Speta Legea 10/2001. Decizia 158/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 158/A/2009 | |
Ședința publică din 13 mai 2009 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Tania Antoaneta Nistor | --- - |
JUDECĂTOR 2: Traian Dârjan | - - |
GREFIER: | - - |
S-a luat în examinare apelul declarat depârâtulPRIMARUL MUNICIPIULUI C-N împotrivasentinței civile nr. 685 din 18 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pereclamanta-, având ca obiect plângere la Legea nr. 10/2001.
Se constată că la data de 8 mai 2009, reclamanta-intimată - a depus la dosar, prin registratura instanței, o notă de cheltuieli și copii ale unor bonuri fiscale prin care înțelege să justifice cheltuielile de judecată.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 6 mai 2009, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.685 din 18 decembrie 2008 a Tribunalului Cluj, s-a admis acțiunea civilă precizată, intentată de reclamanta -, împotriva pârâtului PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N și în consecință, a fost modificată dispoziția de respingere a cererii de restituire în natură și de propunere privind acordarea de despăgubiri nr.1215 din 20.03.2006 emisă de pârât în favoarea reclamantei - și a numiților - și, privind imobilul teren și construcție situat în C-N,--14, înscris în CF nr.959 C, nr.top 12797, în suprafață de 3430 mp, în sensul că s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, după cum urmează:
S-a acordat în compensare terenul în suprafață de 580 mp identificat în CF nr.15954 C, nr.top 20441/2 situat în C-N,-, proprietatea tabulară a Statului Român, aflat pe lista bunurilor ce pot fi acordate în compensare la poziția nr.1565, astfel cum a fost delimitat acesta prin raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul, evaluat la o valoare de 140.360 euro.
S-au stabilit despăgubiri pentru diferența până la valoarea evaluată a imobilului revendicat de 1.604.212 euro, ce vor fi acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, Titlul VII din Legea nr.247/2005.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin dispoziția nr.1215 din 20.03.2006 emisă de pârât, s-a respins cererea formulată de reclamanta -, de - și de, privind restituirea în natură a terenului situat în municipiul C-N,--14, înscris în CF nr.959, nr.top 12797, deoarece terenul liber a fost atribuit unui veteran de război în temeiul Legii nr.44/1994, diferența de teren fiind situată într-o zonă sistematizată. În considerentele dispoziției, s-a reținut că notificatorii au calitatea de persoane îndreptățite să beneficieze de măsuri reparatorii în baza art.3 alin. (1) lit.a) coroborat cu art.4 alin. (2) din Legea nr.10/2001.
Imobilul revendicat, a trecut în proprietatea Statului Român în baza Decretului nr.27/1982, cu plata despăgubirilor legale în sumă totală de 87.267 lei, din care despăgubirea pentru construcție a fost de 80.000 lei, iar pentru teren de 7.267 lei fiind preluat de la coproprietarii în cotă de 1/5 parte, - în cotă de 2/5 parte, - în cotă de 1/5 parte și în cotă de 1/5 parte, după care construcția a fost demolată.
Pentru identificarea terenului preluat de stat, s-a dispus efectuarea unei expertize, din concluziile căreia a rezultat că terenul expropriat a făcut parte din parcela cu nr.top 12797 în suprafață de 953 stjp, care ulterior preluării a fost dezmembrată într-o parcelă de 230 mp asupra căreia s-a înscris dreptul de proprietate în favoarea lui și în altă parcelă de 3.200 mp afectată de construcții și lucrări de utilitate publică, astfel că nu poate fi restituită în natură.
În cauză s-a mai efectuat un raport de expertiză de către expertul -, din care a rezultat că terenul preluat de stat din--14 în suprafață de 3.427 mp valorează 1.548.004 euro, iar construcția demolată 55.208 euro, în timp ce terenul în suprafață de 580 mp situat în-, solicitat în compensare, valoarează 140.360 euro.
Întrucât terenul preluat de stat nu este liber iar construcția a fost demolată, neputând fi restituite în natură, instanța a dispus acordarea în compensare a terenului în suprafață de 580 mp în valoare de 140.360 euro din-, iar pentru diferența de teren și construcția demolată, s-a dispus acordarea sumei de 1.604.212 euro în condițiile legii speciale.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Primarul municipiului C-N, solicitând modificarea ei în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca nefondată și menținerii dispoziției primarului nr.1215/20.03.2006.
În motivarea apelului, pârâtul a susținut că sentința atacată este netemeinică și nelegală. Astfel, sentința este nefondată, având în vedere că măsura reparatorie referitoare la compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent nu este o măsură cu caracter obligatoriu, ci este o posibilitate pe care Legea nr.10/2001 și HG nr.250/2007 o lasă la latitudinea entității învestite cu soluționarea notificării, alternativ cu acordarea de despăgubiri. Singura în măsură să hotărască este autoritatea administrativă în calitate de proprietară a bunurilor respective, iar nu instanța.
În temeiul Deciziei nr.XX din anul 2007, instanța poate soluționa pe fond cererea de revendicare, dar nu se poate pronunța în locul autorității, dacă nu există bunuri disponibile, or municipalitatea și-a exprimat clar poziția în ceea ce privește inexistența unor bunuri disponibile pentru a fi acordate în compensare.
La sediul instituției este afișat lunar un anunț prin care cei interesați sunt înștiințați că în conformitate cu prevederile art.1 alin. (5) din Legea nr.10/2001, nu există bunuri sau servicii disponibile care să poată fi acordate în compensare revendicatorilor care au depus cereri în baza Legii nr.10/2001.
Dispoziția cuprinsă în art.26 din Legea nr.10/2001, republicată, instituie pentru unitatea deținătoare o obligație de mijloace, iar nu o obligație imperativă, motiv pentru care sentința este nelegală.
De asemenea, a mai arătat pârâtul că dreptul de proprietate privată al Statului Român este ocrotit prin Constituție, astfel că nimeni nu poate fi obligat să își înstrăineze bunul propriu, decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile expres prevăzute de lege.
Intimata - prin întâmpinare depusă la dosar 10-13, a solicitat respingerea apelului declarat de pârât împotriva sentinței ca nefondat și obligarea lui la plata cheltuielilor de judecată.
Examinând apelul pârâtului împotriva sentinței tribunalului prin prisma motivelor invocate, curtea reține următoarele:
În temeiul Legii nr.10/2001, -, - și, au formulat la data de 29 mai 2001, o notificare adresată Primăriei municipiului C-N, prin intermediul executorului judecătoresc, privind imobilul situat în C-N,--14, înscris în CF nr.959 C-N, nr.top 12797, casă și teren în suprafață de 953 stjp, 13-14 dos.tribunal.
Prin dispoziția nr.1215 din 20 martie 2006 emisă de Primarul municipiului C-N, s-a respins cererea de restituire în natură a terenului situat în C-N,--14, înscris în CF nr.959 C-N, nr.top 12797 formulată de -, - și, deoarece terenul liber a fost atribuit unui veteran de război în baza Legii nr.44/1994, iar restul terenului este situat în zonă sistematizată; s-a propus acordarea de despăgubiri, în condițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005, având în vedere despăgubirile primite la expropriere, în temeiul art.10 din Legea nr.10/2001, pentru imobilul casă și teren situat în C-N--14, în favoarea lui -, - și, 4-5 același dosar.
La cererea reclamantei, prima instanță a încuviințat efectuarea a două rapoarte de expertiză tehnică, privind identificarea imobilului expropriat și a terenului solicitat în compensare, precum și evaluarea lor.
Principala critică adusă de pârâtul apelant sentinței tribunalului, se referă la acordarea în compensare a terenului în suprafață de 580 mp, identificat în CF nr.15954 C-N, nr.top 20441/2 situat în C-N,-.
Acest teren este liber, aflându-se situat la poziția nr.1565 pe lista cuprinzând terenurile care fac obiectul încheierii, conform HCL nr.37/1993, 86 dosar tribunal.
Din terenul expropriat de la foștii proprietari în temeiul Decretului nr.27/1982, în suprafață de 953 stjp, sau 3430 mp, suprafața de 230 mp liberă, nu le-a fost restituită foștilor proprietari, ci i s-a atribuit veteranului de război, iar despre restul suprafeței, pârâtul-apelant susține că se află în zonă sistematizată.
În același timp, pârâtul-apelant susține că în temeiul Legii nr.10/2001, ar avea doar facultatea, iar nu obligația de a-i acorda în compensare teren în natură fostului proprietar, deoarece proprietatea privată - indiferent de titular -, este în egală măsură ocrotită de lege, iar instanța de judecată nu ar fi în măsură să hotărască în locul autorității administrative.
Este adevărat că proprietatea - indiferent de formă și de titular -, este ocrotită de lege, iar conform art.44 alin. (2) din Constituție, proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. realității că în faza administrativă de aplicare a Legii nr.10/2001, entitatea învestită are plenitudinea de competență în privința soluționării notificării.
După ce a fost parcursă faza administrativă, iar persoana îndreptățită se adresează cu o acțiune (plângere,contestație) secției civile a tribunalului, instanța legal învestită devine competentă să soluționeze litigiul sub toate aspectele, pe baza probelor și a dispozițiilor legale incidente în cauză.
Potrivit art.26 alin. (1) din Legea nr.10/2001, republicată, "dacă restituirea în natură nu este posibilă, deținătorul imobilului sau, după caz,entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării este obligată ca, prindecizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, în termenul prevăzut la art.25 alin. (1),să acorde persoanei îndreptățite în compensare alte bunurisau servicii ori să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale." Acest text legal instituie o obligație în sarcina entității învestite, pe care apelantul nu înțelege să o respecte, apreciind-o ca fiind pur facultativă, la fel cum nu a respectat nici termenul de 60 de zile prevăzut de art.23 alin. (1) din Legea nr.10/2001, în care "unitatea deținătoare este obligatăsă se pronunțe, prin decizie sau, după caz,prin dispoziție motivată, asupra cererii de restituire în natură", pronunțându-se abia după cca cinci ani de zile.
Câtă vreme terenul solicitat în compensare este liber, dar apelantul nu vrea să îl acorde în locul celui expropriat, fără să aibă vreun motiv întemeiat, iar această modalitate de reparație este cea mai echitabilă cu putință, chiar dacă și ea este doar parțială, sentința primei instanțe este temeinică și legală, situație în care în baza art.296 pr.civ. se va respinge apelul pârâtului, ca nefondat.
În temeiul art.274 alin. (1) pr.civ. apelantul aflat în culpă procesuală va fi obligat să îi plătească intimatei - cheltuieli de judecată în apel, în sumă de 2.380 lei, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N împotriva sentinței civile nr.685 din 18 decembrie 2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numitul apelant să îi plătească intimatei -, suma de 2.380 lei cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
--- - - - - -
Red.DT: 13.05.2009
Dact.CA: 21.05.2009 - 4 ex.
Jud.fond.
Președinte:Tania Antoaneta NistorJudecători:Tania Antoaneta Nistor, Traian Dârjan
