Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 1776/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1776/R/2009
Ședința publică din data de 2 octombrie 2009
Instanța constituită din
PREȘEDINTE: Denisa Băldean președintele secției
JUDECĂTORI: Denisa Băldean, Valentin Mitea Dana Gârbovan vicepreședintele Curții de Apel
- -
Grefier - -
S-a luat spre examinare recursul declarat de pârâtul recurent împotriva deciziei civile nr. 311/A/ 4 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- privind reclamanta intimată și pe pârâții intimați COMISIA JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, și COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LEGII NR.18/1991, având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantei intimate, avocat cu împuternicire avocațială la dosar, pârâtul intimat și pârâtul recurent asistat de avocat și avocat cu împuterniciri avocațiale la dosar, lipsă fiind pârâții intimați, și reprezentantul pârâtei intimate Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și al pârâtei intimate Comisia locală de aplicare a Legii 18/1991.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este timbrat cu suma de 2460 lei taxă judiciară de timbru și 5,1 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta reclamantei intimate, avocat invocă excepția de netimbrare a recursului, pornind de la împrejurarea că taxa de timbru datorată în recurs astfel cum a fost admisă prin încheierea Camerei de Consiliu din 6 noiembrie 2008 fost achitată azi or, potrivit prevederilor Legii nr. 146/1997, această taxă de timbru trebuia achitată cel mai târziu până la termenul din 7 noiembrie 2008.
Reprezentanta pârâtului recurent solicită respingerea excepției invocată de reprezentanta reclamantei intimate, taxa de timbru fiind achitată anticipat judecării recursului.
După deliberare, instanța respinge excepția invocată,constatând că prin încheierea din 6 noiembrie 2008, comunicată părților la 22 decembrie 2008, și susceptibilă de a fi atacată cu cerere de reexaminare, nu s-a stabilit un termen până la care partea avea obligația de a achita taxa de timbru astfel cum ea a fost redusă, această obligație fiind adusă la cunoștința părților la 7 noiembrie 2008, la același termen cauza fiind suspendată până la soluționarea excepției de neconstituționalitate. Astăzi fiind primul termen după soluționarea excepției de neconstituționalitate și repunerea cauzei pe rol, taxa de timbru este achitată în integralitate ei.
Reprezentanta reclamantei intimate invocă excepția tardivității recursului formulat de pârâtul recurent, fiind formulat după depășirea termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Reprezentanta reclamantului recurent, avocat, solicită respingerea excepției, recursul fiind declarat în termenul legal, respectiv în ultima zi, 14.08.2009.
Reprezentantul pârâtului recurent pune aceleași concluzii de respingere a excepției tardivității recursului.
După deliberare, instanța respinge excepția terdivității recursului constatând că potrivit dovezii de comunicare aflată la fila 91 din dosarul Tribunalului Cluj, decizia atacată a fost comunicată pârâtului la data de 28.07.2008 iar declarație de recurs a fost înregistrată de parte la data de 14.08.2008.
Curtea, potrivit prevederilor art. 301.pr.civ, coroborat cu dispozițiile art. 284 alin.2 - 4.pr.civ. constată că declarația de recurs a fost depusă în termenul legal de 15 zile, respectiv în ultima zi pe care legea o prevede.
Reprezentantul pârâtului recurent, avocat, solicită, în temeiul prev. art. 244 pct.1 pr.civ, suspendarea judecării prezentului recurs până la soluționarea acțiunii ce formează obiectul dosarului cu nr- aflată pe rolul Judecătoriei Cluj -N prin care s-a solicitat constatarea nulității unei cereri formulate în condițiile Legii nr. 18/1991, a unei cereri de reconstituire pe care o depune în copie la dosar (fila 126), apreciind că soluționarea prezentei cauze depinde de soluționarea cererii aflată pe rolul Judecătoriei Cluj -
Instanța comunică cu reprezentanta reclamantei intimate copia cererii de chemare în judecată pentru lecturarea acesteia.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea cererii de suspendare instanțele pronunțându-se definitiv și irevocabil asupra acestor cereri.
Curtea, deliberând, apreciind asupra cererii de suspendare o respinge motivat de faptul că în circumstanțele date ale cauzei apare ca inoportună o astfel de suspendare a judecății.
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în susținerea recursului,solicitând părților să pună concluzii,în principal cu privire la motivul de casare de ordine publică ce a fost invocat, și anume lipsa încheierii de dezbateri din dosarul instanței de apel.
Reprezentanta pârâtului recurent solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel. Reprezentantul pârâtului recurent susține aceleași concluzii de admitere a recursului.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea ca inadmisibile a motivelor de recurs și motivelor de ordine publică invocate pe propria culpă.
CURTEA:
Cererea de chemare în judecată
Reclamanta a chemat în judecată pe pârâții, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate că după defunctul, au calitatea de moștenitori, soție supraviețuitoare în cota de 2/8 parte, fiu în cota de 1/8 parte, în cota de 1/8 parte, fiu în cota de 1/8 parte, fiu în cota de 1/8 parte, nepoata de fiu predecedat în cota de 1/8 parte și, nepoata de fiu, predecedat, în cota de 1/8 parte, să se constate că masa succesorala totală rămasă după defunctul este compusă din cota de 2/4 parte, din imobilul înscris în CF nr. 17994, cu nr. top. 12041, situat în C-N,-, precum și din suprafața totală de teren agricol de 10.500 mp. în valoare totală de 560.000 EURO, să se constate că reclamanta are calitatea de unică moștenitoare după defuncta, dobândind cota de 1/8 parte a acesteia din moștenirea după defunctul, să se dispună partajarea masei succesorale prin atribuirea imobilelor din masa succesorală către pârâți, urmând ca reclamantei să-i fie achitată sulta de 70.000 EURO.
Pârâții, și, au depus întâmpinare, prin care au fost de acord cu partajul asupra imobilului înscris în CF nr. 17994 C-N, cu nr. top. 12041, prin atribuirea cotei de proprietate al reclamantei în favoarea pârâților cu obligarea la plata unei sulte și respingerea capătului de cerere privind stabilirea dreptului de moștenire asupra suprafeței de 10.500 mp. teren.
În considerentele întâmpinării, se arată că fiica pârâtei a fost proprietara tabulară de sub, dar numai asupra cotei de 2/32 - a parte din întreaga construcție și terenul în suprafață de 460 mp. Ca atare, pentru că titlul de proprietate s-a eliberat doar în favoarea pârâților, solicita respingerea restului capetelor de cerere.
De asemenea, pârâții au formulat acțiune reconvențională, prin care au solicitat rectificarea înscrierilor din certificatul de moștenitor nr. 88/2002, BNP în sensul că, masa succesorală după defuncta se compune din cota de 1/16 parte din cota de 8/16 parte, care constituie masa succesorală.
Reclamanta a formulat precizare, completare și extindere de acțiune chemând în judecată pe pârâta Comisia Locală C-N de aplicare a Legii nr.18/1991, Comisia Județeană C de Aplicare a Legii nr. 18/1991, solicitând a se dispune modificarea titlului de proprietate nr-, eliberat pentru moștenitorii lui, în sensul înscrierii în titlu împreună cu ceilalți moștenitori a fiicei -, în baza cererii nr. 3495/402/19.111.1991 formulate conform Legii nr. 18/1991.
Ulterior, reclamanta a solicitat rectificarea titlului de proprietate - in sensul radierii din titlul de proprietate a lui, si, deoarece aceștia nu au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate și înscrierea în titlu a lui împreună cu ca singuri moștenitori validați la poziția 49/75 din Anexa 4 de Comisia Legii nr. 18/1991.
II. Judecata în primă instanță
Prin sentința civilă nr. 5643/05.07.2006, pronunțată în dosarul nr. 12339/2005 al Judecătoriei Cluj -N, a fost admisă în parte acțiunea principală formulată de reclamanta, împotriva pârâților, Comisia Locală C-N pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 și Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
A fost admisă în parte acțiunea reconvențională formulată de pârâții, și împotriva pârâților, Comisia Locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 și Comisia Județeană C de aplicare a Legii nr. 18/1991.
A fost dispusă rectificarea certificatului de moștenitor nr. 88/2002 emis de BNP, în sensul de a se constata că în urma succesiunii după defuncta intră cota de 1/16 parte din imobilul construcție din CF nr. 17994 C și 1/8 parte din 534 mp teren.
A fost sistată indiviziunea asupra imobilul înscris în CF nr. 17994 C prin atribuirea cotei de 1/16 parte din construcție și 1/8 parte din 534 mp. teren, pe seama pârâților în cote părți egale, fiind obligați pârâții la plata către reclamantă a unei sume de 5033,875 Euro pentru teren și la plata sumei de 11.250 RON pentru construcție.
Au fost respinse restul capetelor de cerere din acțiunea principală și acțiunea reconvențională.
Pârâții au fost obligați la 1078 RON, cheltuieli de judecată către reclamantă, respectiv 71,87 RON de persoană, reprezentând onorar expert.
Au fost compensate restul cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a stabilit faptul că masa succesorală după defunctul, decedat la 11 martie 1979, este compusă din imobilul înscris în CF nr. 35517 C-N, cu părțile indivize comune în CF col. 35495, moștenitori fiind reclamanta, în cota de parte, soție supraviețuitoare și în cota de parte, în calitate de fiică a defunctului.
Masa succesorală după defunctul, decedat la data de 15 decembrie 2. este compusă din cota de 2/4 parte, din casa de locuit cu 4 camere, dependințe și teren de 1073 mp. situat în C-N,-, înscris în CF nr. 17994 C-N, cu nr. top. 21.041, moștenitori după defunct fiind pârâta, în cota de 2/8 parte, soție supraviețuitoare, fiu în cota de 1/8 parte, în cota de 1/8 parte, fiu în cota de 1/8 parte, fiu, în cota de 1/8 parte, nepoata de fiu predecedat în cota de 1/8 parte și, nepoata de fiu, predecedat, în cota de 1/8 parte.
Prin cererea cu nr-, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren, care a aparținut lui și bunicii ei, în suprafață de 0,85 ha fanat, 0,58 ha arabil, 0,29 ha arabil, 0,58 ha fanat, 0,14 ha arabil.
Potrivit extrasului de carte funciară, proprietari asupra imobilului din CF nr. 17994 Cluj-N, de sub, cu nr. top. 12.041, casa din cărămidă pe fundație de beton, acoperită cu țigla, compusă din 4 camere, 2 bucătării, un antreu, o, o verandă închisă și pivniță, curte și gradină în suprafață de 10.73 mp. situată în- sunt: pe cota de 8/16 parte din construcție și 538/1000 parte din teren, pe cota de 2/16 parte din imobil, pe cota de 1/16 parte fiecare, și.
Masa succesorală după defuncta, decedată la data de 25.10.2001, este compusă din cota de 1/16 parte, din imobilul situat în C-N,-, înscris în CF nr. 17994 C-N, cu nr. top. 12011, casa și din terenul aferent de 1073 mp. moștenitoare fiind reclamanta, în calitate de mama al defunctei.
Instanța a considerat că defuncta a avut în proprietate, conform cărții funciare nr. 17994 C, cota de 1/16 parte din imobilul construcție si 1/8 parte din suprafața de 534 mp teren.
În consecință, s-a impus rectificarea certificatului de moștenitor nr. 88/2002, în sensul de a se constata că în masa succesorală după defuncta intră cota de 1/16 parte din construcție și 1/8 parte din suprafața de 534 mp. teren, referitor la imobilul înscris în CF nr. 17994 C, cu nr. top. 12041.
Verificând dosarul de fond funciar, se observa că cererile pârâților pentru reconstituirea dreptului de proprietate nu se găsesc în acest dosar, fiind doar cererea lui, datată la 19.03.1991, prin care arată că revine la cererea depusă de, sub nr-. În tabelul anexă, care a fost validat prin hotărâre de Comisia Județeană la poziția 49/75 sunt validați și, în calitate de moștenitori după.
Potrivit art. III alin.1 lit. a din Legea nr. 169/1997, sunt lovite de nulitate absoluta actele de reconstituire în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptățite potrivit legii la astfel de reconstituiri și constituiri. Prin urmare, în cazul în care cererea de reconstituire lipsește, persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate nu sunt persoane îndreptățite, în accepțiunea legii. Modificarea titlului de proprietate nu poate fi făcută prin radierea unora din titulari titlului de proprietate și trecerea altui titular al titlului de proprietate, deoarece în cazul în care o persoană nu este îndreptățită să primească titlul de proprietate, dar l-a primit, sau o persoana este îndreptățită alături de altele să primească un titlu de proprietate, dar nu i s-a reconstituit dreptul de proprietate, ea fiind validată de comisia județeană, ne aflăm în prezența unor cauze de nulitate absolută a acestui titlu.
Instanța nu poate să dispună modificarea titlului de proprietate în condițiile în care se impune constatarea nulității titlului de proprietate și eliberarea unui alt titlu de proprietate, raportat la dosarul de fond funciar, deoarece modificarea se dispune în cazul unor erori sau inadvertențe. Ca urmare, instanța nu a procedat la analizarea dosarului de fond funciar, pentru a stabili care dintre persoanele arătate în acțiune, au căderea sa primească titlul de proprietate, ci fiind ținută de capătul de cerere prin care a fost investită, a considerat că nu se impune modificarea titlului de proprietate, iar o modificare, în sensul radierii unor persoane și trecerii altor persoane în titlul de proprietate, nu este posibilă.
În cauză a fost dispusă expertiza tehnica pentru identificarea și evaluarea terenului din cartea funciară nr. 17994 C-N și a titlului de proprietate nr-, precum și o expertiză care să determine valoarea construcției înscrise în CF nr. 17994 cu nr. top. 12041.
Potrivit art. 728.civ. și art. 6735.pr.civ. instanța a procedat la sistarea indiviziunii asupra imobilului înscris în CF nr. 17994 C-N, cu nr. top. 12041, deoarece reclamanta deține un drept de proprietate pe cota de 1/16 parte din construcție și 1/8 parte din 534 mp. teren, în urma succesiunii după defuncta doar cu privire la acest imobil.
Potrivit cererilor părților, cota de proprietate a reclamantei a fost atribuită pârâților în cote părți egale, aceștia fiind la plata către reclamanta a unei sulte de 5.033,875 EURO pentru teren și 11.250 RON pentru construcție.
Pentru considerentele mai sus expuse, au fost respinse restul capetelor de cerere din acțiunea principală și acțiunea reconvențională.
Raportat la capătul de cerere admis în contradictoriu cu pârâții, în conformitate cu prevederile art. 274.pr.civ. pârâții vor fi obligați la plata sumei de 1.078 RON cheltuieli de judecată către reclamanta, respectiv 71,87 RON de persoană, reprezentând onorar expert, compensându-se restul cheltuielilor de judecată.
II. Judecata în apel
Prin decizia civilă nr. 311/A/04.06.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, a fost admis apelul declarat de pârâta Comisia Județeana C pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 împotriva sentinței civile nr. 5643/5.07.2006 în dosar nr. 12339/2005 al Judecătoriei Cluj -
A fost admis în parte apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 5643/2006, care a fost schimbată, astfel:
A fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Mari, împotriva pârâților, Comisia Locală C și Comisia Județeană
A fost respinsă cererea reconventională formulată de pârâții,.
S-a constatat că reclamanta este coproprietara alături de pârâții, asupra imobilului, situat în C-N,- înscris în CF nr. 17994 C nr. top 12041 de natura casă din cărămidă pe fundație din beton, acoperită cu țiglă compusă din 4 camere 2 bucătării, 1 antreu, 1, 1 verandă închisă, pivniță și teren în suprafață de 1073 mp. imobil, din care reclamanta are o cota de 1/16 parte.
S-a constatat că aceeași reclamantă este coproprietara cu pârâtul asupra terenului în suprafață totală de 10.500 mp. cu următoarele amplasamente: 82 parcela 26 - în suprafață de 256 mp.; 82 parcela 28 - cu suprafața de 1244 mp.; 127 parcela 22561 - cu suprafața de 9000 mp. reclamanta având o cota de parte, iar pârâtul o cota de parte.
S-a dispus sistarea indiviziunii prin atribuirea cotei reclamantei din terenul în suprafață de 10500 mp. în favoarea intimatului.
Intimatul a fost obligat să plătească apelantei suma de 188.530 Euro sau echivalentul în lei la data plății cu titlu de sultă.
S-a dispus sistarea indiviziunii asupra imobilului înscris în CF nr. 17994 C nr. top 12041 casă din cărămidă pe fundație din beton, acoperită cu țiglă compusă din 4 camere 2 bucătării, 1 antreu, 1, 1 veranda închisă, pivnița și teren în suprafață de 1073 mp. prin atribuirea cotei de 1/16 parte a reclamantei apelante în favoarea intimaților,.
Intimații, au fost obligați să plătească apelantei sulta de 5052 euro sau echivalentul în lei la data plătii pentru teren și sulta de 11.250 lei pentru construcție.
Au fost respinsă petitele din acțiunea principală având ca obiect modificare titlu de proprietate, constatarea calității de moștenitor după defuncții și, constatarea masei succesorale a def..
Pârâții, au fost obligați să plătească reclamantei apelantă suma de 1070 lei cheltuieli de judecată la fond.
Pârâții, au fost obligați să plătească reclamantei apelantă suma de 1000 lei cheltuieli de judecata parțiale în apel reprezentând taxa timbru și onorariu avocațial.
IV. Recursul
Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâtul, solicitând admiterea recursului, casarea în parte a deciziei nr.311/A/2008, în ceea ce privește dispozițiile acestei decizii referitoare la constatarea ca reclamanta este coproprietara cu asupra terenului în suprafață de 10.500 mp 82 parcela 26 - 256 mp, 82 parcela 28 1244 mp, 127 parcela 22561- 9000 mp, sistarea stării de indiviziune cu privire la acest teren prin atribuirea cotei de parte în favoarea recurentului, obligarea recurentului la plata sumei de 188.530 Euro sau echivalentul în lei la data plății cu titlu de sultă, precum și dispozițiile referitoare la plata cheltuielilor de judecată în fond și în apel, trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel în vederea soluționării cererilor din acțiunea precizată și extinsă a reclamantei referitoare la componența masei succesorale după defuncții și și soluționarea cererii privind sistarea stării de indiviziune și a modalității de partajare raportat la soluțiile pronunțate asupra acestor cereri.
În subsidiar, în temeiul art. 312 alin. l, 2, 3, 4, art.304 pct. 6, 7, 9, art.274 proc. civ. s-a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a deciziei nr.311/A/2008, în ceea ce privește dispozițiile acestei decizii referitoare la constatarea ca reclamanta este coproprietara cu asupra terenului în suprafață de 10.500 mp. 82 parcela 26 - 256 mp, 82 parcela 28- 1244 mp, 127 parcela 22561- 9000 mp, sistarea stării de indiviziune cu privire la acest teren prin atribuirea cotei de parte în favoarea recurentului, obligarea recurentului la plata sumei de 188.530 Euro sau echivalentul în lei la data plății cu titlu de sultă, precum și dispozițiile referitoare la plata cheltuielilor de judecată în fond și în apel, rejudecarea cauzei de instanța de recurs, soluționarea cererilor din acțiunea precizată și extinsă a reclamantei referitoare la componența masei succesorale după defuncții și, respingerea acestora, precum și respingerea cererilor privind sistarea stării de indiviziune asupra terenului de 10.500 mp. teren și moda1itatea de partajare.
În motivarea recursului se arată că, dispunând în sensul de mai sus, instanța de apel a reținut, în esență, că prin decizia civilă nr.295/2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr- s-a modificat sentința nr. 10026/11.11.2007 pronunțata de Judecătoria Cluj în același dosar si s-a constatat irevocabil nulitatea absoluta parțială a titlului de proprietate nr- si a fost obligata Comisia Județeană pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 C la emiterea unui nou titlu de proprietate în favoarea pârâtului și.
Susținerea instanței în sensul celor ce preced este nefondată.
Prin decizia civilă nr. 295/2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr- s-a constatat nulitatea absoluta parțială a titlului de proprietate nr- si a fost obligata Comisia Județeana pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 C la emiterea unui nou titlu de proprietate în favoarea pârâtului și în favoarea defunctei. Prin aceasta decizie nu s-a statuat cu privire la masa succesorala după defunctul.
Masa succesorală si succesorii după defunctul s-au stabilit prin certificatul de moștenitor nr. 1285/1990 eliberat de notariatul de Stat Județean Conform acestui certificat de moștenitor masa succesoral a după defunctul se compune din cota de 2/4 parte din imobilul înscris în CF nr. 17994 situat în C-N,-. Certificatul de moștenitor nu a fost contestat.
Acesta este motivul pentru care cererea privind componența masei succesorale si a succesorilor defunctului trebuia soluționată și respinsa ca fiind fără obiect.
Masa succesorala și succesorii după defuncta s-au stabilit prin certificatul de moștenitor nr. 88/2002 eliberat de BNP. Conform certificatului de moștenitor în masa succesorala nu se include cota de parte din terenul de 10.500 mp din titlul de proprietate anulat motiv pentru care cererea privind componenta masei succesorale cu privire la acest teren trebuia să fie soluționata de instanța.
Cererea insa nu este întemeiata. Pentru ca un bun să facă parte din masa succesorala trebuie să existe în patrimoniul defunctului or instanța de apel nu a verificat aceasta cerința legala. Imobilele menționate în titlul de proprietate nr. 28811/1982/08.10.1996, anterior promovării acțiunilor pentru modificarea sau nulitatea absoluta a titlului de proprietate, au fost înstrăinate legal, conform sentinței civile nr. 6886/1998 și a contractului autentic nr. 184/2003 încheiat la BNP.
Raportat la cele ce preced, cererea privind componența masei succesorale si a succesorilor defunctei trebuia soluționata și respinsa ca fiind neîntemeiata.
Cerea reclamantei privind sistare stării de indiviziune asupra terenului de 10.500 mp este neîntemeiata, de asemenea. Terenul nu face parte din masa succesorala după defuncta, nu exista nicio dispoziție a instanței în acest sens, motiv pentru care dispoziția instanței de apel prin care constata calitatea de coproprietar al reclamantei cu privire la acest teren este nelegala. Pe de alta parte, terenul se afla in proprietatea unor terțe persoane.
Chiar daca terenul nu ar fi fost înstrăinat modalitatea de sistarea a stării de indiviziune a terenului de 10.500 mp prin atribuirea cotei reclamantei subsemnatului recurent este nelegala deoarece nu respecta regula in materie potrivit căreia partajul se face in natura si doar in mod excepțional in alta modalitate.
In concluzie sunt incidente motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 pct. 6, 7, 9, instanța de apel a soluționat apelul fără a cercetat fondul cu privire la cererile referitoare la componența masei succesorale după defuncții si, ceea ce impune casarea deciziei recurate, conform art.312 al.3 proc. civ. și, în consecință, admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.
Prin cererea depusă la termenul din 10 octombrie 2008 ( 51 și 58 dosar), recurentul a solicitat instanței de recurs ca în temeiul art. 306 alin. 2. proc. civ. să pună în discuția părților motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5. proc. civ. respectiv nulitatea deciziei civile nr. 311/A/2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pentru lipsa mențiunilor prevăzute de art. 261 pct. 3. proc. civ. respectiv pentru lipsa susținerilor părților pe fondul cauzei, în condițiile în care lipsește de la dosarul cauzei încheierea de ședință din data de 21 mai 2008, în această ședință fiind puse concluziile pe fond și amânată pronunțarea.
Întâmpinarea
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 06.10.2008 ( 20 dosar), intimata, prin avocatul ales, solicitat respingerea recursului, în principal, ca tardiv și în subsidiar ca inadmisibil sau ca nefundat, cu menținerea ca temeinică și legală a hotărârii instanței de apel.
În esență, intimata afirmă că nu s-a făcut dovada calității de reprezentant al redactorului declarației de recurs, în absența împuternicirii avocațiale anexată recursului și, mai mult decât atât, recursul înregistrat la data de 14.10.2008 este tardiv, ultima zi pentru exercitarea acestei căi de atac fiind 13 august 2008, prin aplicarea dispozițiilor art. 301 rap. la art. 101. proc. civ.
Totodată, intimata susține că prin motivele de recurs evocate se tinde practic la o reevaluare a probelor, ceea ce se circumscrie în mod real recursului reglementat prin art. 304 pct. 10 și 11. proc. civ. texte normative în prezent abrogate.
Cu referire la fondul dreptului litigios, motivele intimatei susțin, în esență, legalitatea deciziei instanței de apel, prin care s-a tranșat prezenta chestiune litigioasă.
VI. Judecata în recurs
1. Cu privire la taxa judiciară de timbru datorată de recurent, observă Curtea că prin încheierea civilă din 6 noiembrie 2008, consecutiv admiterii cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar formulată de recurentul, a fost redus cuantumul sumei datorate cu titlul de taxă de timbru datorată în recurs, de la 4920 lei la 2460 lei ( 90-91 dosar).
La primul termen de judecată, după repunerea cauzei pe rol (prin încheierea din 7 noiembrie 2008 cauza a fost suspendată până la soluționarea excepției de neconstituționalitate ridicată de intimata ), respectiv 2 octombrie 2009, recurentul a depus la dosarul cauzei chitanța de plată a taxei judiciare de timbru datorate, respectiv 2460 lei, și timbru judiciar ( 122-125 dosar), fiind astfel rezolvat incidentul procedural în legătură cu taxa judiciară de timbru.
2. Cu privire la excepția tardivității recursului, instanța s-a pronunțat motivat în ședința publică din 2 octombrie 2009, în sensul respingerii acesteia ca neîntemeiate.
3. Asupra motivului de casare de ordine publică invocat de recurent prin înscrisul depus în ședința publică din data de 9 octombrie 2008 ( 51 dosar), respectiv lipsa încheierii de ședință, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 147.pr.civ. dezbaterile urmate în ședință se vor trece în încheierea de ședință, care va fi semnată de judecători și grefier.
Analizat fiind acest text normativ, în doctrină și în jurisprudență s-a afirmat că încheierea de ședință reprezintă actul de procedură întocmit pentru fiecare termen de judecată, în cuprinsul căruia se consemnează conținutul dezbaterilor din cadrul unei ședințe de judecată.
În cazul în care cauza rămâne în pronunțare, la acel termen de judecată nu se întocmește încheierea de ședință, ci conținutul dezbaterilor se consemnează în practicaua hotărârii.
Lipsa încheierii de dezbateri atrage nulitatea hotărârii pronunțată în aceste condiții, deoarece inexistența ei face imposibilă exercitarea controlului judiciar cu privire la compunerea completului de judecată, prezența părților în fața instanței, concluziile formulate, conținutul apărărilor, în fapt și în drept.
În practica judiciară s-a statuat că lipsa încheierii de dezbateri determină incidența cazului de nelegalitate reglementat prin art. 304 pct. 5.proc.civ. fiind vorba despre o neregularitate procedurală a instanței, sancționată cu nulitatea prin art. 105 alin. 2.proc.civ. Rezultă cu puterea evidenței că s-a produs o vătămare a drepturilor procesuale ale părților, care nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea hotărârii pronunțată în condițiile acestei omisiuni.
În speță, observă Curtea că în apel, după o suspendare a judecății care a intervenit la data de 31 ianuarie 2007, în baza art. 244 pct. 1. proc. civ. cauza a fost repusă pe rol, fiind stabilit termen de judecată pentru data de 21 mai 2008, dată pentru care au fost citate și părțile în proces ( 57 dosar).
Prin decizia civilă nr. 311/A/04.06.2008, instanța s-a pronunțat asupra celor două apeluri formulate în cauză, consemnându-se în practicaua hotărârii împrejurarea că dezbaterile pe fond au avut loc în ședința publică din data de "21 aprilie 2008", când părțile au pus concluzii, conform încheierii care face parte integrantă din prezenta decizie.
Apare evidentă existența unei erori materiale în privința datei de 21 aprilie 2008, atâta timp cât termenul de judecată ulterior suspendării a fost fixat pentru data de 21 mai 2008, dată la care, potrivit mențiunilor din practicaua deciziei, s-au pus concluzii în dezbaterile judiciare asupra fondului, fiind amânată pronunțarea hotărârii până la 4 iunie 2008.
Încheierea de dezbateri din 21 mai 2008 nu există însă la dosarul cauzei.
Așa fiind, în considerarea textelor de lege mai sus evocate, văzând și disp. art. 312 alin. 3 și 5. proc. civ. Curtea va admite recursul și va casa cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță de apel.
Lipsa încheierii de dezbateri și de amânare a pronunțării poate fi circumscrisă motivului de casare cu trimitere reglementat prin art. 312 alin. 5 teza I proc. civ. respectiv instanța a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, pentru că numai această hotărâre poate face dovada certă a unei analize a fondului, astfel că lipsa ei pune instanța de control judiciar în imposibilitatea obiectivă de a verifica modul în care cercetarea a operat.
Cu prilejul rejudecării, instanța de apel urmează a avea în vedere și celelalte motive de recurs susținute de recurentul, precum și apărările intimatei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 311/A/2008 din 04 iunie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o casează, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare în apel la același Tribunal.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 02 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Denisa Băldean, Valentin Mitea Dana Gârbovan
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.BD/dact.MM
11ex./28.10.2009
Jud.fond: /
Președinte:Denisa BăldeanJudecători:Denisa Băldean, Valentin Mitea Dana Gârbovan
