Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 52/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
decizia civilă nr.52/M Dosar nr-
Ședința publică din data de 26 ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu judecător
JUDECĂTOR 2: Daniel Marius Cosma
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier: -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanți, și, împotriva sentinței civile nr.1623 din 13 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Covasna, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din 19 ianuarie 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru astăzi 26 ianuarie 2009.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 1623/13.11.2008, Tribunalul Brașovar espins acțiunea formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâta Comuna prin primar.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că reclamanții au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâta la plata contravalorii indemnizației de dispozitiv de 25% din salariul de bază începând cu 01.10.2005 și în continuare, actualizată în raport de indicii de inflație la data plății efective, efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă, alocarea fondurilor necesare pentru efectuarea plăților cu cheltuieli de judecată.
Raportat la conținutul cererii a statuat instanța că reclamanții fac parte din personalul contractual, fiind angajați în cadrul Primăriei comunei.
Referitor la fondul cauzei instanța s-a arătat că potrivit art.13 din Legea nr. 138/1999 "cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25 % din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază".
Același act normativ prevede expres la art. 1 că "dispozițiile prezentei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciului Român de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției", astfel încât instanța constată că reclamanții nu fac parte dintre categoriile de salariați menționați mai sus din cadrul acestor instituții, ci sunt angajați la Primărie.
Articolul 49 din Legea nr.138/1999 lămurește și înlătură unele lacune ale textului de lege (art.13) în sensul că personalul civil din ministere și instituții centrale prevăzute la art.47, care desfășoară activități încondiții similarecu ale cadrelor militare, beneficiază de prime, sporurile șiindemnizațiileacordate acestora, potrivit prevederilor aplicabile cadrelor militare în activitate.
Nu în ultim rând, instanța a avut în vedere că prin Ordinul 496/2003 au fost aduse modificări și completări la Anexa 1 la Ordinul MAI cu nr.275/2002 care se referă la salarizarea personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturisalariale personalului civil din aceste instituții.
Prin urmarepersonalul civil din cadrul MAIcare beneficiază de indemnizația de dispozitiv, și care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publiceeste distinctde personalul civil al oricăror alte structuri ale administrației publice centrale sau locale, care nu se află în structura organizatorică a Ministerului Internelor și Reformei Administrative.
În ceea ce privește discriminarea tribunalul a reținut că această apărare nu este fondată, deoarece nu se poate pune semnul de egalitate între această categorie de salariați din administrația publică locală/centrală și salariații din structura organizatorică a MAI.
Nici principiul egalității cetățenilor prevăzut de Constituția României nu este înfrânt deoarece cetățenii sunt egali în fața legii în situații similare ceea ce în cauză nu se poate reține.
Împotriva sentinței au formulat recurs reclamanții, solicitând modificarea în tot a sentinței, în sensul admiterii acțiunii introductive.
În dezvoltarea criticilor căii de atac se învederează că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile Legii 138/1999. Dispozițiile referitoare la acordarea indemnizației de dispozitiv lunare de 25% nu sunt aplicabile exclusiv angajaților, MI, și MJ, ci și categoriei de personal din care fac parte reclamanții.
Analizând recursul formulat, Curtea apreciază că este nefondat.
Pretențiile solicitate prin acțiune sunt reglementate de art.13 din Legea 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții. Acest text de lege prevede că "indemnizația de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază se acordă cadrelor militare în activitate, militarilor angajați pe bază de contract și salariaților civili".
Prin Ordinul nr.496/28.07.2003 emis de MAI s-a specificat că "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".
Potrivit pct.31.1 din acest ordin prin "prin personal civil" se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Administrației și Internelor. Prin urmare, în mod evident ordinele se referă numai la structurile MAI, ori personalul contractual din cadrul primăriilor și din cadrul serviciilor publice subordonate consiliilor locale nu se încadrează în textul legal invocat și nu pot beneficia de indemnizația de dispozitiv.
De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că administrația publică din unitățile administrativ teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale și pe cel al descentralizării serviciilor publice iar autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale ca autorități deliberative și primării ca autorități executive (prevederi cuprinse în Legea 215/2001 privind administrația publică locală art.1, art.2, art.21).
Aceasta înseamnă că administrația publică locală nu este subordonată Ministerului d e Interne iar dispozițiile legale arătate mai sus nu se aplică angajaților acestor instituții.
În prezenta speță, așa cum s-a arătat și în motivele de recurs, unitatea administrativă în cadrul căreia reclamanții sunt angajați în baza contractului individual de muncă, este subordonat Consiliului Local, jud.
Nu poate fi considerată discriminatorie situația reclamanților în raport cu categoria de personal contractual din fostul MAI care beneficiază de indemnizația de dispozitiv în baza Ordinului mai sus invocat deoarece nu sunt îndeplinite condițiile expuse de art.2 din OG 137/2000 pentru ca o faptă să fie considerată "discriminatorie".
Pentru toate aceste considerente, curtea apreciază că soluția instanței de fond este temeinică și în acord cu dispozițiile normative invocate, astfel încât, în baza art.312 Cod procedură civilă urmează a respinge recursul reclamanților.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții, împotriva sentinței civile nr. 1623/13.11.2008 a Tribunalului Covasna, pe care o menține.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 26.01.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - - -
GREFIER
-
Red./29.01.09
Tehnored.AN/29.01.09 - 2 ex.
Jud fond /
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Daniel Marius Cosma, Maria
