Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1778/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1778/R/2009
Ședința publică din data de 2 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Denisa Băldean vicepreședinte al Curții de Apel Cluj
JUDECĂTOR 2: Valentin Mitea președinte al Curții de Apel Cluj
- -
Grefier: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul recurent împotriva deciziei civile nr.280/A/30.04.2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe pârâții intimați,. LUI născ. și, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul recurent asistat de avocat cu împuternicire avocațială la dosar și pârâta intimată, asistată de avocat cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind pârâții intimați, văd. lui născ. și.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este timbrat cu suma de 631 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta reclamantului recurent face dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 631 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar ( fila 10-11 dosar ).
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta reclamantului recurent solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, trimiterea cauzei spre rejudecare în apel, modificarea în parte a sentinței atacate și obligarea reclamantului la plata unei sulte în favoarea pârâtei în sumă de 35.712,6 RON, respingerea aderării la apel a pârâtei.
În subsidiar, solicită admiterea recursului, rejudecarea în fond a cauzei, modificarea în parte a deciziei atacate în sensul admiterii apelului și respingerii aderării la apel a intimatei, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâtei intimate depune la dosar concluzii scrise, solicitând respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 2870/2008 pronunțată 2006 la data de 28 noiembrie 2008, Judecătoria Gherlaa admis acțiunea civilă formulată de reclamantul, împotriva pârâților, vad. lui., și în consecință s-a constatat că reclamantul a efectuat investiții și îmbunătățiri la imobilul din nr.401, jud. C, în sumă totală de 2143 lei;
S-a dispus ieșirea din indiviziune a reclamantului și pârâtei asupra imobilului casă de locuit și teren aferent în suprafață totală de 2573 mp, situat în, nr.401, jud. C, compusă din două camere, bucătărie, hol, plus anexe gospodărești constând din grajd cu șura, WC, două coșteie, afumătoare, în valoare totală de 119.015 lei (casă fără îmbunătățiri în valoare de 88.139 lei + teren în sumă de 30.876 lei) în sensul atribuirii în întregime a imobilului casă și teren în favoarea reclamantului în cota de 1/1 parte, cu obligarea acestuia la plata unei sulte în favoarea pârâtei, corespunzător cotei sale de proprietate de 1/2 parte, în sumă totală de 59.507 lei ( 44.069 lei pentru casa + 15.438 lei pentru teren);
A constatat că terenul în suprafață de 2573 mp înscris în titlul de proprietate nr.5390/58/31.05.1993, tarlaua 51, parcelele 1347, 1348, 1349, 1350, se identifică total cu terenul înscris în CF. nr. 195 cu nr. top 491 și 492 și parțial cu terenul înscris în Cartea Funciară nr. 285 sub nr.top.493 și 494;
S-a dispus comasarea parcelei cu nr.top. 491 în suprafață 403 mp cu parcela cu nr.top.492 în suprafață de 540 mp într-un singur corp funciar cu nr.top.nou 491,492 în suprafață totală de 943 mp;
S-a dispus comasarea parcelei cu nr.top.493 în suprafață 763 mp cu parcela cu nr.top.494 în suprafață de 1158mp într-un singur corp funciar cu nr.top.nou 493,494 în suprafață totală de 1921 mp;
S-a dispus dezmembrarea parcelei cu nr.top.nou 493,494 în suprafață totală de 1921 mp în două parcele distincte astfel: parcela cu nr.top.nou 493/1,494/1 în suprafață de 291 mp, rămâne pe vechi proprietari; parcela cu nr.top.nou 493/2,494/2 în suprafață de 1630 mp;
S-a dispus comasarea parcelei cu nr.top. nou 491,492 în suprafață totală de 943 mp cu parcela cu nr.top.nou 493/2,494/2 în suprafață de 1630 mp, într-un singur corp funciar cu nr.top.nou 491,492,493/2,494/2 în suprafață de 2573 mp;
S-a constatat că pe parcela cu nr.top.nou 491,492, 493/2,494/2 în suprafață de 2573 mp se află edificate următoarele construcții: casă de locuit din, nr.401, jud. C, compusă din două camere, bucătărie, hol, plus anexe gospodărești constând din grajd cu șură, WC, două coșteie, afumătoare;
S-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamantului asupra parcelei cu nr.top. nou 491,492, 493/2, 494/2 în suprafață de 2573 mp și asupra construcțiilor edificate pe acesta ca bun propriu, în cotă de 1/1 parte, cu titlu de moștenire și partaj;
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă a obligat pârâta la plata sumei de 4168 lei, reprezentând onorarii experți, onorariu avocațial și taxe de timbru, în favoarea reclamantului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin titlul de proprietate nr.5390/58 emis la data de 31.05.1993, defunctei i s-a reconstituit dreptul de proprietate ca moștenitoare după defunctul, pentru suprafață totală de 4 ha 4273 mp. în; din această suprafață face parte terenul în cauză de 2573 mp. intravilan, tarlaua 51, parcelele 1347, 1348, 1349, 1350.Conform certificatului de moștenitor nr.245/06.04.1998 eliberat de notarul public G, a decedat la 24.09.1997 iar masa succesorală rămasă după aceasta compusă din cota de 5/8 parte din imobilul din. nr.401, constând din casă de locuit plus anexe gospodărești și teren aferent casei de locuit în suprafață de 2.573 mp. înscris în titlul de proprietate mai sus arătat, a revenit moștenitorilor săi legali, reclamantul și pârâta, în calitate de copii, în cote părți egale.
In această calitate de frați și respectiv de moștenitori, părțile se află într-o stare de indiviziune asupra imobilelor mai sus arătate.
In cauza instanța a dispus efectuarea a două expertize tehnice judiciare din care una în construcții și una topografică.
Expertul constructor a precizat că imobilul poate fi partajat în natură însă sunt necesare efectuarea unor modificări pentru asigurarea intrărilor separate la cele două loturi create ce urmează să fie atribuite părților (fil.62, 66).
De asemenea s-a stabilit că valoarea de circulație a imobilului casă de locuit din, nr.401 și anexe gospodărești, fără îmbunătățiri, se ridică la suma de 88.139 lei; iar cu îmbunătățiri la suma de 90.282 lei (fil.59) și a propus două variante de partajare, una prin atribuirea în întregime a imobilului casă de locuit și teren reclamantului cu obligarea la plata de sultă în favoarea pârâtei și a doua în natură, prin formare de loturi și atribuirea lor părților.
Din expertiza topo efectuată în cauză de expert judiciar, rezultă că valoarea de circulație a terenului în suprafață de 2573 mp. intravilan, aferent casei de locuit este de 30.876 lei și a propus două variante de partajare, una prin atribuirea în întregime a imobilului casă de locuit și teren reclamantului cu obligarea la plata de sultă în favoarea pârâtei și a doua în natură, prin formare de loturi și atribuirea lor părților.
Văzând poziția diferită a părților privind modalitatea de ieșire din indiviziune asupra imobilului casă de locuit și teren aferent din, nr.401, jud. C, prima instanță, ținând cont de faptul că imobilul este o gospodărie rurală, compactă cu elemente inseparabile, că reclamantul își are locuința statornică în acest imobil de mai mulți ani împreună cu familia și ca nu are o altă locuință, că este dispus să achite sulta datorată pârâtei pentru porțiunea sa, că pârâta are locuința statornică în C-N iar în sat vine din când în când iar relațiile dintre cei doi frați nu sunt cordiale, pârâta având impresia că a fost nedreptățită în trecut de către părinții săi, iar în prezent de fratele său, a dispus partajarea imobilului casa de locuit și teren aferent în suprafață de 2573 mp. din nr.401, jud. C, prin atribuirea în întregime a acestuia reclamantului cu obligarea la plata corelativă a unei sulte totale de 59.507 lei reprezentând cota de 1/2 parte ce revine pârâtei din valoarea totală stabilită prin cele rapoarte de expertiză tehnică judiciară a casei de locuit fără îmbunătățiri 88.139 lei + teren 30.876 lei.
Impotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, solicitând modificarea ei în parte și obligarea lui la plata unei sulte în favoarea pârâtei în sumă de 35.712,6 RON și nu la sulta de 59.507 lei.
Prin decizia civilă nr.280/A din 30 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a admis în parte apelul declarat de reclamant, sentința a fost schimbată în parte în sensul că s-a stabilit sulta pe care trebuie să o achite reclamantul în favoarea pârâtei la echivalentul în lei la data plății a sumei de 13.198,80 euro, pârâta fiind obligată să achite reclamantului suma de 1921,85 lei, cheltuieli de judecată la fond.
Au fost compensate cheltuielile de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de exp. rezultă că valoarea de circulație a imobilului în litigiu, construcții și teren, fără îmbunătățiri este de 26.397,61 euro ( echivalentul sumei de 88.139 lei la data efectuării raportului de expertiză).
Instanța de fond a dispus și efectuarea unui raport de expertiza tehnică de către expertul topograf, care a identificat terenurile în litigiu cu date de carte funciară, a făcut propuneri de dezmembrare, comasare și ieșire din indiviziune terenului în litigiu și a stabilit că valoarea de circulație a acestuia este de 30.876 lei.
S-a reținut că sunt corecte susținerile reclamantului, conform cărora instanța de fond a calculat eronat valoarea de circulație a imobilului în litigiu, incluzând de două ori valoarea terenului, în condițiile în care a reținut atât suma de 88.139 lei, stabilită de exp. pentru construcții și teren, cât și suma de 30.876 lei stabilită de exp. pentru teren.
Pe de altă parte, tribunalul a considerat că în cauză trebuie luată în considerare valoarea de circulație a întregului imobil, construcții și teren, stabilită de expertul, întrucât expertul nu are calitatea de expert evaluator, ci doar de expert topograf.
Tribunalul a considerat nefondate criticile formulate de reclamant privind modul în care prima instanță a stabilit valoarea de circulație a construcțiilor, aceasta reținând în mod corect faptul că expertul a stabilit coeficienții de influența la 1,18 prezentând pe larg modul de calcul și coeficienții de individualizare a imobilului, în timp ce expertul asistent a considerat că acești coeficienți de influență sunt de 0,9, fără să arate considerentele pentru care a ajuns la acest calcul. Prima instanță nu putea să țină cont de opinia expertului asistent, atât timp cât acesta a făcut o simplă afirmație, fără să-și motiveze opinia și în nici un caz nu trebuia să facă o medie între valorile prezentate de cei doi experți.
Totodată, prima instanță a inclus în mod corect și ul nr.1, menționat în raportul de expertiză efectuat de exp., în valoarea de circulație a imobilului, fără îmbunătățiri, intrucât reclamantul nu a depus la dosar nici o probă din care să rezulte că acesta ar fi fost efectuat exclusiv de el, iar pârâta nu a recunoscut această pretenție, arătând în întâmpinare că un a rămas de la părinții părților, iar altul a fost efectuat de soțul său.
In consecință, tribunalul a considerat că valoarea care trebuie luată în considerare la stabilirea sultei în favoarea pârâtei este cea de 26.397,61 euro, stabilită de expertul pentru întregul imobil, fără îmbunătățiri. De asemenea, având în vedere că această valoare a fost stabilită în luna martie 2007, pentru a se evita prejudicierea pârâtei datorită devalorizării monedei naționale în raport cu euro de la data efectuării expertizei și până la plata efectivă, tribunalul a stabilit sulta la echivalentul în lei la data plății a sumei de 13.198,80 euro, reprezentând din valoarea imobilului în litigiu.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei atacate în sensul admiterii apelului și respingerii aderării la apel a pârâtei cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului a arătat că instanța de fond prin decizia pronunțată a acordat mai mult decât s-a cerut, dispunând obligarea reclamantului la plata sultei de 13198,80 Euro, corespunzător unei valori a imobilului fără îmbunătățiri cu teren de 26.396,61 Euro.
Cu toate că dl.expert nu este evaluator și nu avea competența de a efectua evaluări de terenuri, cum este și cel în cauză, situat în, nr. 401,com., jud. C, singura evaluare pentru teren care trebuia să fie considerată legal întocmită fiind cea d-lui expert, instanța de apel a acordat ceea ce nu i s-a cerut prin apelul reclamantului, apreciind valoarea terenului la suma de 11.795, 55 Euro, după expertiza d-lui, iar nu după cea a expertului topograf, unde valoarea era de 30.876 RON.
Consideră că în mod nelegal s-a dispus prin decizia pronunțată că sulta pe care trebuie să o achite pârâtei să fie echivalentul în lei la data plății a sumei de 13.198, 80 EURO, în condițiile în care stabilirea sultei trebuia făcută în lei, în funcție de valoarea casei fără îmbunătățiri, a grajdului cu șură și a terenului (aceasta din urmă din expertiza d-lui ), iar nu în echivalentul în lei la data plății a sumei de 13.198, 80 Euro. În România moneda națională este leul, nu Euro, și nu există nici un argument legal ca reclamantul să fie prejudiciat de modificările de curs valutar, de creșterea Euro în raport cu leul, pentru a plăti intimatei o sultă corespunzătoare unei valori a imobilului care întrece cu mult valorile de pe piața imobiliară.
Datorită faptului că prima instanță a apreciat construcția la valoarea de 88.139 lei, valoare în care era inclusă și valoarea terenului stabilită de expertul în construcții, iar apoi a adăugat și valoarea terenului stabilită de expertul topograf valoare de 30.876 RON, s-a ajuns în situația ca la stabilirea valorii construcțiilor împreună cu terenul să se ia în considerare valorile cumulate ale aceluiași teren stabilite de doi experți cu calificări diferite la care s-a adăugat valoarea construcțiilor și ca urmare în funcție de această cumulare greșită să se ajungă la o sultă cu mult mai mare decât cea cuvenită efectiv pârâtei.
Consideră că valoarea terenului care trebuia avută în vedere de instanță a fost cea stabilită de expertul topograf, valoare de 30.876 RON, din care pârâtei îi revenea o sultă de 15438 RON pentru cota ei de 1/2 parte.
În ceea ce privește valoarea casei și anexelor gospodărești, consideră că ar fi fost legal ca valoarea de circulație să se stabilească ca o medie între valoarea de circulație fără îmbunătățiri, lucrări și investiții stabilită de dl. expert -însă din această valoare trebuie să se scadă coșteiul nr.I realizat de reclamant, căci, dintr-o eroare acest coștei nu a fost trecut la îmbunătățirile și investițiile făcute de reclamant și valoarea de circulație stabilită de dl. expert asistent și din valoarea stabilită de acesta din urmă trebuie scăzute lucrările, investițiile și îmbunătățirile evaluate de expertul și coșteiul nr.I evaluat de expertul. A solicitat instanței și scăderea din valoarea de circulație a sumei de 100 RON plătită exclusiv de reclamant cu titlu de impozit la imobil, aspect asupra căruia instanța de apel nu s-a pronunțat. În aceste condiții, adăugând la valoarea de circulație a construcțiilor casă și anexe valoarea terenului, în final pârâtei îi revine, conform cotei de 1/2 parte, o sultă de 35.712,6 RON.
Consideră că nu exista nici un motiv legal ca instanța de apel și prima instanță să nu ia în considerare coeficientul de circulație stabilit de expertul judiciar asistent, și să nu facă o medie a valorilor stabilite de cei doi experți doar pentru motivul că dl. expert nu a motivat discrepanța între cei doi coeficienți.
În ceea ce privește admiterea aderării al apel în privința cheltuielilor de judecată, soluția nu este legală deoarece pârâta fiind parte căzută în pretenții trebuia obligată la suportarea cheltuielilor de judecată în cotă de 1/2 parte și pentru expertul argumentul instanței că o parte din propunerile acestui expert îi profită doar reclamantului nu are nici un suport legal, astfel încât se impunea obligarea ei să suporte în cotă de parte și acest onorariu.
Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate, Curtea deliberând, constată următoarele:
Critica recurentei referitoare la acordarea de către instanța prin decizia atacată a mai mult decât s-a solicitat este neîntemeiată. Astfel, instanța de apel a analizat cererea de aderare la apel raportat la motivele formulate de pârâta din aderarea la apel și a stabilit în consecință sulta, conform valorii certe stabilite de expertul evaluator. Faptul că sulta a fost stabilită prin raportare la euro nu este nici el un motiv de nelegalitate, atâta vreme cât sulta este plătibilă în lei și această raportare nu face decât să evite consecințele unei eventuale dezaprecieri ale monedei naționale și, deci, alte litigii ulterioare, fapt benefic tuturor părților din proces. Ca atare, nu se poate reține că a fost creată apelantului o situație mai grea în propria cale de atac, așa cum greșit se susține în motivarea recursului, cu atât mai mult cu cât instanța a fost investită cu o cerere de aderare la apel.
Criticile referitoare la lipsa calității de expert ale domnului expert trebuie analizate prin prisma prevederilor imperative prevăzute de art. 212.pr.civilă. Acest text de lege reglementează și termenul în care neregulile referitoare la efectuarea unei expertize pot fi invocate, și anume primul termen după depunerea lucrării.
Or, atâta vreme cât acest motiv nu a fost invocat în termenul prevăzut de lege, el nu poate apărarea direct ca motiv de recurs, pentru a atrage casarea hotărârii. Aceasta concluzie se impune cu atât mai mult cu cât domnul expert este expert judiciar, abilitat așadar să efectueze expertize judiciare, ceea ce împiedică calificarea acestui motiv drept unul de nulitate publică.
Nu pot fi reținute nici criticile aduse de recurentă referitoare la modul de calcul a sultei. Propunerea recurentei de a se stabili sulta prin efectuarea unei medii între valorile stabilite de expertul și expertul asistent nu poate fi primită, neavând nici o fundamentare tehnică și juridică. Instanța de fond a apreciat în mod corect ca lămuritoare explicațiile expertului cu privire la modul de calcul și ca atare a înlăturat opinia separată a expertului asistent. Instanța de judecată are două opțiuni: în funcție de argumentele prezentate, alege una din variantele propuse de experți. Daca nu se consideră lămurită de nici una din variantele propuse fie de expertul judiciar, fie de cel asistent, instanța poate dispune efectuarea unei noi expertize. În nici un caz însă instanța nu poate adopta o atitudine samavolnică și să stabilească ea însăși oat reia valoare, făcând pur și simplu o medie a valorilor prezentate, rezultatul ce s-ar obține astfel neavând nici un fel de justificare sau fundamentare.
În ceea ce privește coșteiul, în mod corect instanțele de fond au reținut că sarcina probei edificării doar de către recurent revenea acesteia, simplu fapt că acesta nu apărarea trecut în certificatul de moștenitor nefiind suficient de puternic pentru a atrage doar prin el însuși o prezumție care să stea la baza unei hotărâri în sensul celor pretinse de recurentă. Nu se poate reproșa instanței lipsa rolului activ pentru a compensa lipsa de diligență a părții în efectuarea unei probe ce îi profita în mod exclusiv.
În ceea ce privește însă stabilirea sarcinii suportării cheltuielilor de judecată, Curtea reține ca judicioase criticile aduse de recurentă. Atâta vreme cât partajul folosește ambelor părți, întreg ansamblul de operațiuni care a stat la baza acestei operațiuni se desfășoară în favoarea ambelor părți. Ca atare, o analiză separată, legată de modul în care o probă sau alta ar profita doar uneia dintre părți este una nelegală, motiv pentru care se reține că recursul este fondat sub acest aspect.
În consecință, față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, în temeiul art. 312.pr.civilă, Curtea va admite în parte recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 280/A din 30 aprilie 2009 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr. 1273/-, pe care o va modifica în parte, în sensul că va obliga pârâta la a-i achita reclamantului, cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță, suma de 2106,80 lei.
În temeiul art.274 pr.civilă, întrucât recursul a fost admis doar în parte, reținându-se culpa procesuală și a recurentei, o va obliga pe aceasta la a-i plăti intimatei suma de 900 lei cheltuieli parțiale de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 280/A din 30 aprilie 2009 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr. 1273/-, pe care o modifică în parte, în sensul că obligă pârâta la a-i achita reclamantului, cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță, suma de 2106,80 lei.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei.
Obligă pe recurent la a-i plăti intimatei suma de 900 lei cheltuieli parțiale de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de judecată din 02 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.DG/Dact.
5 expl./ 2.11.2009
Președinte:Denisa BăldeanJudecători:Denisa Băldean, Valentin Mitea, Dana Gîrbovan
