Speta Legea 10/2001. Încheierea /2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
ÎNCHEIERE
(DECIZIA NR.)
Ședința publică din data de 11 martie 2008.
PREȘEDINTE: Duboșaru Rodica
JUDECĂTOR 2: Gherasim Elisabeta
GREFIER - - -
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de pârâta MUNICIPIUL P - prin primar, cu sediul în P, B-dul. -, nr. 2-4, județul P, împotriva sentinței civile nr.1387/2 nov. 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în P,-, județul.
Cererea de apel este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta-pârâtă Municipiul P-prin primar reprezentat de consilier juridic, lipsă fiind intimatul-reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Consilier juridic având cuvântul arată că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea, ia act că alte cereri nu mai sunt de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Consilier juridic, având cuvântul arată că în opinia sa astfel de acțiuni așa cum a formulat și reclamantul sunt inadmisibile având în vedere recursul în interesul legii,cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică.
Solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate, iar pe fond respingerea acțiunii promovată de reclamant. Fără cheltuieli de judecată.
După dezbateri se prezintă avocat, apărătorul intimatului-reclamant care solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.
CURTEA
Pentru a da posibilitatea apărătorului intimatului-reclamant, avocat să depună concluzii scrise, în care sens
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 18 martie 2008.
Pronunțată în ședință publică azi 11 martie 2008.
Președinte Judecător
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red./ grefier
2 ex./12 martie 2008.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 92
Ședința publică din data de 18 martie 2008.
PREȘEDINTE - - -
JUDECĂTOR - - -
GREFIER - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de pârâta MUNICIPIUL P - prin primar, cu sediul în P, B-dul. -, nr. 2-4, județul P, împotriva sentinței civile nr.1387/2 nov. 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în P,-, județul.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 11 martie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta.
Curtea, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 18 martie 2008, când a dat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra apelului civil de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- la ribunalul Prahova, reclamantul a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună retrocedarea imobilului-teren, în suprafață de 212,36 mp, în natură, situat în P,-, județul
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că mama sa, a fost proprietara terenului menționat.
Terenul se află situat în P,- și este compus din 170. teren și 42,36. construcții.
Mai a susținut reclamantul că prin Decretul de expropriere nr. 280/1. aug. 1983 aceste imobile au fost expropriate, construcția fiind demolată.
Având în vedere faptul că bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate, reclamantul a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 35 din Legea nr. 33/1994.
A mai menționat reclamantul că terenul în litigiu este liber, nefiind afectat de nici o construcție.
Prin sentința civilă nr. 1387/2 nov. 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Municipiul P prin Primar și a fost obligat pârâtul, să retrocedeze reclamantului, terenul în suprafață de 98. situat în P,-, județul P, teren ce a fost identificat pe schița de plan anexă la raportul de expertiză tehnică topometrică ing., prin reperele 1-2-3-4-5-6-1. S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Din probatoriile administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar a reținut că prin actul de partaj încheiat la data de 2 sept. 1977, autoarea reclamantului i-a revenit de pe urma defunctului său tată o parcelă de teren cu J din casa și anume 2 camere situată în P, str. - cu str. --, terenul având următoarele dimensiuni și vecinătăți: la față str. -- cu latura de 7,5 și str. - cu latura de 11,5, pe parte cu cu latura de 27 mp, iar pe de altă parte terenul și casa ce i-a revenit surorii acesteia.
Prin adresa nr. 18469/23 nov. 1993 emisă de IGCL P, s-a adus la cunoștință mamei reclamantului că prin Decretul prezidențial nr. 280/1 aug. 1983 s-a dispus exproprierea suprafeței de teren de 170. și 42,36. construcții, imobile situate în P,-, județul
De pe urma defunctei - decedată la data de 28 dec. 1988 rămas ca unic moștenitor, reclamantul, în calitate de descendent de gradul
Potrivit art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică" dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrările nu au fost concepute, foștii proprietari pot cere retrocedarea lor, dacă nu s-a făcut o nouă declarație de utilitate publică".
În speță, raportul de expertiză tehnică topometrică ing., a concluzionat că din totalul suprafeței de teren solicitate de 212,36. parțial este ocupat de blocul 9 E, fiind liberă numai suprafața de 98. cuprinsă în perimetrul punctelor 1-2-3-4-5-6-1, cu precizarea că pentru aceasta nu s-a făcut o nouă declarație de utilitate publică.
Așa cum s-a stabilit cu putere de lege, prin Decizia nr. VI din 27 sept. 1999 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite în recurs în interesul legii, disp. art. 35 din Legea nr. 33/1994 referitoare la imobile ce nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat sunt aplicabile și în cazul cererilor având ca obiect retrocedarea unor bunuri imobile expropriate anterior intrării în vigoare a legii sus menționate, dacă
nu s-a realizat scopul exproprierii.
Împotriva acestei sentințe a declarat în teren legal apel Municipul P- prin primar - reprezentantul său legal, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie astfel:
A considerat apelantul-pârât Municipiul P -prin primar că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii deoarece terenul în litigiu nu a fost preluat în baza Legii 33/1994 ci prin Decretul nr. 280/1983. Astfel s-a apreciat că reclamanții au avut la îndemână prevederile Legii 10/2001 pentru realizarea eventualelor lor drepturi, iar o acțiune în retrocedare formulată în baza Legii 33/1994 ar fi inadmisibilă.
La momentul introducerii acțiunii, respectiv anul 2007, intrase în vigoare Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile ce fuseseră preluate în mod abuziv, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, al cărui mecanism de punere în aplicare cuprindea două etape succesive și anume procedura administrativă prealabilă ce avea caracter obligatoriu și cea judiciară, facultativă și subsidiară, în cazul persoanelor nemulțumite de modul de soluționare a notificărilor, acestea putea să se adreseze instanței, în termenele și modalitățile expres stabilite de lege( art. 24 alin. 7, art. 26 alin. 3, art. 31, art. 33 alin.3).
Atâta timp cât exista un act normativ ce reglementa soluționarea unor astfel de cereri, o acțiune introdusă direct la instanța judecătorească nu putea fi admisă.
Mai se susține de către apelanta-pârâtă că instanța de fond a motivat greșit în sensul că din probatoriile administrate în cauză ar fi rezultat faptul că, "imobilul în litigiu nu s-a realizat utilitatea publică", când în realitatea pe o parte din terenul situat în P,-, județul s-a edificat un bloc de locuințe, astfel că trebuia să se aprecieze că utilitatea publică a fost îndeplinită.
A rezultat cu certitudine faptul că suprafața respectivă, deși nu a fost afectată de construcții cu destinație de locuință, a fost afectată de utilitate publică, servind normalei folosințe a locatarilor blocurilor din zonă.
S-a susținut că în mod greșit prima instanță a reținut faptul că nu ar fi fost realizată utilitatea publică, neavând semnificația juridică împrejurarea că terenul nu ar fi ocupat în întregime de construcții și că anume suprafețe s-ar prezenta ca spații libere.
În acest sens este și examinarea recursului în interesul legii, cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică, în cazul acțiunilor având ca obiect imobile expropriate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, introduse după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001- Decizia nr. 53/4 iunie 2007 care în temeiul dispozițiilor art. 25 lit. a din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum și ale art. 329 din Codul d e procedură civilă și astfel s-a admis recursul în interesul legii și s-a decis în sensul că dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică nu sunt aplicabile în cazul acțiunilor având ca obiect imobile expropriate în perioada 6 martie 1945 - 22 dec. 1989, dacă au fost introduse după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001.
Curtea, examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, dar și a normelor legale incidente în soluția cauzei, conform art. 296 Cod procedură civilă, va admite apelul pentru următoarele considerente:
Conform deciziei nr. 53 din 4 iunie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în sensul dispozițiilor art. 25 lit. a din Legea nr. 304/2004, republicată, art. 329 Cod procedură civilă a admis recursul în interesul legii și a decis că dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică nu sunt aplicabile acțiunile având ca obiect imobile expropriate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
În speța dedusă judecății este aplicabilă această decizie, acțiunea fiind introdusă după intrarea în vigoare a Legii 10/2001.
Cum deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt obligatorii pentru instanțe, potrivit art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă, urmează pe cale de consecință apelul să fie admis conform art. 296 Cod procedură civilă, să se schimbe în tot sentința, iar pe fond să se respingă contestația.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul, declarat de pârâta MUNICIPIUL P - prin primar, cu sediul în P, B-dul. -, nr. 2-4, județul P, împotriva sentinței civile nr.1387/2 nov. 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în P,-, județul
Schimbă în tot sentința, iar pe fond respinge contestația.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Președinte, Judecător,
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red.
4 ex./ 20 martie 2008.
f-.- Tribunalul Prahova.
Președinte:Duboșaru RodicaJudecători:Duboșaru Rodica, Gherasim Elisabeta
