Speta Legea 10/2001. Decizia 255/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă,de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 255/A/2009
Ședința publică din data de 9 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Denisa Băldean vicepreședinte al Curții de Apel Cluj
JUDECĂTOR 2: Valentin Mitea președinte al Curții de Apel Cluj
Grefier: - -
-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta apelantă precum și apelul declarat de pârâtul apelant PRIMARUL MUNICIPIULUI C- N împotriva sentinței civile nr.404/18.06.2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, ca obiect Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a facut referatul cauzei, după care se constată că pârâtul apelant prin memoriul de apel a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform prevederilor art. 242 pr.civ.
Nefiind formulate alte cereri ori excepții de invocat, curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA:
Deliberând, reține că prin sentința civilă nr. 404 din 18 iunie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, s-a admis în parte plângerea formulată de petiționara în contradictoriu cu Primarul municipiului C-
În consecință:
A fost admisă în parte plângerea formulată de petiționara împotriva intimatului Primarul municipiului C-
A fost anulată Dispoziția nr. 8392/26.09.2007 emisă de Primarul municipiului C-
A fost obligat intimatul să emită pe seama petiționarei dispoziție privind dreptul acesteia la măsuri reparatorii în condițiile legii speciale prevăzute prin Titlul VII din Legea nr. 247/2005, pentru cota de 1/6 din 2/6 parte din imobilul teren în suprafață de 1 iugh 918 stj.p., respectiv 9095 mp, înscris în CF nr. 17997 C, nr. top. 21724, înscrisă sub B7 în favoarea lui, măritată.
A fost obligat intimatul să plătească petiționarei suma de 250 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a avut în vedere, în esență, următoarele:
Prin notificarea formulată în condițiile Legii nr. 10/2001 petiționara a solicitat acordarea de măsuri reparatorii corespunzătoare imobilului teren ce s-a aflat în proprietatea tabulară a defunctei, mătușă a soțului petiționarei.
Prin decizia nr. 66/A/2009 a Curții de Apel Cluj, devenită irevocabilă, s-a statuat cu putere de lucru judecat că terenul în litigiu face obiectul Legii nr. 10/2001, astfel că în raport de această statuare trebuie considerat că dispoziția nr. 8392/26.09.2007 a Primarului municipiului C-N, prin care s-a respins notificarea formulată de petiționară, apreciindu-se că terenul nu face obiectul Legii nr. 10/2001, este nelegală.
Pe terenul în litigiu se află în prezent construite blocuri de locuințe, astfel că restituirea în natură nu este posibilă, petiționara putând beneficia doar de despăgubiri acordate în condițiile legii speciale.
În ce privește întinderea dreptului pentru care petiționara este îndreptățită la măsuri reparatorii, trebuie avut în vedere că în CF nr. 17997 C, (căsătorită ) a fost înscrisă cu cota de 1/6 din 2/6 din imobilul teren în suprafață de 1 iugăr 918 stj.p. (9095 mp) înscris sub cu nr. top. 21724.
Aceasta este cota în limitele căreia petiționara poate primi măsuri reparatorii, înscrierea din registrul agricol privitoare la o suprafață de 2900 mp teren neputând fi avută în vedere deoarece registrul agricol nu atestă proprietatea.
Nu s-a dovedit nici că între proprietarii tabulari ar fi intervenit un partaj în urma căruia să-i fi revenit suprafața de 2900 mp teren mătușii soțului petiționarei.
Petiționara nu poate beneficia nici de cota de proprietate a celor înscriși sub, 8, 9, fiind incidente prevederile art. 4.1 din Normele metodologice aprobate prin nr.HG 250/2007.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petiționara, solicitând schimbarea ei în parte, în sensul obligării intimatului la a-i acorda măsuri reparatorii corespunzătoare suprafeței de 3100 mp din terenul înscris în CF nr. 17997 C-N nr. top. 21724, deoarece:
1. Petiționara a dovedit că de la, căsătorită, s-a preluat de către Statul Român suprafața de 3100 mă teren, în acest sens fiind adeverința nr. 6685/2002 din care rezultă că a figurat în registrul agricol, în perioada 1959-1963, vol. III, poz. 158, cu suprafață de 0,31 ha. Faptul că în CF nr. 17997 C, terenul în suprafață de 9105 mp apare ca moștenit de șase frați, printre care și (), nu înlătură constatarea că în urma unor înțelegeri și desocotiri între frați, ( ) a dobândit 3100 mp.
2. Este relevant și faptul că privitor la această suprafață de teren nu a formulat notificare nici o altă persoană, iar faptul că antecesoarea petiționarei nu figurează în mod individual în anexele la decretul de expropriere nu împiedică a se stabili că între frați a existat o convenție de partajare a terenului.
3. Prezintă însemnătate și faptul că apelantei i s-a reținut calitatea de persoană îndreptățită și pentru un alt imobil situat în C-N, corespunzător aceleiași antecesoare, fiindu-i acordate despăgubiri.
Împotriva sentinței a declarat apel și Primarul municipiului C-N solicitând schimbarea ei în sensul respingerii plângerii, deoarece:
1. Petiționara nu a depus la dosarul cauzei certificatul de moștenitor după fosta proprietară tabulară, ci numai după, soțul decedat al lui, astfel că nu s-a dovedit calitatea petiționarei de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii. În lipsa unui certificat de moștenitor sau a unei hotărâri judecătorești care să ateste atât dezbaterea succesiunilor succesive, cât și transmiterea patrimoniului proprietarului tabular către petiționară, calitatea acesteia de moștenitoare nu este dovedită.
2. Primarul municipiului C-N a fost în mod greșit obligat la plata cheltuielilor de judecată, acesta neaflându-se în culpă procesuală.
Cu privire la aceste apeluri, Curtea are în vedere următoarele:
a).În legătură cu apelul declarat de petiționara:
Astfel cum se desprinde din întreaga economie a Legii nr. 10/2001, iar cu deosebire din prevederile art. 3 alin. 1 lit. a, 23 și 24 din Legea nr. 10/2001, intenția acestei legi este aceea de a oferi o justă reparație persoanelor care au avut calitatea de proprietari ai unor imobile preluate abuziv de Statul Român în sensul dispozițiilor art. 2 din lege.
Așa fiind, rezultă că acela care, formulând notificare, pretinde că este persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, are obligația de a proba că el personal ori un antecesor al său pe care l-a moștenit avea calitatea de proprietar al imobilului preluat.
O asemenea dovadă trebuie să fie neîndoielnică, calitatea de persoană îndreptățită trebuind susținută de dovezile la care se referă art. 23 și 24 din Legea nr. 10/2001, republicată.
Dintr-o asemenea perspectivă, este de conchis și că, excepție făcând de prezumția relativă de proprietate pe care o instituie art. 24 din lege, în toate celelalte cazuri, dovada dreptului de proprietate asupra imobilului preluat se face în condițiile dreptului comun aplicabil la data preluării abuzive.
În sistemul de carte funciară, dovada dreptului de proprietate la data preluării abuzive era realizată prin înscrierile făcute în foaia de proprietate a cărții funciare, cazurile de dobândire extratabulară a proprietății putând fi doar acelea enumerate de art. 26 din Decretul-Lege nr. 115/1938, respectiv moarte, accesiune, vânzare silită și expropriere.
Spre deosebire însă de cartea funciară, registrul agricol nu reprezintă nici în sistemul Legii nr. 10/2001 și nici în cel de drept comun un document de evidență imobiliară care să facă dovada dreptului de proprietate asupra imobilelor arătate în cuprinsul său, astfel că susținerea petiționarei din prezentul proces conform căreia trebuia luată în considerare menționarea în registrul agricol a defunctei () cu o suprafață de 0,31 ha teren ( 145 dosar Tribunal) nu poate fi primită.
Susținerea petiționarei putea fi acceptată doar în măsura în care ea ar fi avut corespondent în mențiuni cuprinse în foaia de proprietate a CF nr. 17997 C nr. top. 21724 ori dacă ar fi fost însoțită de dovezi care să ateste existența unei situații de dobândire extratabulară a proprietății, asemenea dovezi nefiind însă făcute.
unui partaj amiabil între coproprietarii tabulari, însoțit de desocotiri, nu poate fi prezumată prin întemeiere pe mențiuni cuprinse în registrul agricol, ci dovedită prin întrebuințarea unor mijloace de probă permise de lege, câtă vreme partajul reprezintă el însuși un act juridic a cărui dovedire trebuie să fie neîndoielnică.
Este fără relevanță că privitor la terenul în litigiu alte persoane fizice sau juridice nu au formulat cereri cu caracter reparatoriu în baza Legii nr. 10/2001, căci indiferent de existența unei asemenea situații petiționara avea obligația de a proba, respectând toate exigențele legii, propria îndreptățire.
Este de remarcat, totodată, și că antecesoarea reclamantei nu este menționată individual în anexele decretului de expropriere cu suprafața de 0,31 ha, astfel că ea nu ar putea invoca nici prevederile art. 24 din Legea nr. 10/2001, republicată.
În consecință, petiționara nu s-ar putea prevala decât de înscrierile existente în foaia de proprietate a CF nr. 17997 C pentru imobilul cu nr. top. 21724, iar potrivit acestora () era proprietară ( 27 dosar Tribunal) asupra cotei de 1/6 din 2/6 din terenul în suprafață de 1 iugăr și 918 stj.p. (9095 mp).
Se va respinge, deci, ca nefondat apelul petiționarei, conform art. 296.pr.civ. prezenta C achiesând în totul la statuările făcute de prima instanță.
b).În legătură cu apelul declarat de Primarul municipiului C-:
Contrar celor afirmate de apelant, nici prevederile art. 23 din Legea nr. 10/2001, nici alte prevederi ale acestei legi nu impun, imperativ și exclusiv, ca dovada calității de moștenitor - și, în raport de aceasta, a calității de persoană îndreptățit la măsuri reparatorii - să se facă numai prin certificat de moștenitor.
Actele doveditoare ale calității de moștenitor pot fi reprezentate, într-adevăr, de certificate de moștenitor, însă în egală măsură copiile actelor de stare civilă relevante sub aspectul vocației succesorale ori alte înscrisuri acceptate de lege pot servi ca dovadă, aceasta și în condițiile în care, potrivit prevederilor art. 4 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, succesibilii care, după data de 06 martie 1945, nu au acceptat moștenirea sunt repuși de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul acestei legi, cererea de restituire având ea însăși valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile care se solicită în temeiul Legii nr. 10/2001.
Or, petiționara a depus la dosarul cauzei certificat de moștenitor nr. 71/1999 din care rezultă că este moștenitoare a lui, ca soție supraviețuitoare ( 37 verso dosar Tribunal), în vreme ce din copiile actelor de stare civilă depuse se desprinde că proprietara tabulară () i-a fost mătușă lui, aceste legături de rudenie nefiind, de altfel, contestate de către apelant.
Este neîntemeiată și susținerea apelantului potrivit căreia în mod nelegal a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în primă instanță, el neaflându-se în culpă procesuală, căci atâta vreme cât plângerea petiționarei a fost admisă în parte, fiind anulată dispoziția nr. 8392/2007 a Primarului municipiului C-N, acesta trebuia considerat parte căzută în pretenții în sensul prevederilor art. 274.pr.civ.
Față ce cele ce preced, se va respinge ca nefondat și apelul declarat de Primarul municipiului C-
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate apelurile declarate de reclamanta și de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N împotriva sentinței civile nr. 404 din 18 iunie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 9 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red.MV/dact.SG
4 ex.
Jud.primă instanță:
Președinte:Denisa BăldeanJudecători:Denisa Băldean, Valentin Mitea
