Speta Legea 10/2001. Decizia 272/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 272
Ședința publică de la 10 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Spânu
JUDECĂTOR 2: Maria Cumpănașu
Grefier: - - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 4 2008 privind judecarea apelurilor declarate de reclamantul, domiciliat în C,-, D și intervenienții, domiciliat în B, sector 1,-, parter,. 1, - domiciliată în B, sector 1,-,. 6 împotriva sentinței civile nr. 38 din data de 25 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMARUL MUNCIPIULUI C și PRIMĂRIA MUNCIPIULUI C - C, D, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 4 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie și, când instanța, față de complexitatea actelor și lucrărilor de la dosar, având nevoie de timp pentru deliberări, a amânat pronunțarea pentru data de azi 10 2008.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Prin acțiunea civilă formulată la data de 12 iulie 2007 reclamantul - a chemat în judecată pe Primarul municipiului C ca reprezentant al Primăriei Municipiului C solicitând ca prin sentința ce o va pronunța, instanța să stabilească că reclamantul este persoana îndreptățită la retrocedare conform Legii 10/2001 pentru imobilul situat în C,- (fost-, fost-), jud. D, reprezentând un teren în suprafață de aproximativ 287,28 mp și având în vedere că terenul este imposibil în mod obiectiv de restituit în natură, fiind ocupat de clădirea Casei și carosabil, să fie obligați pârâții la stabilirea și acordarea de măsuri reparatorii în echivalent în cuantumul estimat de 445.284 lei RON pentru terenul respectiv, precum și la întocmirea documentației necesare acordării măsurilor reparatorii și înaintea sa de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Totodată, a solicitat introducerea în cauză a numiților și --, care pot pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul asupra imobilului, urmând dobândi calitatea de intervenienți în interes propriu, pentru opozabilitatea hotărârii.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin Notificarea nr.75/N/2002 din 11.02.2002 expediată Prefecturii Județene D conform Legii 10/2001 a solicitat alături de intervenienți, în calitate de moștenitori ai defunctei - - născută - să le fie acordate măsuri reparatorii în echivalent (restituirea în echivalent nefiind posibilă ) pentru imobilul autoarei situat în C,- (fost-, fost-), teren în suprafață de aproximativ 421,71
A arătat că prin actul de vânzare autentificat prin procesul-verbal nr. 1022 din 16 ianuarie 1926 de Tribunalul Ilfov și transcris sub nr. 920 din 18 ianuarie 1926 de Tribunalul Dolj, autoarea - și fratele său au devenit proprietarii terenului de la adresa amintită mai sus, în suprafață de 2433.
Prin același act terenul cumpărat a fost împărțit între cei doi frați, iar prin actul de vânzare autentificat prin procesul-verbal nr. 1606 din 28 aprilie 1928 de Tribunalul Dolj, Secția a III-a, - a vândut către fratele său o porțiune din terenul proprietatea sa, aceasta rămânând cu o suprafață de 912
În ceea ce îl privește pe reclamant arată că este persoana îndreptățită să beneficieze și de cotele celorlalți moștenitori ai lui, persoană deposedată, care nu au formulat notificare în baza art.4 alin.4 din Legea nr.10/2001.
Reclamantul arată că a formulat notificarea nr.75/N/2002, împreună cu intervenienții și -- pentru o diferență în minus de 287,28. care este ocupată de carosabil și de Clădirea Casei; crezând că suprafața de teren este mai mare, în notificare au solicitat măsuri reparatorii pentru suprafața de 421,71. dar la această notificare nu s- emis o dispoziție sau decizie.
În dovedirea acțiunii a depus următoarele acte: act de vânzare autentificat sub nr. 1022 din 15 ianuarie 1926,act de vânzare autentificat sub nr.1606 din 28 aprilie 1928, proces-verbal de înscriere în Cartea Funciară, proces-verbal de preluare din 25 mai 1960, schița imobilului, certificat de calitate de moștenitor nr.159/19 decembrie 2001 emis de BNP, certificat de moștenitor nr. 352/1970 din 15 mai 1970 al notariatului de Stat Județean D, adresa nr. 14527/17 octombrie 1994 a Primăriei Municipiului C, adresa nr.7901 din 28 octombrie 1002 C, dispoziția nr. 4571 din 27 decembrie 2001 Primarului Municipiului C, procesul-verbal încheiat la 14 decembrie 2001, copia memoriului către Primăria C, adresa nr.70878 din 28 2006 Primăriei C, adresa nr. 8908 din 27 noiembrie 2006 Prefecturii Județului
Intervenienții forțați -- și au formulat cerere reconvențională prin care au solicitat ca pârâta Primăria Municipiului C să acorde despăgubiri bănești pentru suprafața de 591,78. rămasă nerestituită din terenul de 1216,5. situat în C,-, solicitând ca pentru evaluare să se efectueze o expertiză tehnică de specialitate.
Au precizat că au menționat o suprafață mai mare deoarece în procesul-verbal de preluare din 25 mai 1960 se trece ca act de proprietate contractul de vânzare-cumpărare nr. 1022 din 15 ianuarie 1926, aspect care dovedește că - a avut o suprafață de 1216,5. și nu 912 așa cum arată reclamantul și nu se face vorbire despre vreun alt act prin care - să fie înstrăinat suprafața de 304,5
Ulterior, Primăria Municipiului C, prin dispoziția nr. 4571 din 27 decembrie 2001 a dispus restituirea în natură a suprafeței de 624,72 teren rămas liber, intervenienții au solicitat obligarea pârâtei la acordarea măsurilor reparatorii pentru suprafața rămasă de 591,78
Prin încheierea de ședință din 26 noiembrie 2007, instanța încuviințat proba cu înscrisuri și efectuarea unei expertize tehnice, specialitatea topografie, prin care să se identifice întreaga suprafață de 1200 mp, în raport de actele depuse la dosar, suprafața de teren restituită prin dispoziția nr.4571 din 27.12.2001 a Primarului Municipiului C și diferența suprafeței de teren prin dimensiuni și vecinătăți; să se precizeze dacă această diferență se poate sau nu restitui în natură și să se calculeze valoarea acesteia.
Prin sentința civilă nr. 38 din 25 februarie 2008 Tribunalul Dolja respins contestația formulată de reclamant și intervenienți reținând că autoarea - a dobândit imobilul în coproprietate pe cote părți, împreună cu colateralul, în cuprinsul actului de vânzare cumpărare fiind reglementate și clauze privind partajul suprafeței dobândite, între cei doi cumpărători, iar ulterior autoarea a înstrăinat o parte din suprafața dobândită către același colateral.
A reținut instanța că actele juridice cu caracter translativ de proprietate succesive nu individualizează întinderea dreptului de proprietate (în esență, întinderea suprafeței de teren) singurul înscris probatoriu fiind reprezentat de copia cărții funciare nr. 1067 din anul 1940, în cuprinsul căreia este menționată suprafața terenului Curți Construcții ca fiind de 912 mp, delimitată față de proprietățile vecine, prin zid și gard de fier, înscris care nu face însă dovada întinderii dreptului de proprietate al autoarei, potrivit regimului de publicitate imobiliară reglementat prin dispozițiile art. 7 și 123 din Legea 115/1938 privind unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare.
În aceste condiții, coroborând dispoziția nr. 4571 din 27 decembrie 2001 cu elementele procesului verbal privind starea de fapt a imobilului din 14 decembrie 2001, instanța a apreciat că, în speță, nu a fost realizată dovada unei întinderi mai mari a dreptului de proprietate, prin intermediul unui act constitutiv sau translativ de proprietate.
În ceea ce privește cererea formulată de către intervenienții și -, instanța a constatat că aceasta prezintă caracterul unei contestații propriu zise, fundamentată juridic pe aceleași motive invocate de către reclamantul inițial, existând diferențe numai în ceea ce privește expunerea suprafeței de teren ce se solicită a fi restituită prin echivalent.
În aceste condiții, analizând cererea reconvențională ca o precizare a obiectului cererii introductive, instanța a apreciat că argumentele privind neindividualizarea obiectului contractelor de vânzare cumpărare încheiate de către autoarea -, precum și inexistența unor dovezi privind întinderea dreptului de proprietate sunt deopotrivă opozabile și acestor părți, considerente pentru care, în temeiul art. 23 și 24 din Legea 10/2001, instanța a respins contestația formulată și precizată ulterior, ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe au declarat și motivat apeluri in termenul prevăzut de lege reclamantul și intervenienții considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Criticile apelanților sunt comune, vizând aceleași aspecte, invocându-se printr-un prim motiv că întrucât nu a existat o dispoziție care să fi fost emisă anterior, în mod greșit prima instanță a calificat cererile formulate drept contestație la Legea 10/2001.
Cea de-a doua critică se referă la modalitatea de rezolvare pe fond a pricinii, susținând că în mod eronat s-a reținut că nu ar fi făcut dovada întinderii proprietății autoarei lor -, deși la dosarul cauzei au fost depuse toate actele și s-au administrat probe cu care au dovedit pe deplin temeinicia susținerilor formulate.
Apelurile sunt fondate.
Din verificarea actelor și lucrărilor cauzei se constată că prin sentința pronunțată, prima instanță a dat o rezolvare eronată pricinii deduse judecății.
Referitor la prima critică invocată de apelanți, se constată că este lipsită de temei legal, în mod corect prima instanță calificând cererea cu care a fost investită drept contestație la Legea 10/2001.
Apelantul reclamant și apelanții intervenienți au formulat Notificarea nr.75/N/2002, prin care au solicitat despăgubiri bănești pentru diferența de teren ce a aparținut autoarei comune, teren situat în C,- (fostă-, fostă - - nr.14) și pentru care restituirea în natură nu este posibilă, întrucât este ocupată de clădirea Casei, apreciind că este vorba de 421,71 mp.
Această notificare a fost înaintată spre rezolvare prin intermediul executorului judecătoresc Prefecturii jud. D, competentă în soluționare potrivit art.36 din Legea 10/2001.
Cu adresa nr.18606 din 26 nov.2007, Prefectura Jud. Dac omunicat primei instanțe că dosarele care se referau la acordarea de despăgubiri adresate conform legii acestei instituții au fost înaintate primăriilor din județ, urmare a modificării Legii 10/2001, după intrarea în vigoare a Lg.247/2005 competența de propunere a măsurilor reparatorii prin echivalent aparținând în mod direct primăriilor ca unități deținătoare.
La rândul său, Primăria Mun. C, răspunzând cererii apelantului, cu adresa nr.70278 din 28 sept.2006, a precizat că notificarea nr.75/N/2002 la care se face referire, nu figurează înregistrată în baza de date a acestei instituții și prin urmare se află în imposibilitatea soluționării unui dosar care nu a fost depus la autoritatea locală.
În ședința publică din 26 noiembrie 2007, reprezentanții reclamantului și intervenienților au precizat în fața primei instanțe că în raport de răspunsurile existente la dosarul cauzei, nu mai insistă în depunerea actelor care au stat la baza Notificării 75/N/2002.
Este evidentă așadar existența unui refuz al autorității competente de a răspunde la notificarea apelanților prin emiterea unei dispoziții și, ca atare, cererea formulată în instanță a fost calificată corect de Tribunalul Dolj ca fiind o contestație la Legea 10/2001.
Pe fondul pricinii se constată că susținerile apelanților sunt întemeiate, prima instanță reținând în mod greșit că reclamantul și intervenienții, cu actele depuse, n-ar fi făcut dovada unei întinderi mai mari a dreptului de proprietate al autoarei acestora, față de cea care le-a fost restituită prin Dispoziția nr.4571/2001, emisă de Primarul Mun. C, în suprafață de 624,72 mp.
Astfel, prin actul de vânzare-cumpărare autentificat prin procesul verbal nr.1022 din 16 ianuarie 1926 de Tribunalul Ilfov, transcris sub nr.920 din 10 ianuarie 1926, de Tribunalul Dolj Secția III, autoarea - a cumpărat în indiviziune cu fratele său, suprafața de 2433 mp. pe care prin același act l-au împărțit în două loturi.
Ulterior, prin actul de vânzare autentificat prin procesul verbal 1606 din 28 aprilie 1928 de Tribunalul Dolj, Secția III, transcris sub nr.2926 din 28 aprilie 1928, autoarea - a vândut o porțiune din terenul proprietatea sa către fratele său, suprafață identificată prin dimensiuni, în toate punctele cardinale.
Copia cărții funciare nr.1067 din 12 sept.1940, eliberată deci ulterior efectuării acestor acte succesive translative de proprietate, atestă faptul că la data înscrierii imobilului autoarei - în cartea funciară, terenul proprietatea acesteia era în suprafață de 912 mp.
Reținerea Tribunalului Dolj în sensul că acest înscris, respectiv copia cărții funciare nr.1067/1940 nu face dovada dreptului de proprietate al autoarei potrivit dispoz.art.7 și 123 din Lg.115/1938, privind unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, este eronată.
Publicitatea imobiliară bazată pe cartea funciară este o publicitate reală, întrucât evidența se ține pe imobile, nu pe proprietari, iar potrivit art.32 și 33 din actul normativ la care prima instanță face referire, respectiv Lg.115/1938, dreptul real înscris în cartea funciară se prezumă a fi exact.
Totodată, prin art.6 din această lege, se arată: cartea funciară se întregește cu planul, înscrisurile privitoare la înscrieri și registrul de intrare, iar conform art.7, alin.1, planul cuprinde parcele din comună cu arătarea numărului fiecăruia, în alin.2 dispunându-se că orice schimbare în întinderea unei parcele se va trece pe plan în temeiul schiței prezentate de părți.
Prin raportul de expertiză întocmit în cauză de expert ing., a fost identificat de către acesta terenul ce a aparținut autoarei -, ca fiind în suprafață de 912 mp. așa cum rezultă din extrasul de carte funciară 1067/1940 și din planul topografic la expropriere.
Din această suprafață de teren, se arată că prin Dispoziția 4571/2002 a Primarului Mun. C, reclamantului și intervenienților li s-a restituit în natură suprafața de 624,72 mp. diferența de 287,28 mp. fiind afectată de detalii de sistematizare, respectiv extinderea străzii - - carosabil și trotuar - și Casa din C - alee de acces pavată și platou pavat, depunând alăturat raportul de expertiză, schița terenului așa cum a fost identificat.
Calitatea apelanților de persoane îndreptățite, moștenitori ai autoarei -, în raport de dispozițiile art.4 alin.2 din Lg.10/2001, este necontestată, acest aspect rezultând cu certitudine din actele anexate cauzei și fiind de altfel reținut și prin sentința instanței de fond.
Cum terenul solicitat de apelanți nu poate fi restituit în natură, se constată incidența în cauză a dispoz.art.1 alin.2 din Lg.10/2001, reclamantului și intervenienților urmând a li se acorda măsuri reparatorii în echivalent.
Așa fiind, potrivit art.296 pr.civ. apelurile declarate de reclamant și intervenient urmează a fi admise.
Se va schimba sentința primei instanțe, în sensul admiterii acțiunii reclamantului și a admiterii în parte a cererii intervenienților, întrucât aceștia au solicitat o suprafață de teren mai mare față de cea la care sunt îndreptățiți, respectiv 591,78 mp.
Se va constata îndreptățirea reclamantului și intervenienților la acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru suprafața de 287,28 mp. teren intravilan ce nu poate fi restituit în natură, urmând ca intimații pârâți să procedeze la întocmirea documentației necesare acordării de măsuri reparatorii și înaintarea sa către Comisia Centrală pentru stabilirea despăgubirilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de reclamantul, domiciliat în C,-, D și intervenienții, domiciliat în B, sector 1,-, parter,. 1, - domiciliată în B, sector 1,-,. 6 împotriva sentinței civile nr. 38 din data de 25 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMARUL MUNCIPIULUI C și PRIMĂRIA MUNCIPIULUI C - C, D, având ca obiect legea 10/2001.
Schimbă sentința, în sensul că admite acțiunea reclamantului și cererea intervenienților și constată îndreptățirea acestora la acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru suprafața de 287,28 mp. teren situat în intravilanul Mun. C,-, ce nu poate fi restituit în natură.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 10 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
17.09.2008
Red.jud.-
Tehn.MC/7 ex.
Președinte:Dan SpânuJudecători:Dan Spânu, Maria Cumpănașu
