Speta Legea 10/2001. Decizia 114/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ -

Dosar nr-

Complet II recurs

DECIZIA CIVILĂ NR. 114/A/2008

Ședința publică din 18 iunie 2008

PREȘEDINTE: Aurora Popa JUDECĂTOR 2: Eugenia Moșincat

Judecător - -

Grefier - -

Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelantul reclamant prin mandatar, domiciliată în S M, str. -,. 12,. 23, județul S M, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMARUL COMUNEI, județul S M, PRIMĂRIA COMUNEI, județul S M, STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B, sector 5,-, județul I, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚLOR PUBLICE S, cu sediul în S M, Romană, nr. 3-5, județul S M împotriva sentinței civile nr. 856/D din 17 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect: Legea nr. 10/2001.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că părțile prezente în ședința publică din 21 mai 2008 au pus concluzii asupra apelului consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când în vederea deliberării s-a amânat pronunțarea la data de 28 mai 2008, apoi 4,iunie 2008, 11 iunie 2008, 18 iunie 2008 dată la care s-a pronunțat prezenta hotărâre, după care:

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. nr. 856/D din 17 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare a respins contestația formulată de reclamantul prin mandatar împotriva dispoziției nr.101/2006 emisă de Primarul comunei în baza Legii 10/2001, și în contradictoriu cu pârâții Primarul - Primăria comunei, ca reprezentant al unității administrativ teritoriale și Statul Român reprezentat prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice - B prin împuternicit special Direcția Generală a Finanțelor Publice - S

Din considerentele sentinței se reține că donația este un contract solemn prin care donatorul își micșorează în mod irevocabil patrimoniul său cu un drept real sau de creanță, mărind patrimoniul donatarului cu același drept, fără a urmări să primească ceva în schimb conform art.811 civ. Sub sancțiunea nulității, toate donațiile se fac prin act autentic conform art.813 pr.civ.

Prin esența lor donațiile ca liberalități între vii sunt irevocabile, iar această irevocabilitate nu este cea prevăzută pentru toate contractele și care rezultă din principiul forței obligatorii a contractului între părțile contractante ce nu poate fi desfăcut prin voința uneia dintre ele.

În cazul donațiilor irevocabilitatea are un caracter mai accentuat decât cea în materia contractelor cu titlu oneros, întrucât în această materie ea privește nu numai efectele ci însăși esența contractului fiind o condiție de validitate pentru forma lui.

Situațiile de excepție în care se derogă de la acest caracter de irevocabilitate a donației sunt prevăzute în mod expres și limitativ, fiind supuse unor reguli speciale de natura celor prevăzute la art.826,937 civ.sau la art.831 civ.când acțiunea în revocare poate avea un caracter de pedeapsă civilă.

Analizând conținutul celor două donații, respectiv cea încheiată la 21.05.1962 SUA - și cea de a doua l1 6.09.1974 - SUA, ambele încheiate în fața notarului, provin de la aceeași donatoare și au ca obiect același imobil, înscris în CF 127 M, sub nr.top.432,434, cu donatari diferiți, respectiv pe și soția, născută și în ceea de a doua pe nepotul de frate, reclamantul din prezenta cauză.

Calitatea de proprietari a donatarilor familia a fost recunoscută inclusiv de Statul Român cu ocazia emiterii Deciziei nr.356/1975, unde deși se dispune trecerea imobilului în proprietatea Statului, despăgubirile în sumă de 9.963,80 lei au fost plătite acestora în calitate de proprietari extratabulari, ceea ce confirmă acceptarea donației și intrarea în posesia bunului întrucât la art.1 din decizie se menționează că imobilele sunt în proprietatea tabulară al lui și soția și faptică a lui și soția născută.

Faptul că donatarii nu și-au întabulat în cartea funciară dreptul de proprietate dobândit cu titlu juridic donație, nu lipsește de efecte contractul încheiat și nu conduce la pierderea calității de proprietar date fiind reglementările în vigoare de la vremea respectivă, care interziceau deținerea în proprietate a doua construcții de către același proprietar, respectiv disp.Legii 4/1973, care au și stat la baza preluării imobilului în proprietatea Statului, conform art.56 din actul normativ evocat și în temeiul căruia a fost emisă Decizia nr.356/1975.

Se pune problema însă în ce măsură cea de a doua donație poate constitui sau poate fi interpretată ca o revocare a primei donații, întrucât există o identitate exactă între bunul care a format obiectul ambelor donați și care provine de la aceeași donatoare.

actului de donație încheiat la 16.09.1074 nu lasă a se înțelege că aceasta reprezintă o revocare a primei donații, ori în lipsa unei revocări care în opinia tribunalului trebuie să fie mai mult decât tacită date fiind efectele care se produc prin transmiterea dreptului de proprietate, securitatea raporturilor juridice, ocrotirea terților, donatoarea nu mai avea în patrimoniu bunul pentru a putea dispune de acesta cu titlu gratuit sub forma unei noi liberalități. De asemenea, nu poate fi considerată caducă prima donație pentru că dispozițiile legale ce reglementează contractul de donație nu fac trimitere la o eventuale caducitate cum este în cazul legatelor, de esența donației fiind așa cum s-a arătat anterior caracterul irevocabil cu situațiile de excepție limitativ prevăzute de lege.

În aceste condiții, întrucât obiect al prezentei cauze îl formează acordarea de măsuri reparatorii pentru același imobil ce a făcut obiectul celor două donații, reclamantul deși are calitatea de moștenitor nu poate accede la măsurile reparatorii prevăzute de Legea 247/2005 în coroborare cu Legea 10/2001, neavând calitatea de persoană îndreptățită pentru bunul ce a intrat în proprietatea Statului dar pentru care anterior acest drept de proprietate a aparținut familiei și.

În consecință, nu se mai impune nici verificarea legalității titlului Statului, în lipsa unui interes legitim pe care reclamantul nu l-a putut dovedi, sens în care instanța pentru considerentele evocate a respins contestația ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul solicitând schimbarea în totalitate a hotărârii și pe cale de consecință admiterea contestației formulate împotriva dispoziției nr. 101 /2006 a Primarului comunei prin care a solicitat constatarea trecerii nelegale în proprietatea Statului Român a imobilului înscris în CF 127 ul M, top 432,433,434 în natură casă, curte și teren intravilan de 7522 mp, respectiv constatarea că are calitatea de persoană îndreptățita la măsuri reparatorii prin echivalent pentru acest imobil atât în baza actului de donație din 7 septembrie 1977, cât și în calitate de moștenitor legal al defunctei, născută.

Apelantul critică hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie câtă vreme a avut cunoștință despre existența celuilalt act de donație făcut în favoarea familiei la 21 mai 1962, doar prin dispoziția atacată actul fiind comunicat doar pe parcursul procesului și în atare situație apreciază că nu îi este opozabil.

Instanța apreciat greșit succesiunea încheierii actelor de donație, respectiv a efectelor juridice ale acestora câtă vreme donatarii nu și-au întabulat acest drept în cartea funciară, contractul ar fi lipsit de efecte și ar conduce la pierderea calității de proprietar, ori soluția instanței este contrară.

De asemenea apelanții arată că nu s-au respectat dispozițiile art 813 cod civil, la încheierea primului act de donație nefăcându-se dovada acceptării prin act autentic de către familia și în atare situație nu este îndeplinită condiția pentru valabilitatea actului de donație.

Mai mult, susține apelantul că familia a cumpărat imobilul în anul 1981 prin contractul de vânzare-cumpărare de la OJGCL S M, firma de stat specializată în vânzarea imobilelor aflate în proprietatea statului, acest imobil trecând în proprietatea statului prin decizia 356/1975 a Consiliului Popular al județului S M, prin care se reține de altfel calitatea de proprietar tabular al antecesoarei sale și a șotului acesteia, familia.

În aceste condiții greșit a reținut instanța de fond lipsa calității de persoana îndreptățita la măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001 a apelantului reclamant, iar pe de altă parte având interes raportat la calitatea de persoana îndreptățită,se impune verificarea legalității titlului statului și acordarea despăgubirilor cuvenite.

În drept invoca prevederile legii nr. nr 10/2001.

Prin întâmpinare, Ministerul Economiei și Finanțelor în reprezentarea Statului Român invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român.

Primarul comunei solicită de asemenea respingerea apelului ca nefondat, menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică.

Examinând actele și lucrările de la dosar, instanța reține că criticile aduse hotărârii sunt întemeiate pentru considerentele ce urmează a fi expuse mai jos.

Ester cert că reclamanții au atacat în justiție Dispoziția nr. 101/2006 emisă de Primarul comunei în temeiul legii nr. 10/2001; aceasta face referire la actul de donație din anul 1962 întocmit de foștii proprietari tabulari către numiții și, act ce nu a fost întabulat în cartea funciară, imobilul trecând în proprietatea statului de la proprietarii tabulari.

În justificarea pretențiilor lor de la persoane îndreptățite la despăgubiri, reclamanții invocă și ei un contract de donație, act emanat de la aceeași proprietari tabulari, întocmit în favoarea reclamantului, nepot de frate al acesteia, în anul 1974, dată la care imobilul fiind deja trecut în proprietatea statului, conform legislației comuniste de la acea dată reclamantul nu-și putea valorifica dreptul astfel obținut.

Mai mult, solicitând drepturile conferite de Legea nr. 10/2001, măsuri reparatorii sub forma despăgubirilor instituite de acest act normativ, reclamanților le este respinsă notificarea motivat de faptul că imobilul nu a fost preluat abuziv ci a fost donat de către proprietara tabulară familie, iar din referatul întocmit în acest sens se arată că în anul 1981 fost vândută familiei.

Mai mult, tribunalul se pronunță asupra ambelor contracte de donație- inclusiv a celui din anul 1962 deși donatarii familie nu au fost împrocesuați, ori acest lucru se impune nu numai din acest motiv, dar acest lucru a fost solicitat de reclamanți care contestă valabilitatea contractului de donație din anul 1962, solicitând și prezentarea în original a înscrisului pentru verificarea veridicității acestuia, deci probe asupra cărora instanța a omis a se pronunța, reclamanții invocând lipsa unei condiții esențiale pentru valabilitatea actului de donație- acceptarea donației, iar imobilul este trecut în proprietatea Statului prin Decizia nr. 356/1975 a Consiliului Popular al județului S M, reținându-se calitatea de proprietari a familiei.

Așadar cadrul procesual nu a fost corect și legal stabilit de instanță care nu s-a pronunțat nici asupra apărărilor și probelor invocate de reclamanți, toate acestea în condițiile în care fiind vorba de două acte autentice- contracte de donație- provenind de la aceeași proprietari tabulari era obligată să stabilească situația de fapt și drept, valabilitatea contractelor care conferă calitatea de persoană îndreptățită sau nu la măsuri reparatorii instituite de Legea nr. 10/2001.

Dar, în aceste condiții de idei se impune a se preciza un alt aspect important- competența materială a instanței.

Făcând aplicarea principiilor ce pot fi sintetizate dintr-o practică constantă instanței supreme, în spețe similare, urmărindu-se să nu se creeze o discriminare între părți, instanța de control constată că potrivit Legii nr. 10/2001 nu revenea tribunalului competența de soluționare a cererilor privind validitatea sau nevalabilitatea, respectiv anularea contractelor de înstrăinare a imobilelor cu titlul gratuit sau oneros, în speța de față contract de donație, competența revenind judecătoriei.

Cum potrivit soluțiilor pronunțate de aceeași instanță supremă nu operează într-un asemenea caz prorogarea de competență, instanța de apel va desființa sentința sub aspectul soluționării acestor capete de cerere privind contractele de donație, pe care le va trimite spre competentă soluționare Judecătoriei Satu Mare; în urma disjungerii operate cu ocazia rejudecării urmează a fi avute în vedere alături de stabilirea cadrului procesual cu raportare la contractele încheiate și situația de carte funciară, pentru analizarea contractelor de donație, valabilitatea acestora și aspectele invocate în motivele de apel privind opozabilitatea actelor, îndeplinirea condițiilor de valabilitate a contractelor de donație, cu respectarea principiului contradictorialității și a celorlalte principii ale dreptului procesual civil și administrarea tuturor probelor ce se impun în condițiile art. 129 cod procedură civilă.

În condițiile în care soluționarea cererilor formulate în baza legii nr. 10/2001- măsuri reparatorii pentru imobilele din cauză, depind de modul de soluționare a cererilor privind valabilitatea contractelor de donație, care conferă calitatea de persoană îndreptățită la aceste măsuri.

Instanța va dispune în condițiile art. 244 pct 1 cod procedură civilă, suspendarea apelului până la soluționarea acestor cereri de către instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

ADMITE ca fondat apelul civil declarat de apelantul reclamant prin mandatar, domiciliată în S M, str. -,. 12,. 23, județul S M, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMARUL COMUNEI, județul S M, PRIMĂRIA COMUNEI, județul S M, STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B, sector 5,-, județul I, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚLOR PUBLICE S, cu sediul în S M, Romană, nr. 3-5, județul S M împotriva sentinței civile nr. 856/D din 17 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care o desființează în parte, în sensul că:

DISJUNGE capătul de cerere privind contractele de donație și trimite cauza pentru judecarea acestora la Judecătoria Satu Mare.

SUSPENDĂ judecarea apelului privind Legea nr. 10/2001 până la soluționarea cauzei disjunse privind nevalabilitatea contractelor de donație.

Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere cu ocazia judecării cauzelor în fond și apel.

DEFINITIVĂ.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 18 iunie 2008.

Președinte, Judecător, Grefier,

- - - - - -

Red dcz.

17.07.2008

Jud fond

Dact IC

7ex/18.07.2008

Pt conf 5 com/

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ -

Dosar nr-

Complet II recurs

ÎNCHEIERE

Ședința publică din 21 mai 2008

Președinte - - - judecător

Judecător - -

Grefier - -

Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelantul reclamant prin mandatar, domiciliată în S M, str. -,. 12,. 23, județul S M, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMARUL COMUNEI, județul S M, PRIMĂRIA COMUNEI, județul S M, STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B, sector 5,-, județul I, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚLOR PUBLICE S, cu sediul în S M, Romană, nr. 3-5, județul S M împotriva sentinței civile nr. 856/D din 17 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect: Legea nr. 10/2001.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă în reprezentarea apelantului pârât, lipsă, av., în baza împuternicirii avocațiale nr. 79 din 25 februarie 2008, emisă de Baroul Satu Mare - Cabinet individual, în reprezentarea intimaților Primarul și Primăria comunei, av., în baza împuternicirii avocațiale nr. 14/2008 emisă de Baroul Satu Mare - Cabinet individual, în reprezentarea intimatei Direcția Generală a Finanțelor Publice SMp entru Ministerul Economiei și Finanțelor, consilier juridic, în baza delegației nr. 37569 din 20 mai 2008 emisă de intimată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că, apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, după care:

Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.

Reprezentantul apelantului solicită,în principal, admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii contestației formulate în baza Legii nr. 10/2001 împotriva Dispoziției nr. 101/2006 al Primarului comunei, cu cheltuieli de judecată, respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului Român reprezentant de Ministerul Economiei și Finanțelor,în subsidiar,dacă se va considera că se impune citarea numiților și, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

Reprezentanta intimaților Primarul și Primăria comunei solicită respingerea recursului,menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului Român reprezentant de Ministerul Economiei și Finanțelor,cu cheltuieli de judecată.

Reprezentanta intimatei Direcția Generală a Finanțelor Publice SMp entru Ministerul Economiei și Finanțelor solicită respingerea recursului, respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului Român reprezentant de Ministerul Economiei și Finanțelor.

CURTEA DE APEL

CURTEA DE APEL

În baza art. 146 cod procedură civilă, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și văzând și prevederile art. 260 cod procedură civilă, în vederea deliberării,

DISPUNE:

Amână pronunțarea la data de 28 mai 2008, cam. 39

Pentru când părțile au termen în cunoștință.

Dată în ședința publică din 21 mai 2008.

Președinte, Judecător, Grefier,

- - - - - -

ÎNCHEIERE

Ședința publică din 28 mai 2008

Instanța, formată din același complet de judecată

și pentru aceleași motive

DISPUNE:

Amână pronunțarea la data de4 iunie 2008, cam. 39.

Dată în ședința publică din 28 mai 2008.

Președinte, Judecător, Grefier,

- - - - - -

ÎNCHEIERE

Ședința publică din 4 iunie 2008

Instanța, formată din același complet de judecată

și pentru aceleași motive

DISPUNE:

Amână pronunțarea la data de11 iunie 2008,cam. 39.

Dată în ședința publică din 4 iunie 2008.

Președinte, Judecător, Grefier,

- - - - - -

ÎNCHEIERE

Ședința publică din 11 iunie 2008

Instanța, formată din același complet de judecată

și pentru aceleași motive

DISPUNE:

Amână pronunțarea la data de18 iunie 2008, cam. 39.

Dată în ședința publică din 11 iunie 2008.

Președinte, Judecător, Grefier,

- - - - - -

Președinte:Aurora Popa
Judecători:Aurora Popa, Eugenia Moșincat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 114/2008. Curtea de Apel Oradea