Speta Legea 10/2001. Decizia 264/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR - 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.264
Ședința publică din 12 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Lucian Lăpădat
JUDECĂTOR 2: Cristian Pup
GREFIER:- -
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâta SC SA D împotriva sentinței civile nr. 885/PI/05.03.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat, având ca obiect Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat pentru reclamantul intimat, lipsă fiind pârâta apelantă.
Procedura legal îndeplinită.
Apelul declarat în termen și legal timbrat.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța constată că prin serviciul registratură a fost depusă de către pârâta apelantă SC SA Doc erere de renunțare la judecarea apelului.
Avocat pentru reclamantul intimat solicită să se ia act de cerere de renunțare la judecarea apelului.
CURTEA
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș la data de 11.10.2007, sub nr-, reclamantul a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să dispună obligarea pârâtei SC SA, în calitate de deținătoare a imobilului, să emită dispoziția de restituire în natură sau plata în echivalent a suprafeței de 440,40. teren intravilan (grădină), imobil evidențiat în CF 893 D ind. nr. top 862/ 856/2, potrivit art. 25 al. 1 din Legea nr. 10/2001, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că, la data de 14 februarie 2002, prin notificarea înregistrată la Primăria Orașului D sub nr. 1040, reclamantul a solicitat restituirea în natură a suprafeței de 440,40. care a fost preluată în mod abuziv înainte de 1989; terenul a aparținut antecesorilor acestuia, numiții și, reclamantul fiind unicul moștenitor, conform certificatului de moștenitor nr. 308/1999.
Un an mai târziu, respectiv la data de 6 februarie 2003, Primăria a comunicat reclamantului cu adresa nr. 1078 faptul că cererea sa a fost trimisă pârâtei D, ca fiind deținătoarea terenului.
De atunci, reclamantul a făcut cereri și reveniri pârâtei, spre a se conforma art. 25 din Legea nr. 10/2001, în sensul că în termen de 60 de zile de la primirea notificării să emită dispoziția prevăzută de lege. Deși dispozițiile din lege sunt imperative, pârâta nu s-a conformat, dând dovadă de totală lipsă de respect față de obligațiile legale pe care le avea.
În asemenea condiții, reclamatul a fost nevoit, față de refuzul nejustificat al pârâtei de a-și îndeplinii obligațiile legale, să apeleze la obligarea ei prin justiție să emită decizia în cauză.
Pârâta SC SA Daf ormulat întâmpinare (fila 26-27 dosar), solicitând respingerea cererii promovată de către reclamant, ca fiind inadmisibilă, deoarece acesta nu a depus în termen legal notificare cu privire la revendicarea imobilului în litigiu, nerespectând astfel procedura prevăzută de Legea 10/2001.
În conținutul întâmpinării, pârâta a arătat că, în conformitate cu art. 22 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 "Persoana îndreptățită va notifica în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoana juridică deținătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului". Termenul de 6 luni a fost prelungit succesiv prin OUG nr. 109/2001 cu trei luni, și prin OUG 145/2001, tot cu trei luni, astfel că termenul limită în care reclamantul putea notifica societatea pârâtă, a fost data de 14.08.2002.
S- mai arătat că, la data de 27.06.2006, a avut loc schimbarea structurii acționariatului societății comerciale SA D, în sensul că acționarul majoritar este SC SRL cu cotă de participare la beneficii și pierderi: 54,44%, iar acționarul semnificativ este SC SRL cu cotă de participare la beneficii și pierderi: 35,22%.
De asemenea, tot la acea dată s-a schimbat și structura organelor de conducere, numindu-se noii administratori, care nu sunt în măsură să dea un răspuns retroactiv la solicitările reclamantului făcute în cursul anului 2003.
S-a solicitat de către pârâtă a se observa faptul că terenul în suprafață de 440,40 mp, intravilan ( grădină), teren evidențiat în CF nr. 893 D, individualizat sub nr. top 862/c, 856/2, nu se află în posesia acesteia, arătându-se că, așa cum reiese din extrasul de carte funciară nr. 2522 D, privind imobilele aflate în proprietatea SC SA D, în componența numărului topografic al terenurilor aflate în proprietatea acesteia, nu se regăsesc numerele topo 862/c și 856/2 pe care reclamantul le solicită. Rezultă de aici faptul că aceste imobile nu au făcut obiectul exproprierii, a apreciat pârâta, învederând că, potrivit schiței intitulate "Plan de carte funciară", se evidențiază suprafața de teren aflată în proprietatea și în folosința societății pârâte. Cele două numere topo (862/c și 856/2) menționate de reclamant nu se regăsesc în proprietatea societății pârâte, ci sunt învecinate cu terenul aflat în proprietatea acesteia.
Prin sent. civ. nr. 2015/PI/29.04.2008 pronunțată în dosarul susmenționat, Tribunalul Timișa admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul, împotriva pârâtei D, a obligat pârâta la soluționarea notificării nr. 101/14.02.2002 comunicată prin BEJ, și a respins în rest acțiunea privind verificarea îndeplinirii cerințelor Legii nr. 10/2001 privind acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul în litigiu, obligând pârâta la plata către reclamant a sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri, a formulat apel reclamantul, înregistrat pe rolul Curții de Apel la data de 09.10.2008, solicitând casarea sentinței apelate și rejudecând cauza, după administrarea probelor ce se impun, să se dispună admiterea cererii, așa cum a fost formulată.
Prin Decizia civilă nr. 214/A/09.10.2008, Curtea de APEL TIMIȘOARAa admis apelul formulat de către reclamantul în contradictoriu cu pârâta SC SA D și a desființat sentința civilă apelată cu trimitere spre rejudecare la Tribunalul Timiș.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel, fără a supune analizei motivele de apel invocate de către reclamant, din oficiu, în temeiul art. 137 și 258 Cod procedură civilă a reținut excepția absenței semnăturii președintelui instanței de pe dispozitivul sentinței civile apelate. Potrivit art. 258 Cod procedură civilă, după "ce s-a întrunit majoritatea, se va întocmi de îndată dispozitivul hotărârii care se semnează, sub sancțiunea nulității de către judecător". Din examinarea acestui text de lege, s-a reținut că reglementarea vizează ordinea publică procesuală, având caracter imperativ, fiind sancționată cu nulitatea absolută actele procesuale săvârșite cu ignorarea lor.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr- la data de 04.12.2008, iar la termenul de judecată din data de 22.01.2009, pârâta SC SA Dad epus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii reclamantului, ca neîntemeiată și nelegală.
S-a reiterat excepția inadmisibilității acțiunii, cu motivarea că notificarea nu îndeplinește condițiile prev. de art. 22 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, nefiind menționate datele de identificare ale persoanei îndreptățite, iar persoana semnatară a notificării nu are calitate din punct de vedere legal în ceea ce privește procedura de restituire a imobilului. Reclamantului i s-a pus în vedere să facă dovada calității de persoană îndreptățită, iar, în plus acesta este proprietarul tabular al imobilului. Ca atare, reclamantul nu poate folosi calea unei acțiuni întemeiate pe Legea nr. 10/2001, având la dispoziție acțiunea în revendicare în acest scop.
Se reiterează argumentele deja invocate în primul ciclu procesual, care nu vor mai fi reiterate, și se arată că de la data transmiterii notificării și până la data emiterii adresei nr. 5160/15.10.2002, reclamantul a rămas în pasivitate, neînțelegând să depună acte doveditoare în susținerea cererii.
Se invocă nerespectarea de către Primăria Dat ermenului legal de 30 de zile, prev. de art. 28 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, pentru identificarea unității deținătoare și comunicarea acesteia către notificator.
Prin notele de ședință depuse la termenul de judecată din 19.02.2009, pârâta SC SA Dai nvocat, în plus, excepția lipsei de obiect a acțiunii formulate de reclamant, precum și excepția lipsei calității sale procesuale pasive.
În motivarea excepțiilor, se arată că potrivit extrasului CF, reclamantul este proprietar al imobilului revendicat, astfel că prezenta cerere este lipsită de obiect. Tot raportat la acest fapt, se arată că lipsa calității procesuale pasive decurge din faptul că pârâta nu are calitatea de unitate deținătoare a terenului ce face obiectul prezentei cauze, fiind vorba de un teren aflat în vecinătatea unui teren proprietatea sa, iar ea nu are nici un drept cu privire la terenul în litigiu. Calitate procesuală pasivă ar avea, cel mult, AVAS B, ca și instituție care a efectuat privatizarea, potrivit disp. art. 29 din Legea nr. 10/2001.
Prin sentința civilă nr. 885/PI din 05.03.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș - secția civilă - în dosarul nr- a fost admisă în parte acțiunea formulată de către reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Sc Sa
A fost obligată pârâta D la emiterea unei decizii sau dispoziții motivate, după caz, în soluționarea notificării înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc sub nr. 101 din 14.02.2002, cu privire la imobilul înscris în CF nr. 893 D, cu nr. top 862/c, 856/2, compus din teren intravilan în suprafață de 440.40 mp.
A fost respinsă în rest acțiunea civilă.
A fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 1000 lei, ci titlu de cheltuieli de judecată.
Tribunalul Timișa reținut următoarele:
Prin notificarea nr. 101/14.02.2002 comunicată prin intermediul BEJ, semnată de către soția reclamantului și adresată Primăriei Orașului D (fila 19 primul dosar), s-a solicitat restituirea în natură a suprafeței de teren cu destinație de grădină, ce ar fi aparținut părinților reclamantului și preluată abuziv înainte de 1989 de Fabrica de
Conform adresei depuse la fila 16 din primul dosar, notificarea a fost înaintată la data de 06.02.2003 de către Primăria D către SC SA, societate indicată de către primărie ca fiind unitatea deținătoare a imobilului, în conformitate cu art. 28 alin 2 din Legea nr. 10/2001.
De la acel moment și până în prezent, pârâta SC SA D nu a emis o dispoziție sau decizie de soluționare a notificării, afirmând, prin întâmpinările depuse în cauză că nu are calitatea de unitate deținătoare a terenului, fără a comunica, însă, notificatorului acest aspect, conform art. 27 alin 5 din Legea nr. 10/2001, împreună cu datele de identificare ale unei alte unități deținătoare.
În cauză, pârâta a invocat mai multe excepții: excepția inadmisibilității acțiunii, motivat de nedepunerea notificării în termen, excepția lipsei de obiect a cererii, față de faptul că reclamantul figurează în CF ca proprietar tabular al imobilului, precum și excepția lipsei calității sale procesual pasive, raportat la faptul că nu este unitate deținătoare, excepții ce urmează a fi soluționate cu prioritate, în ordinea de preferință prevăzută de lege, potrivit disp. art. 137 alin. 1.proc.civ.
Astfel, în ceea ce privește inadmisibilitatea acțiunii, tribunalul constată că această excepție nu este întemeiată, deoarece depunerea tardivă a notificării nu poate constitui un motiv întemeiat pentru ca unitatea notificată să nu emită decizia sau dispoziția de soluționare a notificării. Doar prin acest din urmă act, societatea pârâtă poate constata acest aspect și aplica măsura prevăzută de lege, în sensul respingerii notificării, ca tardiv depuse.
Instanța învestită cu o acțiune având ca obiect obligarea unității notificate să se pronunțe asupra notificării nu are posibilitatea de a constata inadmisibilitatea unei astfel de cereri de chemare în judecată, cu motivarea că nu a fost formulată notificarea în termen, ci trebuie să verifice dacă, față de disp. art. 25 din Legea nr. 10/2001 rep. s-a respectat termenul de soluționare a notificării de către unitatea sesizată cu o astfel de cerere.
Pentru aceste considerente, tribunalul va respinge excepția inadmisibilității acțiunii, ca neîntemeiată.
Cu privire la excepția lipsei de obiect a cererii de chemare în judecată, aceasta se va soluționa prin raportare la obiectul prezentei cereri de chemare în judecată așa cum a fost formulat de reclamant.
În speță, reclamantul a cerut obligarea pârâtei să emită dispoziția de restituire în natură sau plata în echivalent a terenului în suprafață de 440, 4 mp teren, ce face obiectul notificării nr. 101/14.02.2002 comunicată prin intermediul BEJ, obiectul cauzei constituindu-l, deci, obligația de a face. Ca atare, lipsa de obiect în cauză se poate reține doar în situația în care pârâta, ca și societate învestită cu soluționarea notificării arătate, ar fi emis dispoziția sau decizia prin care ar fi soluționat notificarea, lucru care nu s-a întâmplat. Faptul că imobilul figurează în proprietatea tabulară a reclamantului este un aspect ce vizează temeinicia pretențiilor reclamantului formulate prin notificare, și nicidecum lipsa de obiect a prezentei cereri de chemare în judecată, astfel că și această excepție urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește calitatea procesual pasivă, și aceasta cunoaște un anumit specific prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată evidențiat anterior. Are calitate procesual pasivă într-o astfel de cerere de chemare în judecată, persoana învestită cu soluționarea notificării, și nu unitatea deținătoare a imobilului, așa cum această noțiune este definită de Legea nr. 10/2001. Pentru emiterea dispoziției sau deciziei în soluționarea notificării, nu prezintă importanță cine este unitatea deținătoare, ci unitatea învestită cu soluționarea notificării. Dacă pârâta ar aprecia că nu are calitatea de unitate deținătoare, ar fi trebuit să se desesizeze de soluționarea notificării prin comunicarea către reclamant a entității care are această calitate și nu să stea în pasivitate, nesoluționând cererea de acordare a măsurilor reparatorii pentru imobilul revendicat.
În consecință, se impune a fi respinsă și această din urmă excepție, ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, potrivit art. 25 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare potrivit art. 23, unitatea deținătoare este obligată să se pronunțe prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată asupra cererii de restituire în natură.
De asemenea, potrivit art. 27 alin. 1, 2 și 5 din Legea nr. 10 /2001 rep. dispozițiile art. 25 sunt aplicabile și în situația în care persoana juridică notificată deține numai în parte bunurile imobile solicitate, sau nu le deține deloc. În aceste situații, persoana juridică deținătoare va emite decizia motivată de retrocedare numai pentru partea din imobil pe care o deține, respectiv unitatea notificată care nu deține nici măcar în parte imobilul solicitat, comunică persoanei îndreptățite datele de identificare a unității deținătoare.
Ca atare, chiar dacă s-ar dovedi a fi întemeiate afirmațiile pârâtei, în sensul că nu deține în proprietate sau folosință imobilul revendicat de reclamant prin notificarea arătată, pârâta tot ar fi avut obligația ca, în termenul prev de art. 25 din Legea nr. 10/2001 precitat, să comunice notificatorului faptul că nu deține imobilul și să indice unitatea deținătoare, în condițiile arătate.
Pârâta nu a procedat de această manieră, și nici nu a emis dispoziția sau decizia de soluționare a notificării, astfel că prezenta cerere apare a fi întemeiată în ceea ce privește obligarea ei să emită aceste acte în soluționarea notificării, sau, în cazul în care nu deține imobilul, să indice unitatea deținătoare.
Atitudinea pasivă a pârâtei, care, timp de mai bine de 5 ani, nu a soluționat notificarea depusă, nu a solicitat notificatorului eventuale înscrisuri necesare pentru soluționarea acestei notificări, și nici nu i-a comunicat unitatea deținătoare, încalcă dispozițiile art. 25 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, astfel că urmează a fi sancționată de către instanță prin obligarea pârâtei SC SA la emiterea dispoziției de soluționare a notificării.
Apărările pârâtei în sensul că notificarea nu îndeplinește cerințele legale, că Primăria nu a comunicat că nu deține imobilul în termenul prev. de art. 27 prin raportare la art. 25 din lege, sau că, schimbându-se structura organelor de conducere ale societății, noii administratori nu au fost în măsură să comunice un răspuns retroactiv la solicitările reclamantului, făcute în cursul anului 2003, nu pot fi reținute, ca întemeiate, întrucât ele nu sunt de natură să o exonereze pe pârâtă de obligația de a-și îndeplini obligația instituită de lege în sarcina sa în termenul și forma arătate. Deși s-a schimbat acționariatul societății, pârâta și-a continuat personalitatea juridică, fiind ținută de obligațiile SC SA D, asumate în formula anterioară a acționariatului.
Reprezentantul reclamantului a cerut cu ocazia cuvântului pe fond, să se dispună cu privire la restituirea în natură a imobilului prin prezenta sentință, cerere ce nu poate fi avută în vedere de instanță, în condițiile în care aceasta nu a fost învestită în condițiile și formele prev. de art. 82 și art. 112.proc.civ. în acest sens. Legea procesual civilă cere forma scrisă pentru solicitările părților pentru a se respecta principiul contradictorialității în procesul civil și dreptul de apărare al pârâtei, care ar fi lezat prin soluționarea unei cereri ce nu i-a fost comunicată și cu privire la care nu i s-a dat posibilitatea de a formula apărări.
Chiar dacă, prin prisma deciziei Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, este posibil ca instanța de judecată, în cadrul unei cereri întemeiate pe disp. art. 25 din Legea 10/2001 să analizeze temeinicia pretențiilor formulate pe calea notificării, este necesar ca instanța să fi fost învestită cu o cerere în acest sens, potrivit alin. ultim al art. 129.proc.civ. în caz contrar fiind în situația pronunțării unei plus petita, ceea ce constituie motiv de admitere a unei căi de atac.
Nu este posibilă nici ipoteza cerută de reclamant în sensul ca tribunalul să prevadă pentru pârâtă obligația emiterii deciziei sau dispoziției cu un anume conținut. se poate fie obliga unitatea să se pronunțe asupra notificării, fie instanța învestită cu o cerere în acest sens, să soluționeze prin hotărârea pronunțată direct notificarea.
La data de 22 mai 2009, SC SA Dad eclarat apel împotriva sentinței civile nr. 885 din 05.03.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La termenul de judecată din data de 12 noiembrie 2009, apelanta a depus o cerere scrisă de renunțare la judecarea apelului declarat(fila 8 ).
Față de cererea scrisă depusă de către apelată Curtea va lua act de renunțarea acesteia la judecarea apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 885/PI/05.03.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Ia act de renunțarea SC SA D la judecata apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 885/PI/05.03.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică din 12 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
- -
Se comunică cu:
Pârâta apelantă
SC SA D - T, Calea km 7, jud.
Reclamantul intimat
- T, Calea KM 7, jud.
Red. /02.12.2009
Tehnored /03.12.2009
Ex.4
Primă instanță:
Președinte:Lucian LăpădatJudecători:Lucian Lăpădat, Cristian Pup
