Speta Legea 10/2001. Decizia 153/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 153/
Ședința publică din 09 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ion Rebeca
JUDECĂTOR 2: Georgiana Nanu
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul civil declarat de reclamanțiiși, domiciliați în B,-,.15,.E,.157, sector 1, împotriva sentinței civile nr.81 din 27 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, la prima strigare a cauzei, a răspuns consilier juridic HG, pentru intimata-pârâtă Primăria Municipiului Pitești, lipsă fiind apelantele-reclamante și.
Procedura este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de plata taxei de timbru
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Consilier juridic HG, pentru intimata-pârâtă Primăria Municipiului Pitești, precizează că nu are de formulat cereri prealabile.
Curtea față de aceste susțineri constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Consilier juridic având HG cuvântul pentru intimata-pârâtă Primăria Municipiului Pitești, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond, ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Asupra apelului civil de față,
Constată că prin cererea formulată la data de 26 ianuarie 2009, și au solicitat în contradictoriu cu Primăria Municipiului Pitești repunerea în termenul de contestare a dispoziției nr.7010 emisă de Comisia de aplicare a Legii nr.10/2001 și să se constate că sunt moștenitoarele autoarei.
În motivarea cererii, reclamantele au arătat că au formulat notificare în temeiul Legii nr.10/2001 către Primăria Municipiului Pitești la data de 2 mai 2001, iar prin dispoziția nr.7010/2007, s-a respins cererea petentelor prin care solicitau restituirea în natură sau echivalent a imobilului compus din teren și construcții, cu motivarea că acestea nu au făcut dovada calității de moștenitori după, proprietara imobilului notificat.
Mai arată reclamantele că întrucât mama lor decedase în urmă cu 10 luni au fost în imposibilitate să procure actele de stare civilă, cu care să dovedească filiația față de, acte pe care le-au procurat abia la data de 15 ianuarie 2009.
Se mai susține că autoarea figurează în foaia matricolă pe anii 1955-1957 la rolul fiscal cu 1.500 mp. teren și clădiri.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.81/27 aprilie 2009 respins cererea de repunere în termenul de contestare a dispoziției nr.7010/2007, formulată de petente, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că dispoziția nr.7010 le-a fost comunicată petentelor la data de 14 decembrie 2007, după ce Primăria Municipiului Pitești le solicitase în mai multe rânduri să depună acte cu care să-și dovedească dreptul de proprietate și filiația după autoarea.
S-a reținut că împrejurarea că reclamantele nu au putut procura actele de stare civilă, nu poate fi apreciată de instanță ca o cauză temeinic justificată, în sensul art.19 din Decretul nr.167/1958, pentru care termenul de prescripție a fost depășit pentru a se dispune judecarea sau rezolvarea acțiunii.
În plus, s-a apreciat că întrucât rezultă din certificatul de căsătorie al mamei reclamantelor că aceasta a fost fiica defunctei, iar actul a fost în posesia reclamantelor, cauza temeinic justificată în sensul legii nu a fost dovedită.
Pe de altă parte, s-a mai arătat că termenul de formulare a contestației este unul de decădere și nu de prescripție, astfel că cererea de repunere în termenul de formulare al contestației este și inadmisibilă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel în termen legal petentele, apel pe care însă nu l-au motivat.
Potrivit dispozițiilor art.292 alin.2 Cod procedură civilă, în cazul în care apelul nu se motivează, ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprind motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, instanța de apel se va pronunța în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanță.
Așadar, în situația în care partea nu și-a motivat apelul, reglementarea susmenționată sancționează lipsa de diligență a acesteia, instanța având însă obligația să se pronunțe în fond pe baza celor invocate la prima instanță, ca o garanție suplimentară, în sensul valorificării dreptului consacrat de art.21 din Constituție și art.6 din CEDO.
Analizând motivele invocate prin cererea de chemare în judecată și dovezile depuse în susținerea acestora, Curtea apreciază că soluția primei instanțe de fond, de respingere a cererii de repunere în termen, este corectă.
Astfel, termenul de 30 de zile prevăzut de art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001, pentru contestarea dispoziției de respingere a notificării a început să curgă la data de 14 decembrie 2007, când dispoziția nr.7010 emisă de Primăria Municipiului Pitești a fost comunicată petentelor.
Contestația împotriva acestei dispoziții a fost însă formulată la data de 26 ianuarie 2009.
Termenul de 30 de zile prevăzut de art.26 din Legea nr.10/2001, este un termen de decădere, iar repunerea în termen poate fi dispusă conform art.103 Cod procedură civilă, numai dacă petentele ar fi dovedit că au fost împiedicate să exercite calea de atac - contestația, printr-o împrejurare mai presus de voința lor.
Termenul de 30 de zile fiind imperativ, decăderea este virtual conținută în regula care consacră un astfel de termen.
În speță, în mod corect prima instanță a apreciat că împrejurarea că petentele au invocat că nu au putut procura actele de stare civilă prin care să demonstreze filiația față de defuncta, bunica maternă, în condițiile în care se aflau în posesia certificatului de căsătorie al mamei lor, act de stare civilă cu care puteau face dovada că aceasta era fiica defunctei, nu reprezintă o astfel de împrejurare obiectivă la care se referă art.103 Cod procedură civilă și care constituie un caz de forță majoră.
De altfel, existența unei împrejurări mai presus de voința părții nu constituie singura condiție necesară pentru a se acorda beneficiul repunerii în termen, ci mai este necesar ca împrejurarea mai presus de voința părții să intervină înăuntrul termenului legal, iar după încetarea împiedicării începe să curgă un nou termen de procedură.
Așadar, în mod corect tribunalul a apreciat că cererea de repunere în termen este neîntemeiată, întrucât nu s-au făcut dovezi care să justifice împrejurări de natura celor prevăzute de art.103 Cod procedură civilă, pentru repunerea în termenul de decădere prevăzut de art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001, pronunțând astfel o soluție legală și temeinică.
În consecință, apelul se apreciază ca nefondat și în temeiul dispozițiilor art.296 Cod procedură civilă, urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de reclamanții și, domiciliate în B,-,.15,.E,.157, sector 1, împotriva sentinței civile nr.81/27 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI P, cu sediul în-, județul
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
Red./11.11.2009
GM/5 ex.
Jud.fond:
Președinte:Ion RebecaJudecători:Ion Rebeca, Georgiana Nanu
