Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 63/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 63/
Ședința publică din 27 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Rizea
JUDECĂTOR 2: Mihail Lohănel
JUDECĂTOR 3: Roxana Maria
Grefier șef secție
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanta și de pârâta SC SA, în contradictoriu cu intimatul pârât și cu CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII - în calitate de parte, având ca obiect: "drepturi bănești", împotriva sentinței civile nr. 1662/s din 3 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 13 ianuarie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, a amânat pronunțarea, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, la data de 20.01.2009, apoi, pentru imposibilitatea constituirii completului de judecată a amânat pronunțarea la 27.01.2009.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Constată că prin sentința civilă nr. 1662/M/2008 pronunțată de Tribunalul Brașovs -a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului invocată de acesta prin întâmpinare. S-a admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta SC SA și în consecință: a obligat pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 3104 lei net, reprezentând contravaloarea a 8 (opt) salarii medii nete, realizate pe ultimele trei luni înainte de disponibilizare. A obligat pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 247,5 lei, reprezentând prima de C în cuantum brut, pe anul 2006; să plătească reclamantei suma de 247,5 lei, reprezentând prima de Paște în cuantum brut, pe anul 2007; să plătească reclamantei suma actualizată a drepturilor bănești menționate anterior, prin aplicarea dobânzii legale și a indicelui de inflație la data plății efective; să plătească reclamantului suma de 700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. A respins restul pretențiilor reclamantei. A respins acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut că reclamanta a fost angajata pârâtei SC SA B conform actului adițional la contractul individual de muncă.
Prin Decizia nr.104/21.11.2007 emisă de societatea pârâtă s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al reclamantului la data de 19.12.2007, conform art.65-67 din Codul Muncii, după efectuarea preavizului de concediere de 15 zile lucrătoare.
Prin Acordul Social, anexă la contractul de vânzare-cumpărare al pachetului majoritar de acțiuni deținut de AVAS B la SC SA B, încheiat la data de 13.12.2004 si autentificat la Biroul Notarial, se prevede la litera E-CONDIȚII PRIVIND DISPONIBILIZAREA, ca "salariații/salariatul disponibilizați/disponibilizat ca urmare a restructurării sau reorganizării societății beneficiază, o singură dată, de 8 (opt) salarii medii nete, realizate pe ultimele 3 luni înainte de disponibilizare".
În consecință, reclamanta are dreptul sa primească cele 8 salarii compensatorii, prevăzute de lit. E din Acordul Social încheiat la data de 13.12.2004, pe ultimele trei luni (septembrie, octombrie, noiembrie) rezulta din statele de plata depuse la dosar, în sumă de 3104 lei net.
De asemenea, se cuvin reclamantei si prima de C pe anul 2006,respectiv prima de Paste pe anul 2007, fiecare reprezentând 30% din salariul de baza negociat, așa cum rezultă din prevederile art.59 din Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivelul unității.
Reclamanta a solicitat si plata sumelor reprezentând drepturile salariale susmenționate, actualizate cu indicele de inflație si dobânda legală.
Actualizarea prin aplicarea indicelui de inflație se justifica prin necesitatea corelării drepturilor salariale de care reclamanta ar fi beneficiat la momentul la care acestea erau datorate de către angajator si drepturile salariale de la momentul la care aceste sume de bani intra efectiv in patrimoniul beneficiarului,pentru a nu se diminua puterea de cumpărare.
Dobânda legală la suma datorata trebuie acordata pentru acoperirea prejudiciului constând in lipsa de folosința a banilor, pe perioada cuprinsa intre momentul la care trebuiau acordate aceste drepturi salariale si momentul plății efective,având în vedere prevederile art.1082 și art.1084 Cod civil.
In consecință, instanța a obligat pe parata sa plătească reclamantei suma actualizată a drepturilor bănești menționate anterior, prin aplicarea dobânzii legale si a indicelui de inflație la data plătii efective.
Deoarece a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului, instanța a respins acțiunea formulata de reclamant in contradictoriu cu acesta, ca fiind introdusa împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.
Deoarece parata a căzut parțial in pretenții, in conformitate cu dispozițiile art. 274 si art. 276 Cod procedură civilă, instanța a obligat pe aceasta sa plătească reclamantei suma de 700 lei, reprezentând cheltuieli parțiale de judecată.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanta și pârâta SC""SA
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanta arată că instanța de fond a greșit calculul drepturilor în sensul că, ultimele trei luni anterioare încetării raporturilor de muncă sunt octombrie, noiembrie și decembrie, iar cuantumul celor 8 salarii medii nete este de 7640 lei net conform statelor de plata de la dosar. În subsidiar se arată că în cazul în care sunt reținute corect de către instanța de fond cele trei luni anterioare disponibilizării (septembrie, octombrie și noiembrie) calculul corect al celor 8 salarii medii nete conform statelor de plata este 6098,66 lei și nu 3104 lei net cum a reținut prima instanță.
În drept se invocă prevederile art. 304 indice 1 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta SC""SA arată că instanța de fond, interpretând greșit actul juridic a schimbat natura și înțelesul neîndoielnic al acestuia.
Astfel, prevederile acordului social ce a stat la baza admiterii acțiunii nu au făcut obiectul negocierilor Contractului Colectiv de Muncă pentru anii 2006-2007, nefiind anexă la aceasta și, în mod implicit, nici prevederile art. E din acordul autentificat la BNP, astfel cum a fost modificat prin adendumul din 29.03.2005
Pe de altă parte, acordul social invocat este încheiat între alte părți decât părțile semnatare ale Contractului Colectiv de Muncă, iar pe parcursul negocierilor dintre patronat și sindicate s-a stabilit că măsura compensatorie de plată a celor 8 salarii să se efectueze numai în situația concedierilor colective, iar în speță este vorba de o concediere individuală.
De asemenea, prin motivele de recurs se arată că potrivit art. 25 al. 3 și art. 31 alin. 2 din Legea 130/1996, prevederile CCM și modificările acestuia se aplică la data înregistrării acestora la Direcția de Muncă și Protecție Socială. În speță sunt aplicabile prevederile art. 51 al. 3 din CCM pe anul 2006 aplicabil care fac trimitere la acordul social din data de 2.03.2006 potrivit căruia cele 8 salarii se plătesc doar în cazul concedierilor colective.
Se critică hotărârea instanței de fond și cu privire la acordarea primelor de sărbători susținându-se că prevederile art. 59 alin. 1 din nu sunt imperative, societatea neavând obligația de a acorda aceste prime în situația nerealizării indicatorilor care au stat la baza aprobării bugetului de venituri și cheltuieli precum și cu privire la plata sumelor actualizate cu indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale invocându-se art. 1073 și 1082 Cod civil.
În drept recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 303, 304 și 304 indice 1 Cod procedură civilă.
Examinând hotărârea prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, curtea reține următoarele:
Recursul declarat de reclamantă este fondat pentru următoarele considerente:
Prin hotărârea instanței de fond s-a reținut că reclamanta beneficiază de contravaloarea a opt salarii medii nete compensatorii realizate pe ultimele trei luni înainte de disponibilizare, luându-se în calcul lunile septembrie, octombrie și noiembrie.
În cauză, raporturile de muncă între părți au încetat la data de 19 decembrie 2007 conform mențiunilor deciziei de concediere nr. 104/21.11.2007.
Prin urmare, cele trei luni anterioare disponibilizării, în care reclamanta a prestat muncă, au fost: octombrie, noiembrie și decembrie, iar potrivit statelor de plată de la dosar (octombrie - 684 lei, noiembrie - 946 lei, decembrie - 1235 lei) media pe aceste luni a fost de 955 lei net și în consecință, cuantumul celor opt salarii medii nete este de 7640 lei net și nu 3104 lei net, cum a calculat și acordat instanța de fond, hotărârea recurată fiind modificată în acest sens.
Recursul declarat de pârâtă este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 67 Codul Muncii " salariații concediați pe motive care nu țin de persoana lor beneficiază de compensații în condițiile prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil".
Potrivit art. 51 al. 3 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate pe anii 2006 -2007, în caz de restructurare de personal " se vor respecta prevederile acordului social între sindicate și patronat".
În cauză au fost depuse două acorduri sociale.Primul acord social a fost încheiat la data de 13.12.2004 și constituie anexă la contractul de vânzare cumpărare al pachetului majoritar de acțiuni deținut de AVAS B la SC SA Potrivit pct. E din acest acord, încetarea contractului de muncă al salariatului sau a unui grup de salariați din motive neimputabile se va face cu măsuri de protecție socială din partea patronatului constând în 8 salarii medii nete realizate pe ultimele 3 luni înainte de disponibilizare.
Apărarea recurentei potrivit căreia acordul social din 13.12.2004 nu mai produce efecte din momentul încheierii noului contract colectiv de muncă pe anii 2006 -2007 nu poate fi reținută din mai multe considerente:
În primul rând, potrivit art. f pct. 2 din acest acord se prevede în mod expres că dispozițiile acestuia se aplică " pe o perioadă de minim 5 ani" de la data privatizării " fiind îmbunătățit cu acordul părților semnatare și cu posibilitatea prelungirii pe noi termene".
Într-adevăr, conform teoriei drepturilor câștigate care se aplică în mod deosebit la negocierea și încheierea contractelor colective de muncă, din moment ce s-a câștigat un drept salarial printr-o negociere colectivă, de la acest drept nu se poate deroga la negocierile următoare, dreptul respectiv rămânând câștigat.
Respectând teoria dreptului câștigat se poate interpreta că și acest Contract Colectiv de Muncă pentru 2006, aplicabil în speță, deoarece disponibilizarea reclamantului a avut loc în 2006, instituie, fără interpretare, măsuri de protecție a salariaților supuși disponibilizării atât individuale cât și colective. Acest aspect rezultă din cuprinsul art. 51 alin. 3 al CCM mai sus citat, coroborate cu art. 118 pct. 3 lit. j, care confirmă intenția părților la negociere de a recunoaște dreptul salariaților la protecție în caz de concediere, fără a se face distincție între concedierile individuale sau colective.
Așadar, există dreptul salariaților la protecție cât și obligația angajatorului în acest sens, chiar dacă CCM pe anul 2006 - 2007 nu specifică întinderea pecuniară a drepturilor la protecție socială, conform teoriei dreptului câștigat la o negociere anterioară, se poate reține că sumele care vor fi acordate în caz de disponibilizare - fără a distinge între natura disponibilizării - sunt de 8 salarii medii nete, realizate pe ultimele 3 luni înainte de disponibilizare reactivându-se astfel dreptul câștigat anterior.
Recurenta susține că acest Contract Colectiv de Muncă pe 2006 -2007 aplicabil în speță, face trimitere la un acord social și precizează, că este vorba de acordul social din 2.03.2006 care precizează că cele 8 salarii medii nete se acordă, ca măsură de protecție, doar pentru concedierile colective.
Cum în speță este vorba de o concediere individuală, cele 8 salarii nu pot fi acordate.
Teoria recurentei nu poate fi primită. Acordul social din 2.03.2006 nu conține nicio prevedere că ar fi parte integrantă din CCM pe 2006, iar în CCM pe 2006 deși se vorbește de un acord social, nespecificându-se care, nu poate fi reținut cu certitudine că se face trimitere la cel din 2.03.2006 cu atât mai mult cu cât acest acord social nu a fost înregistrat la direcția de muncă pentru opozabilitate și legalitate și s-a încheiat anterior începerii negocierilor contractului colectiv de muncă ce au avut loc în perioada 3.03.2006 - 30.03.2006 conform protocolului semnat la încheierea negocierilor.
Prin acest acord social se instituie o clauză modificatoare a dispozițiilor din CCM, cu privire la protecția socială în caz de disponibilizare.
Pentru a produce efecte, această clauză din acordul social, din 2.03.2006, așa cum se solicită de către recurentă, ar fi trebuit ca și acordul social să fie rezultatul negocierilor dintre părți, negocieri înțelese în sensul descris de art. 2 alin. 2 și art. 5 din CCM la nivel național ptr. 2006, cu nr. 2001/2005.
În consecință, dată fiind formularea art. 51 alin. 3 din CCM la nivel de unitate pentru 2006 și încheierea acordului social din 2.03.2006, înainte de începerea negocierilor în condițiile legii, pentru CCM pe 2006, înregistrat la. B, nu se poate reține ca întemeiată critica recurentei cu privire la netemeinicia pretențiilor reclamantului privitoare la plata celor 8 salarii.
Prin urmare, în mod corect a interpretat instanța actele juridice ce stau la baza pretențiilor reclamantului, în sensul că și acordul social din 2004 arătat mai sus își produce efectele.
Motivul de recurs potrivit căruia societatea recurentă nu a fost parte la semnarea respectivului acord nu poate fi reținut deoarece acesta a fost semnat atât de către conducerea societății cât și de Sindicatul Independent -Forța. De asemenea, contractul colectiv de muncă pe anii 2006 -2007 fost înregistrat la Direcția Pt., Familie și Solidaritate Socială, iar acordul social încheiat anterior și care era valabil pentru o perioadă de 5 ani nu trebuia comunicat organului competent odată cu încheierea noului Contract Colectiv de Muncă.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 Cod procedură civilă, motivul de recurs referitor la plata celor 8 salarii va fi respins.
Critica referitoare la plata primelor de sărbători (Paște și C) este înlăturată de curte pe considerentul că aceste drepturi sunt componente ale salariului în sensul art. 155 Codul Muncii, reprezentând un "adaos" ce a fost stabilit prin voința părților conform art. 59 alin. 1 lit. B și c din la nivel de unitate.
Ultima critică este înlăturată de curte pe motivul că, este admisibil cumulul dobânzii legale cu rata inflației datorată naturii și scopurilor diferite ale acestor instituții: dobânda legală este prețul lipsei de folosință iar prin actualizarea cu rata inflației se urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.
Prin urmare, pentru considerentele mai sus reținute, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, curtea va admite recursul reclamantei, urmând a modifica hotărârea atacată în sensul celor menționate în considerentele prezentei și va respinge recursul pârâtei.
Reținându-se culpa procesuală în sarcina pârâtei, în baza art. 274 Cod procedură civilă, va fi obligată la plata către reclamantă a sumei de 300 lei reprezentând cheltuieli de judecată ocazionate în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1662/M/2008 pronunțată de Tribunalul Brașov, pe care o modifică în parte în sensul că, obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 7640 lei net, reprezentând contravaloarea a opt salarii medii nete, realizate pe ultimele trei luni înainte de disponibilizare (octombrie, noiembrie și decembrie).
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Obligă pe intimata pârâtă să plătească recurentie suma de 300 lei reprezentând cheltuieli de judecată ocazionate în recurs.
Respinge recursul declarat de pârâta SC""SA B împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 27.01.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier șef sectie, |
Red. -/03.02.2009
Dact. /03.02.2009
Jud. fond: -
Președinte:Dorina RizeaJudecători:Dorina Rizea, Mihail Lohănel, Roxana Maria
