Speta Legea 10/2001. Decizia 265/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR - 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.265
Ședința publică din 12 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Lucian Lăpădat
JUDECĂTOR 2: Cristian Pup
GREFIER:- -
S-a luat în examinare apelul declarat de către reclamanta apelantă împotriva sentinței civile nr. 9/21.01.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr.-/2008, în contradictoriu cu pârâții intimați PRIMARUL MUNICIPIULUI A și cu MUNICIPIUL A REPREZENTAT PRIN PRIMAR, având ca obiect Legea nr.10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat pentru reclamanta apelantă, lipsă fiind pârâții intimați.
Procedura legal îndeplinită.
Apelul declarat în termen și legal timbrat.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care avocat pentru reclamanta apelantă pune depune înscrisuri din care rezultă că reclamanta a solicitat comunicarea de către Primăria Municipiului Aaf aptului că nu efectuează lucrări de amenajare sau întreținere spații verzi pe terenul în discuție, adresă la Compania de A, prin care i s-a comunicat că rețelele de și canal care traversează terenul în cauză precum și disponibilitatea de a le schimba amplasamentul pe costul solicitantului și adresă la - On Gaz care comunică amplasamentul conductelor de gaze naturale care traversează subsolul terenului în cauză. că s-ar impune completarea raportului de expertiză.
Instanța respinge cererea de probațiune și nemaifiind de formulat alte cererii instanța acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Avocat pentru reclamanta apelantă pune concluzii de admitere a apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate și admiterea contestației. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
În deliberare, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.9/21.01.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arada respins ca neîntemeiată contestația formulată de către reclamanta împotriva Dispoziției nr.784/06.02.2008 a Primarului mun.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamanta solicitat anularea în parte a Dispoziției nr.784/06.02.2008 a Primarului mun. A, cu privire la cererea domniei sale de restituire în natură a terenurilor intravilane în suprafață de 892 mp, acesta înscris în CF 316 A, nr.top.310/a/1/1, respectiv cel de 785 mp din CF 16557 A, nr.top.390/b/1/1/1/1, ambele situate în A, str. -.- nr.6, susținând că dispoziția contestată motivează refuzul restituirii în natură a celor 2 parcele pe împrejurarea că acestea ar fi ocupate de blocuri de locuințe și căi de acces, însă din referatul care a stat la baza emiterii dispoziției rezultă că cele două parcele sunt de fapt libere.
Contestația a fost întemeiată în drept pe disp.art.10 și 24 alin.3 din 10/2001.
Prin întâmpinare, pârâtul a invocat lipsa calității procesuale pasive a Primarului mun. A, deoarece entitatea investită cu soluționarea notificării este unitatea administrativ teritorială ce este reprezentată doar de Primar, potrivit art.62 din 215/2001, coroborat cu art.21 alin.4 din 10/2001.
Prima instanță a mai reținut că, după ce realizează un istoric al dezmembrărilor imobilului înscris inițial în CF 316 A nr.top.390/a, care a fost preluat de Statul Român în baza 92/1950 de la soții și, pârâtul arată că fosta proprietate este afectată de Blocul H 5, Blocul H 6, Blocul H 1-4, un post precum și Hotelul Central, terenul fiind traversat de utilități și de căi de acces - carosabile, pietonale și pentru uzul pompierilor - iar principalul acces în incinta blocurilor din zonă se face prin pasajul H 5, astfel că acest teren este imposibil de restituit.
S-a mai arătat că prin adresa înregistrată la Primăria A cu nr.18870/05.05.2006, reclamanta a refuzat propunerea de acordare de măsuri reparatorii prin echivalent, constând în compensarea cualt teren situat tot în municipiul
Ulterior, printr-o precizare de acțiune, reclamanta a arătat că înțelege să cheme în judecată, în calitate de pârât și municipiul A, reprezentat de Primar, pentru a răspunde astfel excepției lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul inițial, pe care o consideră neîntemeiată în raport cu disp.art.21 alin.4 din 10/2001.
Mai apoi, analizând probele administrate în cauză, tribunalul a constatat că imobilul înscris acum în CF 16577 A, cu nr.390/b, constând în casa cu nr.6 din str. G - precum și curtea aferentă de 416 stp, transcris din CF 316 A, s-a aflat în proprietatea soților și (născută ), în părți egale, imobilul fiind naționalizat în baza Decretului nr.92/1950.
Ulterior naționalizării, atât acest imobil, cât și cel inițial înscris în CF 316 A au fost afectate construirii unui ansamblu de blocuri de locuințe precum și a unui hotel.
Astfel, nr.top.390/b se dezmembrează în nr.top.390/b/1, în suprafață de 1.266 mp și nr.top.390/b/2 în suprafață de 230 mp. Apoi, nr.top.390/b/2 în suprafață de 230 mp, abnotat în CF 23303 A este folosit pentru construirea restaurantului aferent hotelului, în prezent aflându-se în proprietatea tabulară a terțului SC SA
În continuare, nr.top.390/b/1, în suprafață de 1,266 mp s-a dezmembrat în nr.top.390/b/1/!, în suprafață de 1.196 mp și nr.top.390/b/1/2 în suprafață de 70 mp, ultimul fiind abnotat în CF 26913 A și folosit pentru construirea unui bloc de locuințe. Pe de altă parte, nr.top.390/b/1/1, în suprafață de 1.196 mp se dezmembrează în nr.top.390/b/1/1/1, în suprafață de 995 mp și nr.390(b/1/1/1 în suprafață de 200 mp, ultimul fiind abnotat în CF 27981 și folosit pentru construirea H 5.
În continuare, nr.top.390/b/1/1/1, în suprafață de 995 mp se dezmembrează la rându-i în nr.top.390/b/1/1/1/1, în suprafață de 785 mp și nr.top.390/b/1/1/1/1/2, în suprafață de 210 mp, care se transcrie mai apoi în CF 23303 A, fiind proprietatea tabulară a terțului SC SA A, cu titlu de atestare cf. HG 834/1991.
S-a mai observat că cealaltă parte a imobilului inițial, rămasă în CF 316 A, sub A2 în suprafață de 435 stp a fost de asemenea în proprietatea tabulară, î cote egale, a soților, fiind la rându-i naționalizat în baza 92/1950 și ulterior naționalizării, și acest imobil a suferit dezmembrări succesive, în vederea edificării construcțiilor menționate anterior.
Astfel, nr.top.390/a s-a dezmembrat în nr.top.390/a/1 în suprafață de 1.204 mp și nr.390/a/2 în suprafață de 342 mp, ultimul fiind transnotat în CF 26911 și folosit pentru construirea > H 6.
Apoi, nr.top.390/a/1 în suprafață de 1.204 mp s-a dezmembrat în nr.top.390/a/1/1 În suprafață de 892 mp și nr.top.390/a/1/2, în suprafață de 312 mp, ultimul fiind transcris în CF 27981 și fiind folosit pentru construirea H 5.
Din analiza tuturor acestor dezmembrări succesive, tribunalul a constatat ca u prim aspect că numai parcele cu nr.top.390/b/1/1/1/1 în suprafață de 785 mp di CF 16557 A precum și parcela nr.top.390/a/1/1 de 892 mp, înscrisă în CF 316 A au rămas ca atare - teren intravilan - în proprietatea Statului Român.
În altă ordine de idei, tribunalul a constatat că în cauză nu există nicio îndoială că imobilele respective intră sub incidența 10/2001, fiind preluate abuziv, potrivit art.2 alin.1 lit.a din lege.
S-a mai notat că nu se contestă nici faptul că reclamanta are calitatea de persoană îndreptățită la măsurile reparatorii prevăzute de lege, conform art.4 alin.2 din lege, deoarece este fiica adoptivă a fostului proprietar tabular precum și legatara universală a ambilor foști proprietari tabulari decedați, potrivit certificatului de calitate de legatar nr.55/2002 din 03.06.2002 emis de BNP din
Cu toate acestea, tribunalul a constatat că cererea reclamantei de restituire î natură a celor două parcele de teren nu poate fi satisfăcută, raportul de expertiză judiciară întocmit în cauză de către expertul judiciar, la care se adaugă suplimentul realizat cu ocazia răspunsului la obiecțiuni evidențiind că suprafața liberă însumată a celor două parcele este de 1.354 mp, într-o primă variantă, fiind constituită din spațiile verzi din fața blocurilor de locuințe, alei, căi de acces și platforme betonate, precum și parcări, iar în subteran există rețele tehnico-edilitare cu cămin de vizitare.
În a doua variantă evidențiată de expert se distinge că suprafața liberă este de 1.242 mp întrucât nu include un spațiu de mici dimensiuni situat în partea vestică a H6, însă în ambele variante prezentate de expertul judiciar se evidențiază prezența unor amenajări de utilitate publică reprezentate de peste 10 cămine de vizitare canal, peste 10 capace de fontă pentru aerisire gaz, 2 cămine de vizitare cabluri de telefon, un cămin de vizitare gaz, un cămin de vizitare, o ieșire din adăpost pentru protecție civilă, o rigolă de scurgere a apei pluviale, un stâlp de iluminat public (doar în prima variantă), un cămin de vizitare termoficare (doar în prima variantă), la care se adaugă căi de acces, parcări și spații verzi.
Astfel, terenul solicitat a fi restituit în natură nu este liber, ci ocupat de servituți legale și amenajări de utilitate publică, intrând sub incidența art.10 alin.2 din 10/2001, iar soluția indicată de legiuitor în această situație este aceea de acordarea de despăgubiri în echivalent, motiv pentru contestația împotriva Dispoziției nr.784/2008 care a decis în acest fel, este neîntemeiată.
Tribunalul decis totodată că neîntemeiată și excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului mun. A, câtă vreme acesta este chiar emitentul dispoziției contestate.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen, reclamanta, susținând că soluția primei instanțe este eronată pentru că s-a bazat pe o interpretare greșită a probelor administrate în cauză și în principal a raportului de expertiză judiciară, care în ambele variante a identificat suprafețe de teren care nu erau ocupate nici de blocuri de locuințe și nici de căi de acces ale acestora.
În al doilea rând, s-a reproșat tribunalului că după ce a făcut constatările de mai sus și a indicat aplicabilitatea prev. art.26 și art.10 din 10/2001, ar fi trebuit să pună în discuție și să verifice dacă amenajările de utilitate publică pe care le-a menționat îndeplinesc condițiile legale și dacă ele mai există și în prezent, respectiv dacă mai sunt utilizate pentru satisfacerea unor nevoi publice. Pentru aceasta, a solicitat suplimentarea probatoriului cu înscrisuri și cu cerere de suplimentare a expertizei tehnice judiciare, ambele cereri fiind admise de curte prin încheierile de ședință din 21 mai 2009, respectiv 17 septembrie 2009, cu prima ocazie depunându-se un set de planșe foto, iar ulterior s-a depus un supliment de expertiză intitulat "Răspuns la obiecțiuni, efectuat de către expertul.
Pârâtul - intimat a formulat întâmpinare, reiterând apărările din fața instanței de fond și a solicitat respingerea apelului reclamantei, cu motivarea că imobilul înscris inițial în CF 316 A nr.top.390/a, care a fost preluat de Statul Român în baza 92/1950 de la soții și, pârâtul arată că fosta proprietate este afectată de Blocul H 5, Blocul H 6, Blocul H 1-4, un post precum și Hotelul Central, terenul fiind traversat de utilități și de căi de acces - carosabile, pietonale și pentru uzul pompierilor - iar principalul acces în incinta blocurilor din zonă se face prin pasajul H 5, astfel că acest teren este imposibil de restituit.
S-a mai arătat că prin adresa înregistrată la Primăria A cu nr.18870/05.05.2006, reclamanta a refuzat propunerea de acordare de măsuri reparatorii prin echivalent, constând în compensarea cu alt teren situat tot în municipiul
Curtea, analizând apelul declarat de reclamantă, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, cu aplicarea disp.art.282 și urm. pr.civ. rap.la art.296 pr.civ. va constata că acesta este neîntemeiat.
Această constatare a curții este întemeiată nu numai pe baza probatoriului administrat în fața instanței, dar și ca urmare a suplimentării probatoriului în faza apelului, printr-un supliment la expertiză, intitulat "Răspuns la obiecțiuni, alături de planșele foto și de adresele 47.597/12.08.2009 și nr.33036/S4/27.08.2009 emise de Serviciul al Direcției Tehnice din cadrul aparatului tehnic al Primăriei A, respectiv Biroul de Protecție Civilă și Apărare, tot din cadrul Primăriei A, care în mod conjugat atestă și confirmă constatările instanței de fond, respectiv faptul că terenul solicitat a fi revendicat în natură în baza 10/2001 este afectat de lucrări și servicii de utilitate publică, în cauză fiind incidente disp.art.11 alin.3 din 10/2001, în sensul că pentru terenul ocupat de construcții noi, autorizate, precum și cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.
În raportul suplimentar de expertiză, din care fac parte și o serie de schițe-anexă, expertul topograf judiciar a evidențiat suprafețe foarte mici de teren, încadrate cu culoarea, de 100 mp, de 103 mp, de 24 mp, respectiv de 64 mp (fila 46 - dosar apel) care sunt loturi de mică întindere și fragmentate, între care se află intercalate parcări, drumuri de acces,alei, trotuare, spații verzi și blocuri de locuințe, astfel că și valoarea economică a acestor terenuri (în ipoteza restituirii lor în natură, dacă ar fi posibil din punct de vedere tehnic și factual) le reduce sau chiar anulează valoarea economică, terenul nefiind să poată permite construcții noi, în raport și cu Hotărârea nr.525/27-06.1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism.
Astfel, rezultă cu certitudine că cele 4 loturi de teren, de 100 mp, de 103 mp, de 24 mp, respectiv de 64 mp nu pot fi considerate loturi construibile, determinat în primul rând de întinderea, perimetrul și topografia loturilor, conjugate cu încadrarea acestora în zonă și o eventuală retrocedare în natură nu ar aduce nici un folos economic apelantei-reclamante.
La această constatare se mai adaugă și cele corect reținute de instanța de fond, exclusiv pe baza probatoriului administrat și anume că se evidențiază prezența unor amenajări de utilitate publică reprezentate de peste 10 cămine de vizitare canal, peste 10 capace de fontă pentru aerisire gaz, 2 cămine de vizitare cabluri de telefon, un cămin de vizitare gaz, un cămin de vizitare, o ieșire din adăpost pentru protecție civilă, o rigolă de scurgere a apei pluviale, un stâlp de iluminat public (doar în prima variantă), un cămin de vizitare termoficare (doar în prima variantă), la care se adaugă căi de acces, parcări și spații verzi, și toate acestea sunt funcționale, potrivit înscrisurilor noi prezentate în apel, la solicitarea reclamantei-apelante, respectiv adresele 47.597/12.08.2009 și nr.33036/S4/27.08.2009 emise de Serviciul al Direcției Tehnice din cadrul aparatului tehnic al Primăriei A, respectiv Biroul de Protecție Civilă și Apărare, tot din cadrul Primăriei Mai mult, expertul estimează că există o foarte mare probabilitate ca și în subteran să existe un număr mare de lucrări, prezumție întărită de existența multitudinii canalelor de vizitare (pentru, canal, gaze și telefonie).
Concluzionând, curtea va constata că terenurile revendicate în natură de către reclamanta-apelantă intră sub incidența disp.art.11 alin.3 din 10/2001-republicată și astfel, nu poate fi restituit în natură, singura posibilitate de compensare a prejudiciului suferit prin pierderea bunului este aceea prin echivalent, cum în mod corect a constatat și prima instanță.
Pentru toate aceste considerente, curtea, în temeiul prev. art.296 pr.civ. va respinge ca neîntemeiat apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.9/21.01.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Va constata că nu sunt aplicabile disp.art.274 și urm. pr.civ. întrucât intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiat apelul declarat de către reclamanta apelantă împotriva sentinței civile nr. 9/21.01.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr.-/2008.
Fără cheltuieli de judecată.
DEFINITIVĂ.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 12 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
- -
Se comunică cu:
Reclamanta apelantă
- A, str. -, nr. 23
Pârâții intimați
PRIMARUL MUNICIPIULUI - -
MUNICIPIUL A REPREZENTAT PRIN PRIMAR - idem -
Red. /03.12.2009
Tehnored /09.12.2009
Ex.5
Primă instanță:
Președinte:Lucian LăpădatJudecători:Lucian Lăpădat, Cristian Pup