Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 77/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 77
Ședința publică de la 27 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 3: Ancuța Gabriela
Grefier
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta SINDICALĂ "G " I împotriva sentinței civile nr. 1614 din 22 X 2008 Tribunalului Iași, intimați fiind:- CONSILIUL LOCAL și ȘCOALA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat pentru recurentă și consilier jr. pentru unitatea școlară intimată. Lipsă reprezentantul intimatului Consiliul Local.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier din care rezultă că dosarul este la primul termen de judecată
Președintele completului dă citire raportului asupra recursului potrivit căruia acesta este declarat în termen și motivat.
Avocat depune la dosar împuternicire avocațială pentru recurentă și înscrisuri în susținerea motivelor de recurs constând în copii de pe Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivel județean și de pe Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivel de ramură învățământ. este înmânat reprezentantului unității școlare intimate.
Consilier jr. depune împuternicire pentru unitatea școlară intimată.
Părțile precizează că nu mai au cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Avocat solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Prima de vacanță constituie un drept bănesc cuvenit membrilor de sindicat conform Contractului Colectiv de Muncă iar executarea contractelor colective de muncă este obligatorie pentru părți. Este lipsită de temei susținerea instanței de fond referitoare la faptul că prin contracte s-a prevăzut ca prima de vacanță să se acorde din venituri proprii.
Consilier jr. solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond. Unitățile de învățământ nu dispun de venituri proprii pentru acordarea primei de vacanță și prin urmare nu se pot pune în aplicare aceste prevederi. Actele prevăd dar nu obligă, precizează că dacă se poate. În mediul rural nu se poate face acest lucru, nu au venituri proprii.
Instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față.
Prin cererea înregistrată sub nr.6932/99/08.09.2008, SINDICALĂ "G " I, în numele și pentru membrii de sindicat a chemat în judecată pârâții Consiliul Local al Comunei, Școala, solicitând obligarea unității școlare pârâte la calcularea și plata către membrii de sindicat a drepturilor bănești reprezentând primele de concediu de odihnă pentru perioada 2001-2007, sume ce urmează să fie actualizate în funcție de indicele de inflație la data plății și a Consiliul Local al Comunei la virarea fondurilor necesare achitării acestor drepturi.
În motivarea cererii, s-a arătat că reclamanții fac parte din categoria personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic în cadrul unităților școlare pârâte, fiind îndreptățiți la plata primelor de concediu în temeiul disp.art. 37 alin.1 lit.g) din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură de învățământ pe anii 2003-2004.
Potrivit disp.art.50 alin.1 pct.15 din legea nr.128/1997 și art. 37 alin.1 lit.g) din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură de învățământ pe anii 2003-2004, personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic trebuia să beneficieze, în perioada 2001-2007, de prima de concediu de odihnă, care trebuia acordată odată cu indemnizația de concediu.
Prin întâmpinarea formulată în numele unităților școlare pârâte, Inspectoratul Școlar al Județului Iai nvocat excepția prescripției dreptului la acțiune în ceea ce privește drepturile bănești solicitate pentru perioada 2001-2005, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii, întrucât actele normative ce reglementează salarizarea reclamanților nu prevăd acordarea unor prime de concediu.
S-a mai susținut că dispozițiile art. 37 alin.1 lit.g) din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură de învățământ pe anii 2003-2004, în vigoare până la data de 31.12.2007și ale Contractului de muncă la nivel județean, prevedeau acordarea primelor de concediu doar din venituri proprii, ori unitățile de învățământ pârâte nu au realizat asemenea venituri.
La termenul de judecată din data de 22.10.2008, reprezentanta reclamanților a precizat că înțelege să își restrângă pretențiile, în sensul că solicită acordarea drepturilor bănești doar pentru perioada septembrie 2005-septembrie 2008.
Prin sentința civilă nr.1614/22.10.2008 a Tribunalului Iași, s-a respins acțiunea formulată de către SINDICALĂ "G " I, în numele și pentru membrii de sindicat.
Pentru a se pronunța astfel,prima instanță a reținut următoarele:
Personalul din învățământ este salarizat în temeiul Legii nr.128/1997, act normativ care nu prevede obligația unităților de învățământ să acorde prime de concediu de odihnă.
S-a mai reținut că, potrivit contractelor colective de muncă invocate prin acțiune, personalul din învățământ beneficiază de prima de vacanță din venituri proprii, potrivit legii.
Cu adresa nr.520/25.09.2008 școala a comunicat Inspectoratul Școlar Județean I că, în perioada 2001-2007 nu a realizat venituri proprii.
Cum în perioada pentru care se solicită drepturi bănești unitățile de învățământ pârâte nu au realizat venituri proprii, prima instanță a reținut că prezenta cererea privind obligarea acestora la plata primelor de concediu este nefondată.
S-a mai reținut că reclamanților nu le sunt aplicabile dispozițiile nr.OUG146/2007, prin care s-a aprobat plata primelor de concediu suspendate în perioada 2001-2006, întrucât acestea se aplică doar categoriilor de personal care beneficiază de prima de concediu în baza unor legi speciale.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs SINDICALĂ "G " I, în numele și pentru membrii de sindicat considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Conform disp.art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997, personalul din învățământ beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă, astfel încât în mod eronat prima instanță a reținut că dreptul reclamanților la prima de concediu nu este prevăzut prin dispozițiile unei legi speciale.
S-a mai arătat că, avându-se în vedere caracterul obligatoriu al executării contractelor colective de muncă, reclamanții trebuiau să beneficieze de prima de vacanță prevăzută în contractele colective de muncă la nivel de ramură de învățământ.
Recurenta mai arată că prima de vacanță constituie un drept bănesc cuvenit membrilor de sindicat în temeiul contractului individual de muncă, contract încheiat cu respectarea clauzelor prevăzute în contractul colectiv de muncă aplicabil.
În recurs s-au depus la dosar contractele colective de muncă ale căror clauze au fost invocate în speță.
Prin întâmpinarea formulată, Inspectoratul Școlar al Județului Ias olicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.
Analizând recursul formulat de către SINDICALĂ "G " I, în numele membrilor de sindicat, se reține că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit disp.art.48 din Legea nr.128/1997, salariul personalului didactic se compune din salariul de baza, stabilit conform legii, și o parte variabila, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare. Drepturile salariale suplimentare, drepturile cu caracter social, alte drepturi și facilități ale personalului didactic auxiliar și nedidactic, al căror cuantum este stabilit de lege între limite minime și maxime, se negociază, în limitele legii, prin contracte colective de muncă încheiate între angajatori și organizațiile sindicale reprezentative din învățământ, potrivit legii.
Conform disp.art. 37 alin.1 lit.g) din Contractele colective de muncă la nivel de ramură de învățământ pe anii 2003-2004 și 2007-2008, personalul din învățământ beneficiază de o primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii. Aceleași prevederi se regăsesc și în art.34 lit g) din Contractul colectiv de muncă la nivelul județului I- de învățământ-înregistrat la inisterul Muncii Solidarității Sociale și Familiei sub nr.87/2004.
Astfel cum în mod corect a reținut și prima instanță, din adresa nr.520/25.09.2008 școala a comunicat Inspectoratului Școlar Județean I că, în perioada 2001-2007, nu a realizat venituri proprii.
Potrivit disp.art.243 din Codul muncii, executarea clauzelor contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți, însă în speță, dreptul la primă de concediu a personalului din învățământ a fost negociat, potrivit disp.art.48 din Legea nr.128/1997, prin clauzele contractuale enunțate anterior, nu ca un drept pur și simplu, ci ca un drept suplimentar afectat de condiția existenței unor venituri proprii ale unităților școlare. Acesta este și motivul pentru care clauzele contractelor colective de muncă la nivel de ramură de învățământ nu prevăd și cuantumul în care se va acorda prima de concediu personalului din învățământ.
Prin urmare, în mod corect prima instanță a reținut ca fiind neîntemeiată acțiunea formulată de către recurentă, în numele membrilor de sindicat, privind obligarea unităților școlare pârâte la plata primelor de concediu pentru perioada septembrie 2005-septembrie 2008.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.1 din Cod. proc.civ, se va respinge recursul formulat de SINDICALĂ "G " I, în numele membrilor de sindicat și se va menține sentința pronunțată de prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de SINDICALĂ "G " I, în numele membrilor de sindicat, împotriva sentinței civile nr. 1614/22.10.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.01.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
. GREFIER,
Red./Tehnored.:
2 ex.- 12.02.2009;
Jud. fond- Tribunalul Iași: -;
-
Președinte:Daniela PruteanuJudecători:Daniela Pruteanu, Carmen Bancu, Ancuța Gabriela