Speta Legea 10/2001. Decizia 16/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA NR. 16/
Ședința publică din 05 Februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florina Andrei judecător
JUDECĂTOR 2: Jeana Dumitrache
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, apelul declarat de contestatorul, domiciliat în Pitești, str.- -, -.A,.10, județul A, împotriva sentinței civile nr.67 din 26 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în data de 29 ianuarie 2010, când cererile părților au fost consemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA:
Constată că, la data de 28.01.2008 contestatorul a solicitat în contradictoriu cu intimatul Primarul Municipiului Pitești anularea dispoziției nr.7191/31.12.2007 și obligarea intimatului la emiterea unei noi dispoziții pentru suprafața de 380 mp. teren situat în-, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii contestatorul a arătat că, a formulat notificarea nr.206/16o61/3.05.2001 prin care solicita restituirea în natură a suprafeței de 380 mp. teren situat în Pitești-, teren ce a aparținut părinților săi. Prin dispoziția contestată, comunicată la data de 14.01.2008 s-a dispus restituirea în natură a suprafeței de 74 mp. situată la adresa arătată mai sus, iar pentru diferența de 306 mp. s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii, considerându-se că restul terenului este parcarea din fața spitalului de copii.
A mai arătat contestatorul că, această parcare nu se justifică, fiind folosită de taximetriști și în plus aparține domeniului public. Tot astfel s-a arătat că schițarea proprietății contestatorului este eronată pentru că părinții săi nu au ocupat cu proprietatea lor și strada - care a existat dintotdeauna.
Prin sentința civilă nr.67/26 martie 2009, Tribunalul Argeș, Secția civilă a respins contestația formulată de contestator, reținând următoarele:
Prin dispoziția nr.7191/31.12.2007 emisă de Primarul Municipiului Pitești s-a dispus restituirea în natură notificatorului a terenului în suprafață de 74 mp. situat în Pitești- și tot prin aceeași dispoziție s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv notificatorului pentru terenul în suprafață de 306 mp. fiind menționat în cuprinsul dispoziției că valoarea despăgubirilor calculate și primite la expropriere în anul 1988 fost în sumă de 47.174 lei astfel cum rezultă din datele prezentate (fila 4 dosar).
Din cuprinsul referatului privind notificarea nr.206/16061/3.05.2001, ce a stat la baza emiterii dispoziției atacate rezultă că, imobilul situat la adresa din Pitești- proprietatea a fost expropriat prin Decretul nr.440/1986 la poziția 24. La expropriere a primit suma de 47.147 lei reprezentând contravaloarea terenului și a construcțiilor preluate de stat. Dovada calității de moștenitor după autorii s-a făcut cu actele de stare civilă, iar din verificările efectuate în teren și schița întocmită s-a constatat că pe vechiul amplasament din- a rămas liberă suprafața de 74 mp. restul de teren până la 380 mp. fiind ocupată de parcarea din fața Spitalului de Pediatrie.
În verificarea susținerilor părților, tribunalul a dispus efectuarea unui raport de expertiză, la dosar fiind depusă lucrarea expertului desemnat, expert care identificând terenul reclamantului a concluzionat că nu există suprafață liberă de teren, arătând în acest sens că în cadrul suprafeței de 380 mp. teren, suprafața de 252 mp. este afectată de parcarea amenajată în fața spitalului de pediatrie și face parte din inventarul domeniului public al Municipiului Pitești, poziția 450, inventar aprobat prin nr.124/1998; 74 mp. au fost reconstituiți reclamantului prin dispoziția de față, tot astfel 54 mp. au fost reconstituiți în cadrul unui amplasament mai mare altei persoane, pe această suprafață existând o construcție (filele 100-101), situația expusă fiind evidențiată în schița întocmită de expert anexă la lucrare (fila 102).
Potrivit prevederilor art.11 alin.3 din Legea nr.10/2001 în cazul în care construcțiile expropriate au fost integral demolate și lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă parțial terenul, persoana îndreptățită poate obține restituirea în natură a părții de teren rămase liberă, pentru cea ocupată de construcții noi, autorizate, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent, iar potrivit alin.4 în cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil.
În cauza dedusă judecății, s-a constatat că, expertul cauzei în urma analizei actelor a identificării terenului și interpretării măsurătorilor față de obiectivele stabilite de instanță a concluzionat că nu s-a identificat nici-o suprafață liberă din terenul reclamantului, astfel încât, tribunalul, în raport de considerentele arătate și textele de lege invocate a apreciat că decizia contestată este temeinică și legală.
Împotriva sentinței instanței de fond, în termen legal a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele motive, în esență:
- prima instanță a pronunțat o soluție nelegală, motivând că nu se poate retroceda întreaga suprafață de teren, deoarece este cuprinsă în domeniul public, reprezentând parcarea de pe lângă Spitalul de Pediatrie, afirmație nedovedită, iar pe de altă parte, trebuia să se restituie și suprafața de 54 mp. pe care este edificată o parte din construcție de către un terț. În acest sens, instanța nu a verificat în baza cărui titlu persoana deține acest teren, urmând să fie restituit către reclamant, care a dovedit dreptul de proprietate pentru el;
- ulterior apelantul-reclamant și-a completat motivele de apel solicitând restituirea în natură a suprafeței de 252 mp. deoarece trebuia să i se aducă la cunoștință de către intimat trecerea terenului în domeniul public, iar HCL nr.124/1998 reprezintă de fapt numai o inventariere a domeniului public și trecerea efectivă își produce efectele de la HG nr.447/2002, care a fost dată după intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001 și după notificarea formulată de către apelantul-reclamant, în cauza dedusă judecății fiind incidente dispozițiile art.21 alin.5 din Legea nr.10/2001;
Se susține, în final, că trebuie admis apelul întrucât terenul de 306 mp. așa cum a fost identificat în raportul de expertiză tehnică efectuat la instanța de fond, este liber și nu este afectat de detalii de sistematizare sau alte lucrări de utilitate publică.
În ședința din 22 ianuarie 2010, Curtea a pus în vedere intimatului Municipiul Pitești - prin Primar - să depună la dosar Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Pitești nr.124/1998, precum și nr.HG447/2002 privind terenul în litigiu, acte care au fost depuse de către intimat și se află la filele 37 și următoarele din dosar.
Intimatul - prin primar - a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că terenul ce se solicită a fi restituit aparține domeniului public încă din anul 1998 și nu de la data la care a fost emisă Hotărârea de Guvern, deoarece rolul acesteia din urmă este acela de a aproba inventarul și nu de a stabili destinația acestuia, iar pe de altă parte destinația a fost stabilită încă de la data construirii Spitalului de Pediatrie Pitești (respectiv parcarea aferentă acestuia), fiind absolut indispensabilă nevoilor comunității.
Examinând actele și lucrările dosarului și sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate de apelantul-reclamant, Curtea va constata că apelul acestuia este nefondat, pentru următoarele considerente:
Astfel, instanța de fond a respins în integralitate contestația formulată împotriva dispoziției nr.7191/31.12.2007 emisă de Primarul Municipiului Pitești, reținând cu privire la suprafața de teren de 54 mp. că a fost reconstituită unei alte persoane în baza unui titlu de proprietate, pe această suprafață de teren existând o construcție, situație evidențiată în anexa la Raportul de expertiză tehnică (fila 102 din dosar).
Raportat la soluția instanței de fond privind respingerea contestației și implicit a cererii de restituire în natură către apelant a suprafeței de 54 mp. Curtea constată că soluția este legală pentru următoarele considerente:
Întrucât terenul respectiv se află în proprietatea privată a altei persoane, în mod legal intimatul-pârât a respins cererea de restituire în natură către apelant, deoarece suprafața de teren respectivă nu se mai afla la dispoziția unității deținătoare pentru a fi aplicabilă procedura specială reglementată de Legea nr.10/2001, în sensul că terenul intrase în circuitul civil și i se eliberase titlul de proprietate unei alte persoane.
Însă, apelantul-contestator are posibilitatea legală de a formula o acțiune în revendicare împotriva deținătorului actual al terenului, situație reglementată legal prin decizia nr.33/9 iunie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a statuat că în cazul în care sunt sesizate neconcordanțe între Legea nr.10/2001 și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, aceasta din urmă are prioritate. Această prioritate poate fi dată în cadrul unei acțiuni în revendicare întemeiată pe dreptul comun, în măsura în care astfel, nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securității raporturilor juridice.
În ceea ce privește terenul de 306 mp. pentru care apelantul-reclamant solicită restituirea acestuia în natură, pretinzând că este liber, că nu este afectat de detalii de sistematizare și că nu ar fi operat legal trecerea terenului în domeniul public, Curtea urmează să respingă această critică pentru următoarele considerente.
În mod legal s-a pronunțat instanța de fond reținând aplicabilitatea dispozițiilor art.11 alin.3 și 4 și anume, în cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă întreg terenul afectat amenajărilor de utilitate publică, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.
În speța dedusă judecății i s-a restituit în natură apelantului-reclamant prin dispoziția contestată suprafața de 74 mp. iar pentru terenul de 306 mp. s-au acordat măsuri reparatorii prin echivalent întrucât este afectat de utilitate publică și cuprins în domeniul public al Municipiului Pitești.
Așa după cum rezultă din actele depuse în apel d e către intimatul-pârât scopul exproprierii a fost construirea Spitalului de Pediatrie, precum și a parcării aferente acestuia, iar trecerea terenului în domeniul public s-a făcut prin Hotărârea Consiliului Local nr.124/1998 și nicidecum prin Hotărârea Guvernului nr.447/2002, cum în mod eronat se susține de către apelantul-reclamant.
Astfel, potrivit dispozițiilor art.3 alin.4 din Legea nr.213/1998 privind regimul juridic al proprietății publice, domeniul public al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute la pct.III din anexă și din bunuri de uz și interes public local, declarate ca atare prin hotărârea consiliului local, dacă nu sunt declarate prin lege de uz și interes public național ori județean.
Față de dispozițiile legale mai sus enunțate, data la care bunurile ce fac parte din domeniul public al Municipiului Pitești este data la care a fost adoptată nr.124/1998 și nu data la care Guvernul a adoptat Hotărârea nr.447/2002.
Prin urmare, se reține că, în cauză, nu sunt incidente dispozițiile art.21 alin.5 din Legea nr.10/2001, nefiind schimbată astfel destinația terenurilor și construcțiilor după apariția Legii nr.10/2001, respectiv după data formulării notificării de către apelantul-reclamant, aceasta operând la data emiterii nr.124/1998 privind inventarierea bunurilor ce fac parte din domeniul public al Municipiului Pitești.
După cum s-a arătat mai sus, încă de la data construirii Spitalului de Pediatrie Pitești, terenul a avut destinația de parcare aferentă acestui spital, atât pentru personalul angajat, cât și pentru bolnavii care sunt internați în această instituție, parcarea având astfel destinația de a servi unei utilități publice, destinație care nu a fost schimbată după data apariției Legii nr.10/2001.
În speța dedusă judecății este clar că suprafețele solicitate nu se pot restitui în natură atunci când destinația actuală a terenului solicitat este una de utilitate publică, în sensul existenței unei amenajări destinate să deservească nevoilor comunității.
De aceea, legiuitorul a instituit prin dispozițiile art.11 alin.3 din Legea nr.10/2001 exceptarea de la restituirea în natură a terenului chiar neocupat de construcții, însă afectat servituților legale și altor amenajări de utilitate publică, iar în cadrul sintagmei "amenajări de utilitate publică" intră și terenul arătat mai sus.
Față de cele arătate mai sus, Curtea în baza dispozițiilor art.296 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul-contestator.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-contestator, domiciliat în Pitești, str.- -, -.A,.10, județul A, împotriva sentinței civile nr.67/26 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-, intimat fiind MUNICIPIUL PITEȘTI - prin PRIMAR, județul
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 februarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red./8.02.2010
GM/4 ex.
Jud.fond:
Președinte:Florina AndreiJudecători:Florina Andrei, Jeana Dumitrache
