Speta Legea 10/2001. Decizia 185/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minOr și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 185/A/2008
Ședința publică din 4 iulie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Alina Rodina
JUDECĂTOR 2: Denisa Livia Băldean Președintele secției
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare - în vederea pronunțării - apelul declarat de către pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N, împotriva Sentinței civile nr. 704/24 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe intimata reclamantă, având ca obiect plângere la Legea nr. 10/2001.
dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 27 iunie 2008, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Deliberând, reține că prin cererea introductivă înregistrată sub nr- al Tribunalului Cluj, reclamanta contra PRIMARULUI MUNICIPIULUI C-N, a solicitat modificarea dispoziției nr. 2557/25 iulie 2007 în sensul admiterii în parte a notificării și restituirii în întregime a imobilului teren cu o suprafață de 867 mp situat în C-N- identificat cu nr. top 4973/2 în CF 1821 C; acordarea unor despăgubiri bănești în condițiile Titlului VII a Legii nr. 247/2005, în limitele în care imobilul construcție naf ost înstrăinat în întregime; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în cazul în care se opune admiterii acțiunii.
În motivele cererii, reclamanta susține că imobilul în litigiu a fost preluat abuziv de stat ceea ce s-a înstrăinat în baza Legii nr. 247/1995 fiind construcția edificată asupra parcelei cu nr. 4973/1 Or suprafața de 867 mp teren, aferentă parcelei cu nr. top 4973/2 este liberă și poate fi restituită în natură.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 21 și următoarele din Legea nr. 10/2001.
Prin înscrisul depus la termenul din 22 noiembrie 2006, denumit "Precizare de acțiune" (97 dosar tribunal) reclamanta a solicitat instanței să modifice dispoziția Primarului Municipiului C-N emisă cu nr. 2557/25 iulie 2006 în sensul restituirii în natură a terenului cu o suprafață de 867 mp aferent nr. top 4973/2 și formulării unor propuneri de acordare a unor despăgubiri în condițiile Legii nr. 247/2005 pentru imobilul construcție, "vândut în întregime chiriașilor în baza Legii nr. 112/1995".
Prin sentința civilă nr. 7604/24 octombrie 2007 Tribunalului Cluja fost admisă în parte acțiunea reclamantei și, în consecință, a fost anulată în parte dispoziția nr. 2557/2006 a Primarului Municipiului C-N. Instanța a dispus restituirea în natură către reclamantă a terenului în suprafață de 867 mp identificat cu nr top 4973/2 în CF 1921 C, situat administrativ în C-N str - nr. 8 (fostă -). Toate celelalte dispoziții ale actului juridic atacat au fost menținute și s-a respins cererea reclamantei având ca obiect obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocațial.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a stabilit faptul că imobilul în litigiu poate fi identificat cu nr. top 4973 în CF 1821 C unde sub B1 apare înscrise ca proprietar tabular antecesoarea reclamantei, de la care bunul a fost preluat de stat în baza Decretului nr. 92/1950.
Reclamanta a formulat notificare în condițiile Legii nr. 10/2001, solicitând restituirea în natură a întregului imobil naționalizat iar prin dispoziția nr. 2557/2006 Primarul Municipiului C-N a respins cererea de restituirea în natură, cu motivarea că imobilul a fost înstrăinat în temeiul Legii nr. 112/1995, făcând o propunere de acordare de despăgubiri în condițiile Legii nr. 247/2005.
Totodată, prima instanță reține că parcela funciară cu nr. top 4973 fost împărțită în două parcele, cu nr. top noi, din care: top 4973/1 construcție și teren și top 4973/2 teren în suprafață de 867 mp.
În raportul de expertiză tehnico-judiciară efectuat în cauză este relevată existența unei construcții noi edificată asupra parcelei cu nr. 4973/2 conform autorizației de construire nr. 1764/2000 și a dovezii de luare în folosință emisă cu nr. 218/2003.
Tribunalul apreciază că reclamanta, în calitate de succesoare a proprietarului tabular urmărește consolidarea unui drept subiectiv preexistent și dreptul său de proprietate nu poate fi subordonat raporturilor de natură administrativă create între pârât și aceia care au edificat noua construcție pe terenul în litigiu.
Invocând și dispozițiile art. 10 alin 3 și art. 21 alin 5 din Legea nr. 10/2001, tribunalul a dispus restituirea în natură a parcelei cu nr. top 4973/2, reprezentând teren în suprafață de 867 mp, situat în C-N-.
Au fost respinse ca neîntemeiate cheltuielile de judecată pretinse cu titlu de onorariu avocațial, cu motivarea că nu s-a făcut dovada plății acestora.
Împotriva sentinței civile nr. 704/2007 a Tribunalului Cluj, în termen legal Primarul Municipiului C-N a declarat apel solicitând modificarea, în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
Motivând apelul, pârâtul apreciază că sentința primei instanțe nu respectă prevederile legale în materie.
Astfel, tribunalul nu a ținut seama de faptul că o suprafață de 300 mp din terenul în litigiu a fost concesionată în anul 2000, în scopul construirii unei locuințe care a fost ridicată și dreptul de proprietate asupra acestuia s-a înscris în cartea funciară.
Or, potrivit art. 14 din Legea nr. 10/2001, republicată dacă imobilul face obiectul unui contract de concesiune persoana îndreptățită poate opta pentru restituirea în natură sau pentru măsuri reparator în echivalent. Cum în speță contractul de concesiune a fost încheiat înainte de a înregistra notificarea în baza Legii nr. 10/2001, cu privire la suprafața de 300 mp reclamanta nu poate decât să se subroge drepturilor Statului Român.
Intimata și-a exprimat poziția procesuală prin întâmpinare (7-9 dosar apel) solicitând respingerea apelului ca nefondat.
Apelul pârâtului este lipsit de interes, afirmă intimata, atâta timp cât în fața instanței de fond nu s-a opus restituirii în natură a terenului.
Chiar dacă actul de concesiune a fost încheiat în anul 2000, construcția existentă pe acest teren a fost edificată ulterior notificării iar darea în folosință s-a făcut abia în anul 2003, părțile acestui raport juridic acționând cu rea credință astfel că devin aplicabile dispozițiile art. 10 alin 3 din Legea nr. 10/2001.
Intimata invocă și dispozițiile art. 26 alin 3 și art. 25 alin 5 din Legea nr. 10/2001 afirmând nulitatea actului de dispoziție al statului făcut asupra unor terenuri ce excedau suprafeței aferente construcțiilor.
Verificând hotărârea atacată, actele și lucrările dosarului, în limitele devoluțiunii stabilite prin declarația de apel, Curtea consideră că apelul pârâtului este fondat.
realității faptul că prin notificările înregistrate cu nr. 47740/3/14 august 2001 și nr. 59115/3/5 octombrie 2001 reclamanta a solicitat restituirea în întregime în natură a imobilului înscris în CF 1821 C cu nr top 4973 compus din casă, dependințe, curte și grădină, situat în- și 10, în prezent--10, în calitate de moștenitor legal exclusiv al proprietarului tabular (18-26 dosar tribunal).
Potrivit extrasului CF 1821 C imobilul înscris sub cu nr top 4973 reprezentând casă din cărămidă, dependințe, curte și grădină în suprafață de 309 stjp a avut ca proprietar tabular sub B1 pe soția lui născută, de la care acest imobil a fost preluat de stat prin naționalizare în baza Decretului nr. 92/1950 (7-8 dosar tribunal).
preluării, în baza încheierii CF 7682/14 mai 1998 imobilul se dezmembrează, după cum urmează: parcela cu nr. top nou 4973/1 reprezentând teren și construcții în suprafață de 245 mp se transcrie în CF colectiv - C și CF individual - C, în favoarea Statului Român; parcela cu nr. top 4973/2 reprezentând teren în suprafață de 867 mp se reînscrie în CF 1821 C, sub, în favoarea Statului Român.
Construcția edificată asupra parcelei c nr. top 4973/1 a fost apartamentată iar apartamentele, împreună cu terenul aferent acestora, au fost înstrăinate chiriașilor în baza Legii nr. 112/1995, așa încât reclamanta a pretins măsuri reparator în echivalent aferente acestei parcele funciare, prin precizarea de acțiune depusă la fila 97 din dosarul tribunalului.
Obiectul cererii de restituire în natură îl constituie așadar terenul în suprafață de 867 mp identificat cu nr top 4973/2.
Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de ing expert (119-128 dosar) relevă existența unei construcții asupra parcelei cu nr. top 4973/2, casă familială, edificată de soții și, care și-au înscris dreptul de proprietate cu titlu de drept construire în baza încheierii CF 19994/2003 și a dovezii de luare în folosință nr. 218/29 mai 2003, eliberată de Primăria Municipiului C-
Totodată, expertul subliniază că întregul teren de 867 mp este în prezent ocupat de construcții definitive, edificate în baza unor autorizații de construire și nu este susceptibil de o restituire în natură întrucât reprezintă teren aferent funcționării celor două case existente și accesului la drumul public. Cele două case existente astăzi sunt racordate la toate rețelele de utilități urbane ale localității iar aceste rețele sunt amplasate pe porțiunea curte a imobilului traversând parcela dinspre str. - spre casa veche, apoi în continuare spre casa nouă, până la limita din spate a imobilului. Astfel, dacă întregul corp funciar este ocupat de cele două construcții și de terenul aferent acestora, de asemenea este ocupat și cu rețele de utilități subterane și supraterane la care ele sunt conectate.
În același sens, prin completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară, solicitată de către instanța de apel, expertul concluzionează că nu există nici o suprafață liberă care ar putea fi detașată și retrocedată reclamantei în baza Legii nr. 10/2001. Pe limita sud-estică a nr. top 4973/2 a fost concesionată suprafața de 300 mp în favoarea fam și această porțiune este ocupată de casa edificată de soții. Diferența de 567 mp teren, din topograficul 4973/2, este dispusă în jurul casei vechi, constituind terenul aferent acestuia. Pe acest teren, în zona de nord și de est se găsește accesul comun de la str N -, terenul fiind totodată ocupat de utilități subterane și supraterane (37-39 dosar apel).
Pentru lămurirea împrejurărilor de fapt esențiale cauzei, în legătură cu restituirea în natură a suprafeței de tern liberă de construcții și neafectată de utilități, instanța de apel a efectuat și o cercetare la fața locului în ziua de 26 iunie 2008, concluziile acesteia fiind consemnate în procesul verbal încheiat cu ocazia deplasării și ele concordă celor formulate de expert prin raportul întocmit și evocat mai sus (40 dosar apel).
În drept, Curtea reține dispozițiile art. 7 și art. 9 din Legea nr. 10/2001, republicată dispoziții de principiu conform cărora de regulă, imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire și libere de orice sarcini.
Potrivit dispozițiilor art. 10 alin 1 și 2 din Legea nr. 10/2001, republicată, în situația imobilelor preluate în mod abuziv restituirea în natură se dispune pentru terenul liber și pentru construcțiile rămase nedemolate iar în cazul în care pe teren s-au edificat noi construcții, autorizate, persoana îndreptățită va obține restituirea în natură a părții de teren rămasă liberă.
Potrivit dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 10/2001, republicată, dacă imobilul restituit prin procedurile administrative prevăzute de prezenta lege sau prin hotărâre judecătorească face obiectul unui contract de locațiune, concesiune, locație de gestiune sau asociere în participațiune, noul proprietar se va subroga în drepturile statului sau ale persoanei juridice deținătoare, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului, dacă aceste contracte au fost încheiate potrivit legii.
Așadar, restituirea în natură este limitată de legiuitor la acele suprafețe de terenuri care nu sunt ocupate de noi construcții ori nu sunt afectate servituților legale și altor amenajări, terenuri libere, în sensul textelor normative evocate mai sus.
Din analiza art 14 Legii nr. 10/2001, Curtea reține că subrogarea noului proprietar în drepturile statului operează numai în ipoteza în care imobilul ce face obiectul unui contract de concesiune a fost restituit prin procedurile administrative prevăzute de lege, ceea ce înseamnă că restituirea este posibilă în raport cu normele care o reglementează.
Or, în speță subrogarea reclamantei în drepturile statului cu privire la terenul care face obiectul contractului de concesiune nr. 21547/10 aprilie 2000 (fila 19-23 dosar apel) este exclusă întrucât acest teren nu poate fi restituit în natură în baza Legii nr. 10/2001, nefiind îndeplinite condițiile restituirii, atâta timp cât terenul nu este liber n sensul legii ci ocupat de construcții edificate cu respectarea normelor în vigoare.
Suprafața de 300 mp teren din parcela funciară identificată cu nr top 4973/2 a fost atribuită soților cu titlul de concesiune în anul 2000, potrivit contractului încheiat în acest sens și procesului verbal de predare primire (17-23 dosar apel). actului juridic de concesiune face inaplicabile în speță dispozițiile art. 21 alin 5 și art. 10 alin 3 din Legea nr. 10/2001, republicată, invocate de intimată.
Faptul că noua construcție a fost finalizată abia în anul 2003, potrivit dovezii de luare în folosință emisă cu nr. 218/28 mai 2003 (16 dosar apel) este fără relevanță sub aspectul legalității contractului de concesiune, încheiat așa după cum s-a arătat, în anul 2000, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 și evident de notificarea reclamantei.
În concluzie, parcela identificată cu nr. top 4973/2, a cărei restituire a fost pretinsă de reclamantă și încuviințată în primă instanță, este afectată de o construcție autorizată, de utilități subterane și supraterane, nefiind legal posibilă restituirea acesteia în natură.
În raport cu cele ce preced, Curtea constată că hotărârea primei instanțe poartă atributul nelegalității în privința dispoziției referitoare la restituirea terenului în natură, fiind expresia unei greșite interpretări și aplicări a textelor de lege incidente stării de fapt a cauzei.
Așa fiind, văzând și dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă, Curtea va admite apelul pârâtului și va schimba sentința atacată în sensul că va respinge plângerea formulată de reclamanta împotriva dispoziției nr. 2557/2006, pe care o menține în tot.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI C- cu sediul în C-N- județul C împotriva sentinței civile nr. 704 din 24 oct. 2007 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o schimbă în sensul că respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de reclamanta cu domiciliul ales la.av. cu sediul în C-N-. 20 județul
Menține Dispoziția nr. 2557 din 25 iulie 2006 emisă de Primarul municipiului C-
Decizia este definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 4 iulie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - -
plecat în
semnează grefier șef secție
Red./
5 ex./17.07.20008
Jud.fond.-
Președinte:Alina RodinaJudecători:Alina Rodina, Denisa Livia Băldean
