de vacanță pentru anii 2006 și 2007, va stabili în sarcina pârâtului obligația.
Totodată, instanța a obligat pârâtul la actualizarea acestor sume in funcție de indicele de inflație. Soluția se justifica fata de disp art. 1082 si 1084 civ. pârâtul fiind in culpa pentru neacordarea sumelor cuvenite reclamantelor, in speță neexistând o cauza străina exoneratoare de răspundere. Astfel, reclamanții au dreptul la repararea integrala a prejudiciului suferit, ce include si beneficiul de care au fost lipsite. de inflație reprezintă un calcul matematic aplicabil în cazul unui fenomen economic, specific perioadei de trecere la economia de piață și prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflați în circulație, coeficientul de scădere a puterii de cumpărare. Prin aplicarea în practică a acestui calcul banii sunt aduși la actuala lor putere de cumpărare.
Acordarea însă și a dreptului reclamanților la plata dobânzii legale aferente creanțelor ar însemna a se stabili două modalități de acoperire a prejudiciului suferit ca urmare a încasării cu întârziere a sumelor de bani, motiv pentru care cererea va fi respinsă.
Cum pârâtul se află parțial în culpă procesuală, în baza art.274 cod procedură civilă, acesta a fost obligat la plata unei părți din cheltuielile de judecată suportate de către reclamanți cu prilejul soluționării cererii de chemare în judecată, reprezentând onorariu avocat, cuantumul acestuia, de 1800 lei, fiind dovedit prin chitanța depusă la dosar.
În termen legal, împotriva acestei sentințe, au declarat recurs recurenții-reclamanți, (ulterior renunțare la acțiune-fila 37 dosar recurs) cât și Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, recurs nemotivat în drept, iar în fapt criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că:
- Instanța de fond nu a obligat pârâtul-intimat la stabilirea și plata drepturilor salariale solicitate începând cu 1.01.2007; a respins capătul de cerere privind plata primei de concediu pentru perioada 2006-2007, actualizată cu indicele de inflație și acordarea dobânzii legale pentru sumele datorate, invocând dispozițiile OG nr.8/2007.
- Deși s-a solicitat acordarea sporului de 5%- făcând referire la anexele 1a, 1b, 1c, din OG nr.8/2007, instanța de fond a aplicat greșit legea, și a pronunțat o hotărâre lipsită de temei legal.
- Instanța în mod nelegal a admis în parte cheltuielile de judecată, motiv pentru care se solicită modificarea sentinței și sub acest aspect:
Recursul recurentului-pârât Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, invocă în drept motivele prevăzute de art.304 pct.4 Cod procedură civilă coroborat cu dispozițiile art.312 Cod procedură civilă, și critică sentința pronunțată, pe nelegalitate, în sensul că tribunalul a depășit atribuțiile puterii judecătorești, prin aceea că nu pot fi modificate dispozițiile unei legi, pe cale judecătorească, în speță Legea nr.656/2002, ce stabilește modalitatea de determinare a remunerării cuvenite personalului unității pârâte-recurente- Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței recurate în raport de criticile formulate pe ambele recursuri, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
- În ceea ce privește, recursul formulat de recurenții-reclamanți, Curtea examinând cauza sub toate aspectele, califică motivele de recurs pe disp.art.304 pct.9 Cod procedură civilă, pe nelegalitate și netemeinicie și apreciază că este fondată critica numai pe aspectul plății dobânzii legale aferente sumelor acordate prin sentința recurată, față de disp. art.1088 Cod civil.
În ceea ce privește celelalte critici, urmează a fi înlăturate, instanța de fond a reținut corect situația de fapt și de drept și a făcut o corectă aplicare a legii, inclusiv prin acordarea cheltuielilor de judecată, în condițiile în care a făcut corect aplicarea disp. art.274 Cod procedură civilă.
Referitor la recursul formulat de recurentul-pârât Oficiul Național de Combatere a Spălării Banilor, criticile sunt neîntemeiate pentru următoarele considerente:
- instanța de fond corect a apreciat că reclamantele au calitatea de angajate ale acestuia în funcția de asistent analist treapta I și asistent analist treapta II.
Prin Legea nr.656/2002- prin modificările aduse acesteia, respectiv art.20 s-au stabilit dispoziții cu privire la salarizarea personalului oficiului pârât, în sensul că face trimitere la coeficientul de multiplicare prevăzut de Legea nr.50/1996, cap.A, nr.13, din anexa nr.2, și respectiv cap.A, nr.14, anexa 2, asimilați grefierilor statisticieni treapta I și respectiv II.
Legea nr.50/1996 a fost abrogată prin OUG nr.8/2007, privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
Astfel pe acest aspect recursul este nefondat, urmând a fi respins.
În ceea ce privește primele de vacanță pentru anii 2006 și 2007, recurentul-pârât, nu a probat că ar fi achitat reclamantelor prima de vacanță, reținându-se ca temei disp. art.1 și 2 din OUG nr.146/2007 pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006, precum și art. 20 din Legea nr.656/2002 raportat la art.23 din OG nr.8/2007 care constată că reclamanții au acest drept.
Față de cele de mai sus, critica urmează a fi înlăturată, Curtea reținând că acest motiv de recurs nu se încadrează în niciunul din motivele prevăzute de art.304 Cod procedură civilă și nu determină modificarea sentinței pe criticile formulate de acesta.
Față de cele de mai sus, urmează a se respinge în baza art.312 (1) Cod procedură civilă acest recurs ca nefondat.
În baza art.312 (3) Cod procedură civilă se va admite recursul recurenților-reclamanți, modifică sentința în parte, în sensul că obligă pârâta și la plata dobânzii legale aferente sumelor prevăzute în hotărârea recurată de la data introducerii acțiunii și până la data plății efective, menținând celelalte dispoziții ale sentinței.
Față de disp. art.274 Cod procedură civilă, obligă Oficiul Național de Combatere a Spălării Banilor, la 900 lei cheltuieli de judecată către reclamantele-recurente.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul-pârât OFICIUL NAȚIONAL DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR împotriva sentinței civile nr.3928/8.05.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.36995/3LM/2007, ca nefondat.
Admite recursul recurenților-reclamanți, împotriva aceleiași sentințe.
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că obligă pârâtul și la plata dobânzii legale aferente sumelor prevăzute în hotărâre, de la data introducerii acțiunii și până la data plății efective.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Obligă Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor la 900 lei cheltuieli de judecată către reclamanții-recurenți.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 1 iulie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
29.07.2009
Jud.fond:
Președinte:Maria CeaușescuJudecători:Maria Ceaușescu, Valentina Sandu, Amelia Farmathy
