Speta Legea 10/2001. Decizia 279/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ NR. 279/
Ședința publică din 26 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 2: Irina Bondoc
Grefier - -
Pe rol, judecarea apelului civil declarat de apelanții pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI C și MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, cu sediile în-, județul C, împotriva sentinței civile nr. 803/20.06.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C,- A, bloc 1,. C,. 46, județul C și cu domiciliul procesual ales în C,-,. 1, județul C, având ca obiect Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru apelanții pârâți avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 24156/19.08.2008, depusă la dosar, iar pentru intimata reclamantă se prezintă avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 22097/11.11.2008, pe care o depune la dosar.
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că apelul este declarat în termen, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
După referatul grefierului de ședință;
Întrebate fiind de către instanță, părțile, prin apărători, având pe rând cuvântul, precizează că nu s-au formulat cererii de îndreptarea erorii materiale a sentinței apelate.
Apărătorul intimatei reclamante depune la dosar copia legalizată a sentinței civile nr. 10975/C din 26.09.2007 pronunțată de Judecătoria Constanța, hotărâre prin care s-a constatat că, cedenții au calitatea de moștenitori ai autoarei, rămasă irevocabilă, prin neapelare. Totodată, precizează că în concluziile scrise s-a făcut referire și la descendența persoanelor îndreptățite față de titularul inițial al dreptului de proprietate,.
Instanța având în vedere că nu sunt motive de amânare, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra motivelor apelului.
Avocat, pentru apelanții pârâții, având cuvântul, în referire la primul motiv de apel, arată că, titlul de proprietate al intimatei este actul dotal. Ori, față de natura juridică a actului dotal, urmează a se face verificarea îndeplinirii condiției actului, respectiv dacă s-a încheiat căsătoria dintre cu numitul. În opinia sa, doar probându-se perfectarea căsătoriei, actul dotal își poate produce efectele. Ori, reclamanta nu face dovada calității de persoană îndreptățită.
Cu privire la al doilea motiv de apel, apărătorul apelanților pârâți arată că, în opinia sa, reclamanta nu a făcut dovada calității de proprietar față de întinderea proprietății. Imobilul în discuție nu este identificat în nici un fel; doar prin stradă, dar fără număr. Se apreciază că, nu a intervenit transmiterea actului dotal.
În concluzie, apărătorul apelanților pârâții solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii apelate, în sensul respingerii acțiunii, ca nefondată, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces la fond și în apel.
Apărătorul intimatei reclamante, având cuvântul, față de susținerile apelanților pârâți, în sensul că, nu s-a făcut dovada căsătoriei autoarei cu, sens în care nici actul dotal din anul 1930 nu își poate produce efectele, apreciază că sunt lipsite de relevanță. Arată că, în raport de prevederile art. 23 și 23 pct. 1 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii 10/2001, republicată, înscrisurile atașate, printre care și actul dotal, foaia de date pentru carte funciară, înscrisurile privind situația juridică a imobilului, se circmuscriu noțiunii de acte doveditoare în sensul legii, dovedind astfel dreptul de proprietate.
În ceea ce privește dovedirea dreptului de proprietate asupra construcției aferente terenului, apărătorul intimatei reclamante solicită a fi înlăturate criticile formulate de către apelanți, întrucât în conformitate cu prevederile art. 24 din Legea 10/2001, rep. întinderea dreptului de proprietate se prezumă a fi, în lipsa unor probe contrare, cea menționată în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive. Ori, în speță nu s-au produs probe contrare.
În concluzie, apărătorul intimatei reclamante solicită respingerea apelului, ca nefondat, cu consecința menținerii ca temeinică și legală hotărârea instanței de fond, urmând a se avea în vedere că s-a realizat dovada proprietății asupra imobilului în litigiu, precum și dovada descendenței și a preluării abuzive a imobilului, drept pentru care reclamanta este îndreptățită la restituirea în natură a bunului ce a aparținut autoarei sale.
Totodată, se solicită în temeiul art. 274.pr.civ. obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, ocazionate de apel conform dovezilor pe care le depune la dosar (factura nr. 0804/10.11.2008 și chitanța nr. 2588/10.11.2008). De asemenea, depune la dosar concluzii scrise în referire la susținerile orale.
În replică, apărătorul apelanților pârâții arată că actul original trebuie analizat de instanță.
Apărătorul intimatei reclamante arată că actul dotal nu condiționează încheierea căsătoriei.
Instanța rămâne în pronunțare asupra soluției în apel.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la 17.10.2007, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Primarul municipiului C și Municipiul C prin Primar pentru ca prin hotărâre judecătorească să fie obligați la restituirea în natură a imobilului situat în C,- (fost 36-38), compus din construcție și teren aferent, iar în subsidiar, la emiterea ofertei de restituire prin echivalent, în sensul atribuirii de bunuri și servicii în compensare sau acordării de despăgubiri bănești.
S-a solicitat și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare s-a arătat că imobilul în litigiu - compus din teren și construcție cu 6 camere și dependințe - a aparținut defunctei, care l-a dobândit prin actul dotal autentificat sub nr.1386/1930 la ribunalul Constanța.
Moștenitorii defunctei, respectiv nepoții ei de soră, au formulat la 09.11.2001 și 01.02.2002 notificările înregistrate sub nr.3182 și 235, prin care au solicitat restituirea în natură a bunului, iar în baza contractelor de cesiune nr.3066/05.06.2007 și nr.535/08.06.2007 au cedat toate drepturile care decurg din valorificarea prevederilor Legii nr.10/2001 către reclamanta din prezenta cauză.
Referitor la descendența notificatorilor s-a arătat că aceasta este demonstrată de actele de stare civilă anexate, certificatul de calitate de moștenitor nr.208/19.10.2005 și certificatul de moștenitor nr. 273/1979; astfel, din certificatul de naștere al notificatoarei rezultă că ascendenții acesteia au fost, născută, și, iar din certificatul de moștenitor menționat anterior rezultă descendența notificatoarei față de mama sa, sora defunctei; există, totodată, și dovada că frații notificatoarei, respectiv și, erau decedați la data formulării acțiunii și că aceasta este unica lor moștenitoare.
De asemeni, în vederea clarificării calității de moștenitori și a calității de persoane îndreptățite a notificatorilor s-a cerut în instanță anularea certificatelor de moștenitor nr.115/04.07.1996 și nr. 116/04.06.1996, iar prin hotărâre judecătorească s-a constatat că unicii moștenitori legali ai defunctei și ai fraților săi predecedați și, sunt notificatorii și.
Referitor la modalitatea de preluare a bunului în proprietatea statului s-a arătat că aceasta a fost naționalizarea dispusă în temeiul Decretului nr.92/1950, care a avut caracter abuziv, iar asupra naturii măsurilor reparatorii cuvenite reclamantei s-a apreciat că este posibilă restituirea în natură a imobilului pentru că din adresa nr. 11866/25.01.2002 a Cr ezultă că acesta nu a fost vândut.
Prin sentința civilă nr.803/20.06.2008 Tribunalul Constanțaa admis acțiunea și a obligat pârâții să restituie reclamantei imobilul situat în C,-, format din teren în suprafață de 159,90 mp și corp construcție anexă cu destinație de bucătărie de vară, a respins capătul subsidiar de cerere, ca rămas fără obiect și a obligat pârâții, în solidar, la plata în favoarea reclamantei a sumei de 2400 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
La pronunțarea hotărârii s-a avut în vedere că reclamanta a făcut dovada dreptului de proprietate al autorilor săi asupra imobilului în litigiu, precum și a calității de persoană îndreptățită la restituire.
Astfel, cu notificarea nr.3182/09.11.2008 moștenitorii defunctei, numitii și, au solicitat restituirea în natură a imobilului situat in Constanta,-, cu-, compus din teren în suprafață de 170 mp. și construcție, iar prin contractele de cesiune nr.3066/05.06.2007 și nr.535/08.06.2007 reclamanta a dobândit legitimare procesuală activă în cauză, în calitate de succesor cu titlu particular al celor îndreptățiți la restituire.
Dovada dreptului pretins a fost făcută cu actul dotal autentificat de Tribunalul Constanta sub nr.1737/1930, prin care a dobândit proprietatea imobilului in litigiu, iar calitatea cedenților, de unici moștenitori ai defunctei proprietare, rezultă din cuprinsul sentinței civile nr.10975/26.09.2007 și din certificatele de moștenitor atașate la dosarul cauzei.
A mai reținut instanța de fond că imobilul a fost naționalizat în temeiul Decretului nr.92/1950, figurând la poziția nr.723 în anexa acestui act normativ, deci că preluarea a avut caracter abuziv, și că acesta este liber în prezent, terenul aparținând domeniului privat al unității administrativ teritoriale, iar construcția fiind ocupată cu contract de închiriere de familia.
Urmare a admiterii cererii principale s-a constatat că cererea subsidiară, de acordare a măsurilor reparatorii în echivalent, a rămas fără obiect.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții Primarul municipiului C și Municipiul C prin Primar și au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie invocând, în principal, nedovedirea calității de succesor a reclamantei și a dreptului de proprietate asupra construcției edificată pe teren.
Sub primul aspect s-a arătat că reclamanta nu a dovedit căsătoria dintre și - despre care se face vorbire în actul de dotă invocat drept titlu de proprietate și care, în cazul neperfectării, lipsește această convenție de efectul translativ de proprietate - nici descendența sa față de, născută, și nici legătura dintre și pentru că, în măsura în care căsătoria cu ar fi avut loc, născută, rămânea la numele inițial sau lua numele soțului, nu pe acela de.
Referitor la dreptul de proprietate asupra construcției edificată pe teren s-a susținut că, în afara mențiunilor din actul dotal și a celor din foaia de carte funciară, nu există alte înscrisuri din care să rezulte edificarea construcției și componența acesteia; mai mult, foaia de date de carte funciară menționează ca proprietar al imobilului pe, deși a fost întocmită în 1941.
În apărare, intimata reclamantă a depus la dosar acte de stare civilă, iar prin concluzii scrise a solicitat respingerea apelului ca nefondat și obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în raport cu criticile formulate, instanța reține următoarele:
Obiectul de reglementare al Legii nr.10/2001 îl constituie măsurile reparatorii care se acordă pentru imobilele preluate abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și pentru cele preluate de stat în baza Legii nr.139/1940 asupra rechizițiilor și nerestituite, consacrând principiul restituirii în natură al acestora.
Potrivit alin.2 și 3 ale art.4 din actul normativ menționat, de prevederile lui beneficiază și moștenitorii persoanelor fizice îndreptățite, iar succesibilii care nu au acceptat succesiunea după data de 6 martie 1945 sunt repuși de drept în termenul de acceptare pentru bunurile care fac obiectul legii, cererea de restituire având valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile al căror regim juridic este reglementat de prevederile acesteia.
Art. 4 alin.2 din lege - referitor la accesul moștenitorilor persoanei îndreptățite la beneficiul legii - respectiv art.4.2 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001, aprobate prin nr.HG250/2007, implică o analiză calificată a actelor doveditoare depuse de solicitant (acte de stare civilă, certificate de moștenitor, dacă acestea există, testamente) pentru stabilirea calității de moștenitor legal sau testamentar stipulând că, în cazul în care se depune "certificat de calitate" emis de un notar public, potrivit legii, entitatea investită va soluționa notificarea și pe baza acestuia.
Din interpretarea prevederilor legale menționate rezultă că accesul moștenitorilor persoanei îndreptățite la beneficiul legii nu impune condiția obligatorie pentru aceștia a prezentării unui certificat de moștenitor, fiind suficiente actele de stare civilă care dovedesc această calitate. Această concluzie rezultă, de altfel, și din art.23.1 al Normelor metodologice de aplicare a legii, care prevede cu privire la acest aspect, la pct.b, că prin acte doveditoare se înțeleg actele juridice care atestă calitatea de moștenitor (certificat de moștenitor, testament, acte de stare civilă care atestă rudenia sau filiația cu titularul inițial al dreptului de proprietate), deci nu face exclusiv referire la certificatul de moștenitor.
În speță, reclamanta a făcut dovada că este succesor cu titlu particular al notificatorilor și care, la rândul lor, sunt unicii moștenitori legali ai defunctei, proprietara imobilului ce constituie obiect al notificării, astfel că tribunalul în mod corect a constatat că aceasta are calitatea de persoană îndreptățită la beneficiul Legii nr.10/2001 și, în consecință, la restituirea în natură a imobilului ce a aparținut autoarei sale.
Astfel, potrivit actului dotal autentificat sub nr.3992/1930 la ribunalul Constanța, numitei i-a fost constituită ca dotă, cu ocazia încheierii căsătoriei cu dl, o anumită avere imobilă care includea și imobilul situat în C, str. - -, cu str. -, compus din teren și construcție.
Deși dovada încheierii acestei căsătorii nu a fost făcută cu acte de stare civilă sau alte înscrisuri, din foaia de date pentru cartea funciară a imobilului din C,- rezultă că la 15.01.1941 bunul - compus din teren și un corp de casă - avea ca proprietar tot pe, persoană pe numele căreia a și fost naționalizat în temeiul Decretului nr.92/1950, în a cărui anexă a fost înscris la nr.2723.
Din înscrisurile menționate rezultă în mod neechivoc că dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu a fost legal transmis defunctei și se afla în patrimoniul acesteia la data preluării lui de către stat, iar împrejurarea că anterior întocmirii cărții funciare sau naționalizării numele proprietarei bunului se schimbase - prin căsătoria cu, conform certificatului de căsătorie seria - nr.- (depus în apel) - nu poate conduce la o concluzie contrară. Actul de stare civilă menționat anterior face dovada că la 4 august 1939., fiica lui G și, s-a căsătorit cu, deci demonstrează fără putință de tăgadă că și sunt una și aceeași persoană, concluzie confirmată și de certificatul de deces seria nr.-, din care rezultă că defuncta, decedată la 27.01.1996, era născută la 30.01.1900 (data nașterii lui, potrivit certificatului de naștere seria nr.- depus în apel) și era fiica numiților G și.
Cum potrivit sentinței civile nr.10975/26.09.2007 a Judecătoriei Constanța, definitivă și irevocabilă prin neapelare, unicii moștenitori ai succesiunii defunctei sunt, și - a cărei succesiune a revenit, potrivit certificatului de moștenitor nr.6/07.04.2005 eliberat de, numiților și - iar prin contractele de cesiune nr.3066/05.06.2007 și nr.535/08.06.2007 cei trei moștenitori au transmis reclamantei drepturile rezultate din valorificarea Legii nr.10/2001 cu privire la imobilul situat în C,- (fost nr.36-38), în mod corect a apreciat tribunalul că reclamanta este îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii pentru bunul imobil menționat anterior, iar critica formulată sub acest aspect de apelanții pârâți nu este întemeiată.
Nefondat este și motivul de apel referitor la lipsa dovezilor referitoare la construcția edificată pe terenul din C,- pentru că existența dreptului de proprietate al defunctei asupra imobilului construit rezultă atât din actul dotal - unde se face mențiunea că imobilul constituit ca dotă este compus din teren și construcția edificată de "înzestrator" pe acest teren - și foaia de date pentru cartea funciară - unde se menționează că imobilul din- era compus din teren în suprafață de 310 mp și un corp de casă - cât și din adresa nr. -/13.11.2007 a Primăriei C, conform căreia imobilul din- (fost 36-38) apare înscris în Registrul matricol manual din perioada 1942-1950 la matricola 362, pe numele lui Erata, și era compus din curte și construcție din cărămidă acoperită cu olană. Existența construcției anterior naționalizării este confirmată și de adresa nr.-/2007 a Primăriei C, ca și de adresa nr.11866/2002 a C, iar toate aceste înscrisuri sunt conforme prevederilor art.23.1 lit. a, c și d din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.10/2001, aprobate prin nr.HG250/2007, și fac dovada calității reclamantei, de persoană îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii pentru întregul imobil situat în C,-, astfel că instanța de fond în mod corect a apreciat asupra existenței dreptului de proprietate al defunctei (fosta ) asupra imobilului ce a făcut obiectul notificării, în întregul său.
Pentru considerentele expuse și în temeiul art.296 din Codul d e procedură civilă, apelul va fi respins ca nefondat.
Conform art.274 alin.1 din același cod, apelanții vor fi obligați la 2380 lei cheltuieli de judecată către intimata reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanții pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI C și MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, cu sediile în-, județul C, împotriva sentinței civile nr. 803/20.06.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C,- A, bloc 1,. C,. 46, județul C și cu domiciliul procesual ales în C,-,. 1, județul C, ca nefondat.
Obligă apelanții la 2380 lei, cheltuieli de judecată către intimata reclamantă.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Jud. fond. -
Red./tehnored.jud.dec.-/30.12.2008
Președinte:Mihaela PopoacăJudecători:Mihaela Popoacă, Irina Bondoc
